La propunerea Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa s-a alăturat unui important și necesar proiect, Zilele Europene ale Patrimoniului.
Potrivit comunicatului aflăm că în fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. Din anul 1992 şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar și patrimoniul cultural mai puţin cunoscut care, în mod obişnuit, nu sunt accesibile publicului larg.
În anul 2024, Consiliul Europei a ales tema Routes, Networks and Connections, în traducere – Rute, contacte și conexiuni. Tema oferă posibilitatea iniţierii organizării unui evantai de evenimente culturale ce au în centru patrimoniul construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul (fizic sau virtual), prin intermediul vizitelor, expozițiilor, al traseelor ghidate tematice în mediul urban sau rural sau al activităților tematice.
Astfel, sâmbătă 21 septembrie 2024 și duminică 22 septembrie 2024, la Bocșa s-au desfășurat câteva activități menite să prezinte, mai ales tinerilor, o parte din patrimoniul orașului Bocșa.
Evenimentul desfășurat la Bocșa în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului a avut în atenție două teme derulate pe parcursul celor două zile: Descoperim istoria locală pe bicicletă și Bocșa, cultură și credință.
Prima zi, cea de sâmbătă 21 septembrie 2024, s-a desfășurat sub titlul generic „Descoperim istoria locală pe bicicletă” și poate fi considerată o primă parte din acest proiect, urmând și alte călătorii pe bicicletă pe trasee și spre locuri de patrimoniu ale orașului. Acțiunea s-a desfășurat în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, iar elevii prezenți au fost însoțiți de doamnele prof. Monika Boru și Carla Cioca. Elevii au străbătut orașul pe bicicletă și au poposit în gara Bocșa Montană. Aici au fost așteptați de organizatori, dar și de reprezentatul CFR în zonă, dna. Lidia Jurca.
Istoricul Mihai Vișan, partener la eveniment, a vorbit elevilor despre Ansamblul Gara Bocșa Montană: Parcul Gării Bocșa Montană – Ansamblul Gării Bocșa Montană (sec. XIX); Ansamblu stăvilar și canal aducțiune apă (1723—1725); Turn de alimentare furnal (1719) cod LMI CS-II-m-11037, CS-II-a-B-11038, CS-II-a-B-11040, CS-II-m-B-11040.02.
Odată locul identificat, cei tineri au venit cu propuneri de amenajare a acestui Parc și al întregului Ansamblu ca loc de promenadă, dar și loc de agrement.
Cea de-a doua zi – duminică, 22 septembrie 2024 – a fost dedicată temei „Bocșa, cultură și credință” și s-a desfășurat în biserica monument istoric – Biserica „Sf. Nicolae” din Bocșa Română, datată 1795, cod. LMI CS-II-m-B-11043.
Istoricul acestui lăcaș supranumit „Voronețul Banatului”, precum și fazele sale de restaurare, dar și activitatea cultural-spirituală cunoscută aici din vechime, activitatea corală de peste 150 de ani, toate acestea au fost prezentate de către pr. dr. Silviu Ionel Ferciug.
De asemenea, parohul bisericii a prezentat și proiectul național „Hristos – Cuvântul care vindecă”, proiect al Patriarhiei Române, la care a participat și Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” din Bocșa Română și la care Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a fost partener. În cadrul acestui concurs, proiectul realizat și prezentat de Biserica „Sf. Nicolae” din Bocșa s-a clasat pe locurile II și III din peste 30 de parohii participante din Eparhia Caransebeșului.
În cadrul acestui proiect „Hristos – Cuvântul care vindecă”, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a realizat un volum născut din paginile revistei „Bocșa culturală”, revistă care se află în cel de-al 25-lea an de apariție. Cartea este constituită dintr-un mănunchi de texte ale rubricii de religie susținută și semnată de Roxana Novacovici din Caransebeș, sub titlul „Cuvântul, potecă spre Cer”, un volum frumos realizat în seria „Bocșa, istorie și cultură; 68” la Editura TIM din Reșița, are în deschidere o prefață a doamnei prof. Stela Boulescu și, la final, o postfață a Gabrielei Șerban. Cartea Roxanei Novacovici este o lectură plăcută în vreme de bucurie și tihnă, dar și o alinare la ceas de boală și suferință.
Iar duminică, 22 septembrie 2024, în prezența autoarei Roxana Novacovici, în cadrul ZEP, la Biserica monument istoric din Bocșa Română, a fost prezentată și această carte în mod oficial.
Prezent la eveniment, Nicolae Șușară de la Anina a vorbit publicului prezent despre frumusețile naturale ale Banatului Montan și a îndemnat tinerii spre călătorii pe trasee monumente istorice (spre exemplu Situl Calea ferată Baziaș-Oravița-Anina cu componente de artă inginerească și arhitectură cod. CS-II-s-A-10949, dar și altele).
Evenimentele organizate la Bocșa în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului au fost bine receptate de către public și, mai ales, de către tineri. Aceștia și-au propus să continue această „aventură” a descoperirii istoriei locale pe bicicletă și să promoveze, în felul lor, bogăția patrimonială a orașului Bocșa. De asemenea, activitatea culturală din lăcașele de cult va avea continuitate, deoarece Bocșa mai are și alte clădiri de patrimoniu care merită o atenție deosebită și se cuvine a fi puse în valoare.
Evenimentul a fost organizat de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu, în parteneriat cu Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și Centrul de Tineret „Sf. Stelian” al Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” Bocșa Română.

Duminică, 22 septembrie 2024, ora 15, Ciclova Montană, str. Pinilor, nr 10, va avea loc lansarea volumului „Potpourri” aparținând lui Gheorghe Jianu, ediție întocmită de către Ariana Jianu și Maria Radu Novac, Ed. Castrum de Thymes, Timișoara, 2024. Învăţătorul Gheorghe Jianu (1866-1951), născut la Ciclova Montană într-o familie de bufeni, înfiinţează în anul 1907, la Oraviţa, tipografia „Progresul” cu aparatură cumpărată din Imperiul Austro-Ungar. Apărea astfel, în acelaşi an, prima gazetă în limba română (Progresul, 1907) din Oraviţa. A fost ales ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, a fost și primul primar al Oraviței după Marea Unire dar și senator timp de patru mandate. ,,Ediţia de faţă constituie, în egală măsură, o reeditare, dar şi o actualizare a volumului „Potpourri” al lui Gheorghe Jianu (Oraviţa, 1901), fiind întocmită prin reproducerea textului original, cu minime intervenţii acolo unde s-a considerat că, pentru cititorul de astăzi, anumite particularităţi fonetice şi gramaticale sunt de neînţeles sau i-ar îngreuna peste măsură lectura”, menționează Ada Cruceanu în Nota asupra ediției. Ediția originală din 1901 a fost realizată la tipografia Carol Wunder din Oravița, avea 97 pagini și coperta broșată.Vor vorbi despre importanța reeditării volumului dar și despre ambianța începutului de secol XX în Ciclova, orașul Oravița, și în Banat, dr. etnolog Maria Mandroane, tipograf Ioan Drugărin, prof. istorie Florica Molnar, conferențiar dr. în filologie Gheorghe Secheșan, dr. istorie Dana Antoaneta Bălănescu, coordonator cenaclu literar ,,Mihai Moldovan” de la Casa de Cultură ,,George Motoia Craiu” din Oravița, Dorina Enuica, Tima Diia. Gazda, creatoarea digitală Gabriela Bădescu,  ne va prezenta minimuzeul sătesc și obiecte de podoabă din expoziția personală. Pentru completarea atmosferei de sărbătoare, instrumetiștii Nicu și Gelu Tudor vor interpreta câteva piese la vioară și orgă.

Ariana Jianu

Orice început de an şcolar – după cum ne relata prof. Ecaterina Iuliana CORNEA (foto),  director adjunct al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara – înseamnă speranţe şi emoţii nu numai pentru copiii care păşesc timid pentru prima dată într-o sală de clasă, ci şi pentru elevii care revin în mediul şcolar familiar. În aceeaşi măsură înseamnă speranţe şi idealuri pentru părinţi şi pentru noi, dascălii.

După o vară călduroasă și o vacanță binemeritată, ne-am întors cu drag la școală să ne  pregătim cu seriozitate pentru noul an școlar. Unitatea noastră de învățământ își desfășoară activitatea în două corpuri de clădire, corpul A situat pe str. Luncii, respectiv corpul B de pe str. Rândunicii, în care funcționează un număr de 26 clase, 14 la nivel primar și 12 la ciclul gimnazial.
Această pregătire intensă a început pe perioada verii și a constat în igienizarea sălilor de clasă și a holurilor școlii, renovarea spațiilor învechite, reabilitarea sălii de sport și vopsirea gardului școlii în corpul A din fonduri proprii. De asemenea, au fost dotate două cabinete medicale, două săli de clasă, o sală de mese și una de sport cu mobilier și aparatură modernă de ultimă generație în corpul B printr-un proiect pe fonduri europene. În plus, a fost amenajat și un spațiu de recreere în curtea școlii de pe str. Rândunicii.
Luând în considerare toate aceste aspecte, putem afirma că tot personalul unității a făcut toate demersurile necesare pentru a asigura cele mai bune condiţii care să îi ajute pe elevi să se concentreze pentru a învăţa cât mai bine şi pentru a-și atinge obiectivele. De asemenea, îi rugăm pe părinți și pe bunici să ne sprijine și în acest an școlar în toate activitățile desfășurate, să mențină o colaborare strânsă cu școala, să îi încurajeze pe copii să aibă încredere în forțele proprii și să își extindă cunoștințele în toate domeniile.
În concluzie – susținea prof. Ecaterina Iuliana CORNEA – se poate afirma că școala noastră este o instituție care sprijină și îndrumă elevii în permanență, personalul unității depunând toate eforturile necesare pentru a asigura continuitatea unui proces instructiv-educativ de cea mai înaltă calitate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

                                                                                                      ,
                                                                                       

În primele săptămâni din anul școlar 2024-2025 – ne spunea  căpitan Murguleț Denis Luiza ca și persoană de contact a Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – nu au fost înregistrate evenimente negative la instituțiile de învățământ.

Jandarmii au fost alături de elevii hunedoreni încă din prima zi de școală, fiind prezenți la festivitățile organizate cu prilejul deschiderii anului de învățământ 2024-2025, în instituțiile de învățământ din aria de competență.
Debutul noului an școlar a reprezentat o oportunitate pentru jandarmi de a continua activitățile preventive și dezbaterile tematice cu elevii, pentru identificarea problemelor cu care aceștia se confruntă acasă, la școală, în spațiile publice și în mediul online. 
Astfel, încă din prima săptămână de școală, jandarmii, în cooperare cu Biroul de Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, au desfășurat activități de informare și prevenire la care au participat zeci de elevi și cadre didactice din cadrul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva.
În cadrul acestor activități, au fost  purtate discuții despre siguranța elevilor și au fost oferite recomandări cu privire la modalitățile de prevenire a consumului de droguri și substanțe interzise, de prevenire a faptelor de violență și a bullying-ului.
Patrulele de poliţie și jandarmerie au acționat zilnic în zona şcolilor, în sistem integrat, fiecare unitate de învăţământ fiind inclusă în itinerariile de patrulare auto şi pedestre ale acestora, în scopul prevenirii oricăror fapte de natură antisocială.
În urma activităților desfășurate, jandarmii au aplicat 5 sancțiuni contravenționale, 4 avertismente și o amendă în cuantum de 100 de lei, pentru fumat, dar și pentru pătrundere cu încălcarea drepturilor de acces în instituțiile de învățământ.
Pe tot parcursul anului școlar 2024 – 2025, vom implementa prevederile Planului Național de Combatere a Violenței Școlare și vom continua activitățile de informare și prevenire organizate atât independent, cât și în cooperare cu partenerii instituționali, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, având ca obiectiv principal asigurarea unui mediu sigur pentru copii și personalul didactic.
Suntem încrezători în faptul că o comunicare continuă și eficientă a Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, cu elevii, și cu partenerii noștri instituționali va garanta un climat de siguranță în școli și un răspuns cu celeritate la solicitări.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

20 septembrie 2024, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

„Zilele Europene ale Patrimoniului, 2024 – 21 septembrie”, ediția a XXX-a în România, având ca tematică „Rute, contacte și conexiuni”: Expoziție de artă plastică „Căi ferate din Banatul Montan în istorie”, cu participarea Cercului „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

20 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Să ne aducem aminte de personalitățile lunii:

• 160 de ani de la nașterea funcționarului forestier Josef Windhager (*15 septembrie 1864, Văliug – †11 octombrie 1945, Văliug);
• 20 de ani de la trecerea în eternitate a prof. Tibor Lichtfuss (*21 iunie 1921, Arad – † 23 septembrie 2004, Innsbruck / Austria).

Prezentare de volum: „Poezia. Prin labirintul unei imposibile definiții”, autor: Nicolae Sârbu, apărut la Editura „Limes“ Cluj-Napoca, 2024;

Incursiuni muzicale: Didina Curea (Oțelu Roșu).

 

 

 

20. September 2024, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:

„Europäische Tage des Patrimoniums, 2024 – 21. September”, XXX. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Vernetzt“: Kunstausstellung „Alte Eisenbahnen im Banater Bergland, die uns vernetzen“, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka).

 

20. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Wir ehren im September unsere Persönlichkeiten:

• 160. Geburtstag des Forstbeamten und Lokalhistorikers Josef Windhager (*15. September 1864, Franzdorf – † 11. Oktober 1945 in Franzdorf);
• 20. Todestag der Orawitzaer Kulturpersönlichkeit Prof. Tibor Lichtfuss (*21. Juni 1921, Arad – † 23. September 2004, Innsbruck / Österreich).

Buchpräsentation: „Poezia. Prin labirintul unei imposibile definiții”, Autor: Nicolae Sârbu, erschienen im Verlag „Limes“ Klausenburg, 2024;

Musikalische Einklänge: Didina Curea (Ferdinandsberg).

 

• UZPR

Părăsind frumoasa localitate mediteraneană franceză Saint – Cyprien, traversăm Argelès – sur-Mer, Collioure și Port-Vendres îndreptându-ne spre Banyuls-sur-Mer pe șoseaua de coastă, având în stânga Marea Mediterană și în dreapta lanțul Pirineilor Orientali. Stânci uriașe de o nuanță alb-gălbuie,  se prăvălesc în valurile spumoase care se sparg de mal în contrară coloristică cu Mediterana care, la această oră a dimineții își etalează mândră o culoare turcoaz de îți tăia respirația. Sus pe culmi, domină pajiștile întrerupte din loc în loc de pâlcuri de pini umbrelă. Pe platouri și pe pante, culturile de viță de vie trădează îndeletnicirea de bază a localnicilor. Condițiile  climatice favorabile, fac din întreaga coastă de est a Pirineilor, pornind din Franța până în Spania, o importantă zonă viticolă. Printre stâncile golașe, ca o explozie de verdeață, tufele de agave întregesc peisajul.

Șoseaua șerpuiește printre culmile întâlnite, iar din loc în loc sensuri giratorii permit accesul spre localitățile de pe faleza mării. La un astfel de sens giratoriu  cotim spre Banyuls-sur-Mer.  Oprim  câteva minute pentru fotografii. În față, o frumoasă construcție așezată chiar lângă mare, este Laboratorul Oceanologic ,,Arago” din Banyuls-sur-Mer, unde savantul român Emil Racoviță a fost ales ca director adjunct în anul 1900, imediat după revenirea sa din expediția arctică.  

Continuăm călătoria spre destinația aleasă. Dacă nu  observam un indicator cu două săgeți ce indică, în față Spania și în spate Franța, nu mi-aș  fi dat seama că am trecut frontiera de stat.  Traversăm localitatea Portbou, îndreptându-ne spre Llança, o pitorească localitate spaniolă așezată lângă mare.

Din zona plajei, pornesc câteva străzi înguste spre zona veche a localității printre case din piatră, cu uși și ferestre viu colorate. Din loc în loc câte un leandru crescut suspect parcă din stâncă, înveselește peisajul cu flori roșii. Lângă o casă cu două etaje, prins cu inele de construcție, un cactus uriaş se ridică peste acoperişul clădirii. Pe jos, stânca de ardezie şlefuită de-a lungul timpului, ține loc de pavaj. În spatele ușilor viu colorate, apar mici magazine în care localnicii vând obiecte de artizanat specifice locului, tablouri, ilustrate, pălării, obiecte de plajă sau echipament pentru scufundări.

Cum scopul călătoriei este să ajungem la Portlligat, locul unde se născuse Salvador Dali,  pornim pe șoseaua care se strecoară printre munți și văi prin curbe amețitoare, urcând sau coborând după forma de relief. Undeva în zare, cocoțate pe vârfuri îndrăznețe, ruinele unor vechi castele din perioada feudală rezistă semețe în bătaia vântului și a ploii. În ultimii ani, a crescut interesul investitorilor pentru a reconstitui aceste castele și a le introduce în circuitul turistic, unde se oferă turiștilor clipe de neuitat, cazare și specialități culinare autohtone, într-o atmosferă istorică veche.

Nu după mult timp, intrăm în Cadaqués, localitate în partea de nord a regiunii Costa Brava din provincia Girona. Llança, Cadaqués și Roses se găsesc în Parcul Natural Cap de Creus, unul dintre cele opt parcuri naturale ale provinciei, de o frumusețe incredibilă, care au împreună cea mai mare biodiversitate din Europa.

Împinși de curiozitatea de a lămuri unele date contradictorii privind biografia lui Salvador Dali,  ajungem la Cadaqués și la Port Lligat, sau Portlligat, un sat situat într-un mic golf al peninsulei Cap de Creus.

Pictorul, sculptorul, scriitorul, actorul, regizorul de film, scenaristul și graficianul Salvador Dali, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă, cu o operă vastă de 1.600 picturi și numeroase lucrări grafice, desene și obiecte tridimensionale, este renumit pentru aptitudinea tehnică, desenul precis și imaginile izbitoare și bizare. Datele biografice publice menționează că Salvador Dali, s-a născut la 11 mai 1904 în Figueres, Spania, unde se află și Teatrul – Muzeu Dali, care deține cea mai mare colecție de lucrări ale pictorului.

Ajungând la Cadaqués, pe faleza din fața Cazinoului  identificăm statuia lui Salvador Dali, donată de ,,Centre D`Art Perrot-Moore al Poble de  Cadaqués”. Locuitorii de aici, consideră că marele pictor s-a născut în Cadaqués și nu în Figueres, fiindcă locul nașterii este satul Port Lligat, care aparține de Cadaqués.

Nu după mult timp, oprim în satul amintit, fiind obligați să pătrundem pe un drum de pământ, până la o casă albă așezată chiar la marginea mării, care ne fusese indicată a fi casa în care se născuse Salvador Dali, o construcție la etaj, vopsită într-un alb strălucitor, ce poartă la intrare o inscripție –Casa muzeu Salvador Dali. În stânga, în golful din apropiere, zeci de ambarcațiuni ancorate, se legănă pe valurile care se unduiesc spre mal iar pe plajă sunt grupuri de turiști întinși la soare sau alții care ies din mare îmbrăcați cu echipament de scufundare. În dreapta,  lăsăm în urmă un fel de terasă-restaurant destul de simplă, construită din lemn și trestie, iar în spate se observă câteva case  răsfirate pe deal.  

Pe panoul mare plasat pe casa – muzeu,  sunt informațiile necesare: cum  se pot programa vizitele, orele de vizitare și prețul de intrare (20  euro pentru adulți și 16 euro pentru elevi, studenți și persoane peste 65 de ani).Atât golful cât și peninsula, sunt reprezentate în diferite tablouri ale lui Dali, precum: ,,Madona din Port Lligat” și Cina cea de Taină”.

Fostul absolvent al ,,Real Academia de Bellas Artes de San Fernando”, vorbitor a patru limbi (engleză, spaniolă, catalană și franceză), a primit de-a lungul anilor numeroase onoruri, printre care: în 1972 a devenit membru asociat al Academiei Regale de Științe, Litere și Arte  Plastice din Belgia,  în 1978 a devenit membru asociat al ,,Academie des Beaux-Arts France” iar în 1982 a fost numit primul Marchez de Dali de Púbol, de către regele Juan Carlos.

Pe un corp de clădire alăturat casei în care văzuse lumina zilei Salvador Dali, pe o mică placă scrie „Aici a trăit poeta Rosa Leveroni (1910-1985)”.

În sfârșit, înțelegem din ce cauză trei localități își revendică locul de naștere al lui Salvador Dali: în casa-muzeu din Port Lligat se născuse în realitate pictorul, dar satul aparținând de Cadaqués, autoritățile locale de aici, revendică locul nașterii marelui pictor. Cadaqués la rândul său, fiind arondat orașului mai mare Figueres, unde locuise o perioadă Salvador Dali și unde se și stinsese din viață la data de 23 ianuarie 1989, s-a impus, astfel că în multe înscrisuri oficiale locul nașterii pictorului apare la Figueres.

De la Salvador Dali a rămas și aserțiunea potrivit căreia ,,gara din orașul francez Perpignan este centrul lumii”. Pe clădirea gării din Perpignan, scrie cu litere volumetrice ,,Gare du Perpignan Centre du Monde” și ,,el centre del mon”.

În orașul francez circulă o poveste potrivit căreia tânărul Salvador Dali, care trăise în sătucul de pe malul Mediteranei, când a ajuns în Perpignan, un vechi și important centru urban din sudul Franței, impresionat de ceea ce văzuse, exclamase că acolo este centrul lumii. Dar, Dali scria în jurnalul său că pe data de 19 septembrie 1963, stând pe peronul gării din Perpignan, avusese o viziune de extaz cosmogonic. A avut viziunea exactă a formării Universului. În 1964, Dali scria: „În gara din Perpignan mi-au venit cele mai geniale idei ale vieții”, proclamând gara ca fiind „centrul cosmic al Universului”.

Excentric în purtare și în exprimarea artistică, Salvador Dali rămâne în istoria omenirii ca reprezentant important al culturii și artei spaniole, dar și unul dintre cei mai valoroși artiști ai vremurilor sale, opera sa vastă fiind apreciată în toată lumea.

                                                           Andrușa R. Vătuiu /UZPR

Foto: Wikipedia

• UZPR

Manifestare de tradiție a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, seria de evenimente periodice care se desfășoară sub genericul Seratele „Eminescu, jurnalistul” a prilejuit de fiecare dată întâlnirea publicului cu personalități publice de anvergură și cu lucrări emblematice ale unor mari personalități din Panteonul spiritual al poporului român.

Gazdă a unor evenimente culturale diverse, complexe și relevante, manifestarea UZPR a debutat în stagiunea de toamnă 2024-2025 cu o ediție specială, la care a fost prezent președintele UZPR, Sorin Stanciu. În cuvântul său, Sorin Stanciu le-a mulțumit participanților pentru că se află din nou împreună: „Pe majoritatea vă cunosc, ne știm – eu sunt un abonat al Teatrului NostruM și al Seratelor; voi cere un abonament scris, ca să fiu sigur că mă primiți și data viitoare. Suntem onorați că sunteți tot timpul cu noi la evenimentele acestei inițiative a Claudiei Motea. În acest context îmi fac o datorie de suflet de a vă anunța că am hotărât ca, odată cu această deschidere de stagiune, să acordăm o Diplomă de Excelență pentru Teatrul NostruM, condus de Claudia Motea, «pentru neabătuta ambiție de a fi», alături de Medalia Jubiliară a UZPR. Vă promit că voi fi în continuare alături de Serate și de Teatrul NostruM”.  

În fața unui public numeros, avizat și însetat de frumos, actrița Claudia Motea, coordonatoarea Teatrului NostruM al UZPR, a anunțat deschiderea stagiunii acestui teatru unic și a urat tuturor bun venit la prima ediție din toamna 2024 a Seratelor: „Suntem mândri și bucuroși să fim împreună cu dvs. Teatrul NostruM își face toate repetițiile la sediul UZPR, unde avem și căldură, și energie pozitivă. Mulțumim UZPR, mulțumim colegilor pentru această surpriză extraordinară și cred că este o distincție binemeritată de Teatrul NostruM”.  

Ca de fiecare dată, programul anunțat al ediției care inaugurează noua stagiune a Seratelor „Eminescu, jurnalistul” și a Teatrului NostruM s-a desfășurat la cele mai înalte standarde culturale, marcată de bucuria actului artistic și de emoția unei seri memorabile.

Roxana Istudor

Foto: Marius Simion

Miercuri, 18 septembrie 2024, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a avut loc o întâlnire cultural-artistică menită să aducă în atenția tinerilor istoria culturală a Banatului Montan.
Elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, însoțiți de dna. prof. dr. Liana Ferciug, s-au întâlnit cu scriitorii reșițeni Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, precum și cu volumele acestora.

Ambii promotori culturali au prezentat cărți și albume apărute sub semnătură proprie, vorbind tinerilor despre personalități bănățene mai mult sau mai puțin cunoscute, despre locuri și instituții importante din Banat cărora merită să li se acorde o atenție specială, precum și despre turismul cultural care poate fi un uriaș pas în dezvoltarea locală.
Cărturarul Gheorghe Jurma a insistat asupra unor cărți care constituie colecții și serii importante ale Editurii TIM din Reșița: Colecția „Eminescu”, are în componență 20 de titluri; Colecția „Personalități culturale din Caraș-Severin” din care au apărut 4 titluri, între care, alături de „Trifoiul cărășan”, „Pavel Bellu” și „Molineștii”, există și un volum dedicat familiei realizatorului primei enciclopedii românești, născut la Bocșa, Corneliu Diaconovici; seria dicționarelor și a lucrărilor de referință privind presa din Caraș-Severin, scriitorii cărășeni și viața literară cărășană, dar și fântâna sculptorului Constantin Lucaci realizată la Reșița, cu întreaga sa istorie; nu în ultimul rând, a fost prezentată pe scurt revista „Semenicul”, cea care se află în anul 53 de apariție și care „rămâne o bornă într-o istorie a literaturii și a presei literare din această regiune.” (vezi coperta IV a revistei „Semenicul” Serie Nouă, anul LIII, Reșița, nr. 1/ 2024).
Scriitorul, bibliotecarul, editorul Erwin Josef Țigla a prezentat tinerilor câteva dintre cele 126 de apariții editoriale ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, accentul căzând pe volume precum: „Monumentele Eminescu”, ”Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița-Anina” – cu îndemnul de a călători tinerii pe acest traseu mirific -, „Muzeul de locomotive cu abur Reșița” – povestind despre istoria industrială a Bocșei și a Banatului – , precum și volumul-album dedicat pictorului bocșean Peter Kneipp.
Evident, ambii scriitori au avut în atenție și au prezentat în detaliu cele 7 cărți-album dedicate unor orașe din Banatul Montan într-o inedită serie „Viziuni”: „Reșița”(2009), „Anina” (2012), „Bocșa” (2014), „Oravița” (2017), „Caransebeș” (2020),  „Reșița, 2” (2021), „Oțelu-Roșu” (2022).
Pentru această întâlnire, organizatorii au pregătit o surpriză scriitorului Erwin Josef Țigla, acesta aflându-se în prag de ceas aniversar (născut fiind în 19 septembrie 1961), dar și o expoziție de pictură intitulată „Emoții de toamnă” și semnată Nicolae Potocean (NIK).
Pentru o oră liceenii s-au bucurat de cărți, povești și culoare oferite cu generozitate de invitații bibliotecii bocșene – Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla și Nik Potocean.
 

19 septembrie 2024, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție: „Dubai, II“, cu fotografii ale lui Erwin Josef Țigla;

Expoziție filatelică: „Germanii în sud-estul Europei – Patrimoniu”, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

 

 

19. September 2024, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung: „Dubai, II“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla;

Philatelie-Ausstellung: „Die Deutschen aus Südost-Europa – Patrimonium”, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

18 septembrie 2024, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Prezentarea cărții-album „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cea de a 126-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;

Expoziție de artă plastică „Emoții de toamnă”, cu lucrări realizate de artistul plastic Nik Potocean, membru al Cercului „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

18 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea revistei „Reflex“, (serie nouă), an XXV, nr. 1 – 6 (280 – 285), ianuarie – iunie 2024 (redactor-fondator Octavian Doclin).

 

 

 

18. September 2024, 12:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Buch-Albumpräsentation: „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, Herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla als 126. Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”;

Kunstausstellung Nik Potocean, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

18. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Vorstellung der Reschitzaer Kulturzeitschrift „Reflex“, Jahr XXV, Nr. 1 – 6 (280 – 285), Januar – Juni 2024 (Gründungsredakteur Octavian Doclin).

 

 

17 septembrie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte. Autorul prof. dr. ec. Liviu Spătaru își prezintă ultima apariție editorială: „Matriarhat“, apărut 2024 la Reșița.





17. September 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation. Der Reschitzaer Autor Prof. Dr. Liviu Spătaru stellt sein zuletzt erschienenes Buch „Matriarhat“, erschienen in Reschitza, 2024, vor.

Prognoza caniculară prelungită și oferta firmei de turism Christian Tour cu care UZPR a avut un parteneriat de promovare, am reușit să prindem un sejur turistic printre ultimele serii din septembrie a.c. Destinația aleasă a fost stațiunea Paralia-Katerini, unde am mai fost cu vreo doi ani în urmă și ne-am simțit bine. Așadar optimiști și înarmați cu toată artileria grea specifică turistului român de cursă lungă ne îmbarcăm în autocar la Timișoara, ora 17,00 și pornim la drum pe intinerariul Vama Moravița, Serbia, Bulgaria, Paralia Katerini-Grecia. După o noapte furtunoasă, ajungem la destinația mult dorită, ora 10,00. Debarcăm fiecare în zona hotelurilor-gazdă. Ne facem prezentarea la recepție și așteptăm până la 15,00 când vom fi cazați, adică vom primi camera rezervată.
Ce poate face un turist obosit de-atâta noapte decât să caute o locație adecvată , cu terasă, cu vedere la Marea Egee, pentru a-și reface forțele în compania unei cafele, ori să se plimbe prin stațiune în căutarea magazinelor cu oferte de toamnă târzie. Așa am pornit și eu, împreună cu soția. Undeva prin centrul stațiunii într-un parc populat deja de turiști cu o scenă încă în amenajare se aud ecouri de cântec popular, mă apropii și, ca orice ziarist neastâmpărat, întreb un tânăr cu un tricou deosebit, inscripționat cu numele firmei organizatoare, am fost inspirat, ce se întâmplă aici?
Mi-a răspuns că este vorba despre un eveniment-festival folcloric, care va începe la ora ,11.00, deocamdată invitații, respectiv, interpreți și ansambluri folclorice, fac repetiție. Mai este timp, mă documentez, mai schimb câte-o vorbă cu turiști aleși la întâmplare să aflu cât mai multe despre Paralia dar și despre evenimentul mult așteptat.
Paralia sau Paralia Katerinis care înseamnă ,,plajă”este un municipiu în partea de est a prefecturii din Pieria. Plaja este situată pe Riviera Olimpicului (Marea Egee, o mare caldă și curată) la cca 5-6 km de orașul Katerini, la 70 km de Salonic și de Aeroportul Macedonia Internațional.
Stațiunea Paralia este una dintre destinațiile preferate de turiști din toată lumea și din toate categoriile sociale, anual este vin aici peste 70-80 de mii de turiști. Ca o concluzie pot spune că aproape 50 la sută din turiștii veniți în stațiune vorbesc românește.
Stațiunea dispune de o diversitate de locuri de cazare, și oportunități de agrement, divertisment, excursii, și mai ales cumpărături de sezon și nu numai. De neratat croaziera pe Skyathos.
Aștept cu nerăbdare, ora 11.00, de la pupitrul de comandă o tânără din echipa de organizare, programe din Macedonia, anunță deschiderea reprezentației din ziua respectivă, Festivalul Internațional Folcloric 3-8 septembrie a.c. Word Festival Associacion WOFA Paralia Festival Days, continuă prin prezentarea unor suite de dansuri și jocuri tradiționale din mai multe țări europene. Cu bucurie și satisfacție am primit anunțurile care m-au mișcat sufletește, chiar și cu această izolare topografică, pentru câteva ore de spectacol, de jocuri, dansuri și cântece românești, m-am simțit ca la mine acasă, în România, am privit, ascultat și aplaudat frenetic, împreună cu mulți turiști veniți aici de pe plaiurile mioritice, cu care am vorbit, am socializat în dulce limba română.
Au prezentat programe de excepție inspirate din patrimoniul spiritual cultural-artistic autohton, ansambluri folclorice din Polonia, Bulgaria, Macedonia, Grecia și România, programe benefice cunoașterii, dezvoltării și promovării obiceiurilor tradiționale cu deosebită reverberație europeană.
Reținem cu mare plăcere participarea la acest dialog-schimb cultural, de referință pentru ansamblurile folclorice din România. ,,Mlădițe”din Berceni, județul Prahova, coordonator Gheorghe Marian ,,Zestrea Branului” din Bran, jud. Brașov , coordonatori Andreea Jitea, Marian Duicu, Liviu Vintilă ,,Ghiocelul” din Câmpina jud. Prahova, coregraf, Cristi Polegea ,,Țarina Arieșului” din Turda, jud. Cluj ,,Bratcuța”din Bratca jud. Bihor ,,Mugurașii” din Roznov, jud.Neamț, prof. Verona Boguș. Este de apreciat faptul că instituțiile din domeniul cultural și multe UAT-uri, se străduiesc să asigure cu eforturi deosebite logistica necesară participării în condiții rezonabile a celor înzestrați cu harul de a cânta, juca, dansa pentru a perpetua prin timp, pentru generații, spiritul încă tânăr și liber, aici și în diaspora al românului absolut.

Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara
.

.

Prima duminică după Înălțarea Sfintei Cruci. La Biserica Ortodoxă „Sfântul Spiridon” din orașul de pe Cerna – Hunedoara, era lume multă: tineri și vârstnici veniți pentru rugăciuni de pocăință și virtuți creștine, dornici ca prin mijloace duhovnicești să se curețe de rugina păcatelor.
Pe acest fond, sub egida Episcopiei Devei și Hunedoarei (episcop Preasfințitul Părinte Nestor), Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) s-a implementat proiectul „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” în scopul promovării cântecului creștin ortodox.
Plini de dragoste față de Dumnezeu preoteasa Boboia Mihaela și tânărul Crăciunescu Dragoș Ioan au interpretat pricesne care îndemnau să iubești pe Dumnezeu din tot sufletul și inima în care trebuie să stea Crucea Mântuitorului drept steag de luptă și biruință a creștinismului.
Privind în ochi auditoriul simțeai cum trăia legea și credința strămoșească de slujire a lui Hristos.
Cei doi cântăreți au primit din partea organizatorilor Diploma de Onoare „DRAG DE DUMNEZEU” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei – care este viață în Hristos, viață în duh și adevăr.
Preotului paroh, Boboia Nicolae Ioan, i s-a oferit Diploma de excelență din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tineri generații, a sentimentului de apartenență la istoria și glia strămoșească, permanent respect de suflet și credință pentru trecutul glorios al poporului român.
Partener la acest moment a fost și Asociația CARP „Speranța” Hunedoara. În acest context, consilierul Vili Orășan a oferit cântăreților, preotului, dar și participanților, interesanta revistă „Info CARP Speranța”.
… Așadar, am participat cu toții la un inedit moment cultural-religios și am notat din spusele în exclusivitate ale consilierului Vili Orășan: „Ascultând pricesnele l-am rugat pe Dumnezeu să vină în întâmpinarea slabelor noastre trăiri duhovnicești, să ne ajute pentru a ne putea păstra dreapta credință, să ne iubim mai mult între noi ca semeni și să contribuim din plin la întărirea dreptății și a bunei înțelegeri”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

• UZPR

➢ Ioan Pamparău, președinte al Filialei „Aurel Mureșianu” Brașov-Covasna a UZPR

➢ conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

16 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a IV-a):

Expoziție de pictură Tatiana Țibru și a Cercului de Sculptură „Jakob Neubauer” al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonator: George Molin);
Expoziție de pictură Tünde Enikő Petneházy (Lugoj);
Prezentare de carte: „Mugur de Cruce, II“, autor: Costel Simedrea, apărută 2024 la Editura „Hoffman“ Caracal;
Prezentare: autoarea Mia Rogobete din Lugoj și cărțile ei;
Valorile de lângă noi: Ștefan Isac la 60 de ani de la debut și 60 de ani de la prima apariție televizată.






16. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Mitte September im Zeichen der Kultur (IV. Auflage):

Kunstausstellung mit Tatiana Țibru (Malerei) und mit den Mitgliedern des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin);
Kunstausstellung Tünde Enikő Petneházy (Lugosch);
Buchpräsentation: „Mugur de Cruce, II“, Autor: Costel Simedrea, erschienen 2024 im Verlag „Hoffman“ Caracal;
Buchpräsentationen mit der Autorin Mia Rogobete aus Lugosch;
Im Blickpunkt: Ștefan Isac, 60 Jahre seit dem ersten Auftritt – sein Debüt – und seit der ersten TV-Aufzeichnung.