,,Numai pasionații realizează opere într-adevăr durabile și fecunde.„
Miguel de Unamuno

Așa cum Eminescu constata că ,,pasiunea înalță„, în cele ce urmează vom cunoaște cum o pasiune autentică și constructivă, însoțită de o dragoste nemărginită pentru cultura tradițională a satului românesc, înfăptuiește proiecte mărețe de un interes aparte, proiecte care, prin realizarea lor, aduc o contribuție majoră patrimoniului cultural al ruralului și implicit al naționalului românesc. Referindu-ne la pasiune, bineînțeles că ea aparține unei persoane, însă nu o persoană oarecare, ci o să-i spunem unui OM. Majusculele nu le-am folosit întâmplător, ci astfel am găsit de cuviință, în prezentul context, de a-i onora faptele și personalitatea! Limitată arealului ce cuprinde Banatul Montan, la care se poate adăuga și cel istoric, faptele la care ne vom referi biruiesc însă aceste hotare prin potențialul lor de exprimare.
Gheorghe Rancu Bodrog este numele OMULUI, cel care a reușit să promoveze cu atât de mult aplomb istoria și cultura tradițională a satului românesc din Banat, dar în mod special a celui din Valea Almăjului. Pasionat încă din tinerețe de a acumula și alcătui diverse colecții, profesorul Gheorghe Rancu Bodrog a reunit în timp și a organizat colecții personale cuprinzând în expunerea lor un număr impresionant de obiecte. Urmare a acestei pasiuni și prin depunerea unei deosebite sârguințe, în anul 2011 înființează în localitatea Șopotu Vechi, un spațiu muzeal, amplasat într-un imobil propriu. Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, deține în prezent peste 4000 de piese, colecționate pe parcursul a mai mult de patruzeci de ani. Piesele sunt expuse pe diferite secțiuni reprezentative în cele trei încăperi ce constituie acest spațiu muzeal. Între exponate regăsim o mare varietate de obiecte, un loc special ocupând cele reprezentative istoriei, artei și culturii tradiționale.
Profesor și publicist, istoric al ținutului Almăjului, membru al mai multor asociații de jurnaliști, între care și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Gheorghe Rancu Bodrog este prezent prin implicarea sa la o mulțime de manifestări specifice culturale, adunând în palmaresul său foarte multe comunicări și articole, publicate în diverse periodice, atât din țară cât și de peste hotare, dintre acestea în special în zona Banatului istoric, din Serbia. În multiplele sale deplasări, vizitând un număr mare de comunități cu preocupări publicistice, contactul cu acestea au creat un interes aparte pentru respectivele creații. Intuind importanța și valoarea lor cultural-spirituală, Gheorghe Rancu Bodrog adaugă, în aceste împrejurări, o nouă preocupare pasiunii sale și anume aceea de a colecționa publicații, vechi și noi din diferite spații culturale din Banat. Acest interes s-a materializat în anul 2023 prin înființarea Muzeului Presei Bănățene. Muzeul a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl). Trebuie menționat faptul că este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan. Catagrafierea publicațiilor, organizarea lor în secțiuni reprezentative, sarcini complexe și laborioase, aparțin exclusiv fondatorului ei – la fel, perseverența și reușita obținerii spațiului ce găzduiește astăzi muzeul! Amplasat în incinta Școlii Generale din localitatea Șopotu Vechi, muzeul este găzduit în prezent de o fostă sală de cursuri, căreia se intenționează a i se adăuga o a doua încăpere alăturată, datorită fondului crescut de publicații, necuprins inițial pentru a fi expus. Din păcate, decesul neașteptat și fulgerător al fondatorului, la mai puțin de două săptămâni de la inaugurarea muzeului, la data de 19 octombrie 2023, a cauzat întreruperea temporară a dezvoltării acestui proiect. Sarcina a fost preluată de fiul fondatorului, prof. dr. Dacian Rancu. Din mărturisirile domniei sale, referitor la continuarea proiectului inițiat de tatăl său, aflăm că în prezent se află în curs de a clarifica cu autoritățile locale destinația spațiului, respectiv posibilitatea de a i se atribui în mod permanent acest spațiu și chiar extinderea lui cu încă o sală.
Speranța de a rămâne o locație permanentă este întărită de faptul că a găsit din partea instituției administrative locale înțelegere și a obținut chiar promisiunea unui sprijin extins pentru continuarea și dezvoltarea acestui proiect, care – trebuie recunoscut, are și atributul de a fi unic în spațiul rural zonal, motiv ce nu poate fi omis în acest context. De asemenea, domnul Dacian Rancu subliniază faptul că, prin orice formulă ce va fi adoptată, proiectul va rămâne în Șopotu Vechi. Nu se exclude însă eventualitatea de a accepta parteneriate, prin intermediul cărora să fie organizate unele expoziții itinerante, în și prin sprijinul partenerilor, inclusiv sub sigla acestora, toate în sfera unei preocupări susținute pentru colaborare pe plan local și național. Rezultat al tuturor celor prezentate de domnul Dacian Rancu, putem concluziona că dorința și existența certă a potențialului de a depăși toate impedimentele vor fi fără îndoială ingredientele succesului continuării acestui proiect.
În ideea consolidării parteneriatului cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin președintele ei domnul Ion D. Cucu, aceasta a inițiat pentru data de 19 octombrie a.c. cu ocazia desfășurării celei de-a III-a ediții a Conferinței Istoricilor din Banat de la Șopotu Vechi (ediție specială, comemorativă Gheorghe Rancu), o întâlnire cu membrii UZPR ai filialei Caraș Severin, alături de care vor fi invitați membrii din conducerea centrală a Uniunii, în frunte cu președintele ei, domnul Sorin Stanciu. Cu aceeași ocazie, la Șopotu Vechi va avea loc și întrunirea periodică a Clubului Presei din Banatul de Munte, inițiat și condus de doamna Dorina Sgaverdia. Activitatea cuprinsă în cadrul acestei reuniuni, va cuprinde în esența ei, așa cum ne destăinuie domnul președinte Ion D.Cucu, o activitate tematică focalizată pe ideea de muzeu al presei, respectiv pe această realizare de la Șopotu Vechi, căreia se intenționează a i se alătura un viitor Muzeu al Presei, ce va fi înființat în curând în municipiul Reșița, dorindu-se a fi organizat pe modelul acestuia. În completarea programului, se va adăuga și prezentarea altor elemente culturale tradiționale aparținând atât spațiului etnocultural al Văii Almăjului, dar și a zonei Băilor Herculane. Pentru aprofundare și analiza posibilității realizării unei conexiuni între toate entitățile muzeale ale presei înființate în teritoriu, la întâlnire va participa și secretarul general al UZPR, doamna Corina Mădălina Diaconu, coordonator al Muzeului Național al Presei Române, din București. Cu o relatare detaliată a tuturor celor întâmplate cu ocazia acestei acțiuni, vom reveni într-un articol ulterior.

Constantin Vlaicu/ UZPR

• UZPR

German-Fest debutează vineri, 4 octombrie, de la ora 12:00, la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara. Evenimentul celebrează influența germanilor din Banat în cei 300 de ani de la colonizare, într-o întâlnire moderată de Christian Rudik.

Deschiderea festivă va fi acompaniată de Ujszentes Salonorchester, dirijată de Andreas Schein, potrivit radioromania.ro.

Zilele de sâmbătă și duminică programează mai multe evenimente în piețele din zona centrală a Timișoarei. Astfel, în Piața Sfântu Gheorghe, cei interesați sunt așteptați la un meci de Völkerball. În Piața Libertății, publicul va asista la un spectacol de reconstituiri istorice, pigmentat de muzica trupei timișorene Peregrinii.

Pe scena din Libertății vor mai urca Spring Time Band, care vor încălzi atmosfera cu ritmuri rock, Luca & DMP, după care Christiana Uikiza & Band vor face să răsune jazzul în centrul Timișoarei.

Seara de sâmbătă se încheie cu un recital susținut de Dana Borteanu & Band, care vor aduce în prim-plan cele mai frumoase melodii din cultura muzicală germană.

Duminică, Piața Unirii, va fi locul de întâlnire al ansamblurilor de dansuri populare germane, urmată de parada portului popular. Formații prezente vor oferi un veritabil spectacol de tradiție și culoare pe traseul Piața Unirii – Piața Libertății – Piața Victoriei. Ulterior, ansamblurile vor reveni în Libertății pentru un spectacol de dansuri.

Ziua se va încheia cu un concert Tornado.

Unul dintre preoții importanți și interesanți ai Banatului nostru este Iustinian Dalea, care s-a născut la 4 octombrie 1914 în localitatea Bocşa Română, raionul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin și s-a stins la Mănăstirea Agapia, la 20 octombrie 1999.
După studiile primare, gimnaziale şi liceale urmate în Banat, s-a înscris la vestita Facultate de Teologie din Cernăuţi, pe care a absolvit-o în anul 1937. A avut profesori mari care confereau valoare specială facultăţii, de asemenea colegi cu vocaţie sacerdotală, unii dintre ei devenind ulterior personalităţi de ţinută ale Bisericii Ortodoxe Române.
După absolvirea studiilor universitare a fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ, în ajunul sărbătorii Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul din anul 1938, de către stareţul arhimandrit Melchisedec Dumitriu, naş de călugărie fiindu-i ieromonahul Grigorie Cobzaru. În acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon la ziua hramului Mănăstirii Văratic, 15 august, de către mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Nicodim Munteanu, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Tânărul monah s-a întors în ţinuturile natale funcţionând ca prefect de studii la Academia Teologică din Caransebeş până în anul 1940, apoi diacon şi preot slujitor la Catedrala Episcopală din Caransebeş vreme de doi ani. A fost hirotonit ieromonah la 25 martie 1940 de către episcopul Vasile Lăzărescu la Caransebeş, iar la 29 mai 1942, hirotesit protosinghel la Timişoara.
Activitatea sa de slujire a continuat în Arhiepiscopia Timişoarei până în anul 1951. A fost preot la Catedrala mitropolitană, exarh şi duhovnic la Mănăstirea Timişeni. În această calitate s-a îngrijit de construirea unor clădiri la Mănăstirea Timişeni şi a unei frumoase troiţe aşezate în faţa bisericii. Printre credincioşii şi monahii pe care i-a îndrumat atunci s-a numărat şi părintele Teofil Părăian, arhimandritul şi duhovnicul de mai târziu, care-l evoca printre sfătuitorii şi binefăcătorii săi din tinereţe.
În anii 1951-1952 a fost vieţuitor în Mănăstirea Antim, iar între 1 septembrie 1952 şi 1 noiembrie 1953 a activat ca preot slujitor la Mănăstirea Agapia. În perioada 1 noiembrie 1953 – 1 octombrie 1956 a funcţionat ca profesor şi spiritual la seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ.
Arhimandritul Justinian Dalea a fost pentru o perioadă de timp duhovnic, preot slujitor şi mare eclesiarh la cea dintâi biserică a Patriarhiei Române.
Anii săi de slujire au coincis cu cea mai grea perioadă a dictaturii comuniste când Biserica, ierarhii, preoţii şi credincioşii ei au avut mult de suferit. În faţa acestei opresiuni Biserica a luptat cu perseverenţă prin lucrarea misionară a monahilor şi preoţilor de enorie, între ei aflându-se un grup ales de ieromonahi de la Catedrala Patriarhală şi Mănăstirea Antim din Capitală. Aceştia au constituit un grup de rezistenţă prin rugăciune şi cuvânt viu de învăţătură, în vremea când autoritatea seculară încerca să stingă ultimii cărbuni ai Rugului Aprins.
S-a remarcat şi ca autor de piese religioase , elevii seminarului interpretând la marile sărbători după scenariul alcătuit de părintele Justinian. Atmosfera academică şi duhovnicească din seminarul nemţean a fost mult apreciată, corpul profesoral al şcolii fiind ilustrat de numeroase personalităţi ale vieţii bisericeşti, între care şi câţiva monahi vestiţi. Dintre ei Justinian Dalea şi Benedict Ghiuş aveau să revină la Bucureşti, răspunzând chemării patriarhului Justinian de a sluji la Catedrala patriarhală.
Până în anul 1976 – timp de 20 de ani -, părintele Justinian Dalea a slujit la Catedrala patriarhală ca preot, iar din 1963 ca mare eclesiarh. Pe lângă ascultările specifice unei catedrale, părintele Justinian Dalea a avut şi preocupări cărturăreşti, dintre care amintim scrierea mai multor predici şi a unor studii de cateheză. Pentru întreaga sa slujire, patriarhul Justinian Marina l-a răsplătit acordându-i rangul de arhimandrit şi mai apoi distincţia Crucea Patriarhală.
În anul 1976, arhimandritul Justinian Dalea a mers să slujească ca misionar peste Ocean, în eparhia arhiepiscopului Victorin Ursache, pe care-l cunoştea din obştea Mănăstirii Neamţ. Arhiepiscopul Victorin Ursache, înconjurat de câţiva monahi români, a semănat pe continentul nord-american seminţele Evangheliei, învăţătura filocalică şi frumuseţea trăirilor româneşti cu întreg tezaurul de datini şi obiceiuri aduse de pe pământul străbun.
Zelul misionar-pastoral şi administrativ al părintelui Justinian Dalea a dat roade bogate în California, Arizona, Alliance – Ohio, Winnipeg şi New Westminster unde s-a implicat în construirea unor biserici şi mai ales la modelarea sufletelor românilor aflaţi departe de casă.
În anul 1998, arhim. Justinian Dalea a revenit pentru totdeauna acasă, stabilindu-se la Mănăstirea Văratic, unde fusese hirotonit cu 50 de ani în urmă. Bătrân şi bolnav, fără rudenii şi cunoscuţi, a petrecut ultimele luni de viaţă în rugăciune, reculegere şi linişte, încredinţându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului Iisus Hristos. În 20 octombrie 1999 a trecut la cele veșnice.

Referințe:https://mkp07.tripod.com/ro25.htm; https://ziarullumina.ro/opinii/repere-si-idei/un-misionar-rugator-si-discret-27403.html; http://arhiva.formula-as.ro/1999/362/lumea-romaneasca-24/pinocchio-in-vizita-la-formula-as-571-print; https://basilica.ro/manastirea-camarzani-si-a-sarbatorit-hramul-prin-liturghie-arhiereasca/
Cărășeni de neuitat. Vol. IV/ Petru Ciurea și Constantin Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2010; Tiberiu Popovici. Iustinian Dalea În: Vestea. An. V. Nr. 5, mai 2010, Mehadia; Cărășeni de neuitat. Vol. XX/ Petru Ciurea și Constantin Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2013; Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi. Vol. II/ Gabriela Șerban, Valentin Costea.- Reșița: TIM, 2022 (Bocșa – istorie și cultură; 59); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
Sub tipar se află volumul cercetătorului dr. Dorel Viorel Cherciu, intitulat „Iustinian Dalea din Bocșa Română Monahul «Glóbe Trotter»” (Timișoara: Eubeea, 2024. Seria „Bocșa, istorie și cultură; 66).

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXIV-a, se află la startul ei! În perioada 1 – 12 octombrie 2024, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu se va desfășura în 10 zile calendaristice și va demonstra că, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, dacă există voință, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…
Organizatorii principali și ai acestei ediții sunt Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Ediția din acest an este dedicată împlinirii a 20 de ani de la inaugurarea la Reșița a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” = Centrului German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în locația actuală modernizată și împlinirii a 25 ani de la înființarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița. Desigur că vor fi organizate și alte evenimente importante care să sprijine păstrarea identității germanilor pe aceste meleaguri, dar și deschiderea spre comunitatea largă a Banatului Montan, indiferent de limba maternă a membrilor săi.
Anul acesta sunt programate 43 de manifestări în 10 localități ale județelor Caraș-Severin și Timiș. Având sprijinul oferit constant de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, al Ambasadei Republicii Federale Germania la București, precum și al altor instituții și organizații partenere, manifestarea de răsunet în mediul cultural de limbă germană din spațiul estic și central european, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2024, se dorește a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte. La această ediție vor participa invitați din București, Transilvania, Bucovina, din județele Satu Mare și Neamț, dar și din întreg Banatul, precum și oaspeți din Germania, Austria, Ungaria, Ucraina, Croația și din Serbia.