• UZPR

În perioada 29-31 august 2024, românii din Timoc au sărbătorit Ziua Limbii Române la Podgoraț, județul Zajecar, Serbia prin cântec și dans populat românesc.

Festivalul a fost organizat de Asociația pentru cultura Românilor din Serbia „Ariadnae Filum” și Etno Club Podgorac cu sprijinul Ministerului fără portofoliu al Republicii Serbia responsabil cu diaspora și sprijinul Municipiului Boljevac și Asociației „Casa Maramureșană” din Baia Mare.

Pe lângă participanții la Festival din Serbia – Ansamblul folcloric „Podgorac”,  Ansamblul folcloric „Tanda”, grupul de folclor „Valakone”, grupul etno „Timoceani”, au mai participat soliștii vocali și instrumentali Jela Marjanovici, Nikola Nikolici, Katarina Drugici, Teodosia Pastronevici, Filip Dlbokici, Aleksandar Brnzanović, Andrej Žurž, Mile Žikić, Novica Gvozdenovici,… printre care majoritatea tineri și copii.

Cu participarea lor, Festivalul a fost pus în valoare de oaspeții din străinătate:

Invitații Festivalului au fost:

Doamna Mioara Ștefan – Consul General al României în Republica Serbia

Domnul Sladjan Djimiš, Președintele Municipiului Boljevac

Părintele Anton Chera, Parohul Borului al Bisericii Ortodoxe Române în Serbia

Părintele Milan Milanović, parohul al Podgorțului al Bisericii Ortodoxe Sârbe

Doamna Ljubica Radović, Director al Centrului cultural din Boljevac

Președintele Partidului Neamului Românesc și coordonatorul Congresului Românilor din Serbia de la Bor, dr. Predrag Balašević

Coordonator al Congresului Românilor din Serbia, din Negotin domnul Dušan Prvulović.

 Seara, la Podgoraț, un sat românesc cu 3000 de locuitori, a avut loc un spectacol realizat de Asociaţia pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Primăria din Podgoraţ şi Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis din Timoc.

Ansambluri folclorice de la nord, dar și de la sud de Dunăre  au adus un omagiu limbii române în localitatea Podgoraț. „Noi știm că aici suntem români, vorbim românește, avem o cultură, avem obiceiuri românești. Ne rămâne numai aia că limba pe care pe care am vorbit-o să o vorbim în continuare, limba pe care au vorbit-o bunicile și mamele cu noi să o vorbim și noi cu copiii și cu nepoții noștri”, a declarat Zavișa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum”. La concert au participat mii de spectatori. Au fost prezenți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, directorul Ariadne Filum – Zavisa Zurz, reprezentanți ai ONG-urilor românești din zonă. (afnews.ro)

• UZPR

După cum este cunoscut, la data  de 1 septembrie 2024 a fost abrogata Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii si a intrat in vigoare o noua lege a pensiilor , respectiv Legea 360/2023.

Actul normativ recent intrat în vigoare a fost emis cu scopul vădit de a pune un accent mai mare pe principiul contributivității în sistemul public de pensii și de a elimina inechitățile generate, în timp, de aplicarea neunitară a unor  prevederi legislative conjuncturale. In conformitate cu  legea intrata in vigoare la 1 septembrie,   pensiile celor peste 4,7 milioane de pensionari din sistemul public au fost recalculate  pe baza unui nou algoritm , acestea înregistrând variații de cuantum, pozitive sau negative.

Abrogarea legii 263/2010 a generat implicit dispariția noțiunii de valoare a punctului de pensie, funcție de care s-au stabilit pensiile pe legea anterioara și funcție de care se stabilește  indemnizația de Lege 8/2006, respectiv jumătate din cuantumul pensiei aflate în plată. 

Legea 8/2006 prevede la art 1 alin. 4 faptul că „cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie’’.

Ori, în noua lege, noțiunea de „valoare a punctului de pensie’’ nu mai există, ea fiind înlocuită cu noțiunea de „valoare a punctului de referință’’. Prin recalcularea făcută  pe baza utilizării punctului de referință, cuantumul pensiilor s-a modificat de la 1 septembrie însă  cuantumul indemnizațiilor a ramas neschimbat. Explicația acestei situații, corecte din punct de vedere legislativ, constă în faptul că punctul de referință, conform art.83 alin 1 din legea noua a pensiilor, reprezintă raportul dintre  valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a acestei legi (2032 lei la 1 septembrie) și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul de 25 de ani.  Prin împărțirea la 25 a valorii punctului de pensie, de 2032 lei la 1 septembrie, s-a obținut o valoare a punctului de referință de 81 lei, valoare utilizată la recalcularea pensiilor în baza Legii 360/2024.

Se poate observa faptul că, în realitate, valoarea punctului de referință, definit de noua lege, a fost calculată utilizând valoarea punctului de pensie la momentul recalculării, adică valoarea identică cu cea de la 1 ianuarie 2024, respectiv 2032 lei.

Concluzia este că operațiunea de calcul a pensiilor prevăzută la art. 144 din legea 360/2023 nu afectează în niciun fel cuantumul indemnizației stabilite în baza legii 8/2006 întrucât nu s-a modificat valoarea punctului de pensie din ianuarie 2024 (cand a fost majorat cu 13,8%).

Practic, indemnizația rămâne nemodificată pana la data la care se va modifica valoarea punctului de referință, respectiv 01 ianuarie 2025,  atunci când se prevede indexarea acesteia cu rata inflației și jumătate din creșterea procentuală a salariului mediu brut pe economie.

Trebuie precizat faptul ca, până atunci, Parlamentul României va trebui să facă modificările legislative care se impun, adică înlocuirea în Legea 8/2006 a noțiunii de valoare a punctului de pensie cu noțiunea de valoare a punctului de referință și a formulei de calcul a pensiilor. Până atunci, indemnizațiile beneficiarilor legii 8/2006 rămân neschimbate, cu toate ca pensiile s-au modificat de la 1 septembrie.

Ioan Pamparău

Președinte al Filialei „Aurel Mureșianu” Brașov-Covasna a UZPR

13 septembrie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

• Expoziție de artă plastică a elevei Antonia Creiniceanu, clasa a VII-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;
• Prezentare de carte, în prezența autorului Victor Creangă din Bocșa: „Amintiri din scurta istorie a primei societăți mixte româno-germane Reșița Reductoare RENK, 1973 – 2023”, apărută la Editura „TIM” Reșița;
• Să ne sărbătorim scriitorii: Iacob Roman la ceas aniversar!

 

 

 

13. September 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

–          Kunstausstellung der Schülerin Antonia Creiniceanu, VII. Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza;

• Buchpräsentation mit dem Autor Victor Creangă aus Bokschan: „Amintiri din scurta istorie a primei societăți mixte româno-germane Reșița Reductoare RENK, 1973 – 2023”, erschienen im Verlag „TIM” Reschitza;
• Wir ehren unsehe Schriftsteller: Iacob Roman!

 

Orașul Bocșa tocmai a încheiat o săptămână de sărbătoare cultural-artistică, o săptămână în care instituții de cultură și-au dat mâna și au îmbinat armonios artele, promovând Cartea, Pictura, Filmul, Tradiția, Ținutul Natal, dar, mai ales, Oameni!
Spun „o săptămână” deoarece, în 2 septembrie 2024, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița au avut loc o seamă de evenimente, între care și vernisajul lucrărilor de artă ale pictorului bocșean Nicolae Potocean (NIK). Am considerat că acest eveniment este sprijinul acordat de colegul Erwin Josef Țigla Festivalului de Film de la Bocșa, dând startul acestui proiect menit să îmbine într-un mod plăcut artele. 
Mai mult, în 9 septembrie 2024, această sărbătoare a Bocșei a fost încheiată printr-un eveniment organizat tot de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița în colaborare cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa prin prezentarea cărții „Întâmpinarea Domnului” a scriitorului Adrian Georgescu, la sediul bibliotecii reșițene, volum prezentat aici de Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban și compozitorul Sabin Păuța, vechi prieten al autorului.
Iată că, într-un mod pur și simplu întâmplător, s-au legat lucrurile și evenimentele s-au bucurat de reușită!

În perioada 5 – 7 septembrie 2024 la Bocșa s-a desfășurat cea de-a patra ediție a Festivalului de Film, eveniment de interes cultural, literar și cinematografic pentru promovarea filmului românesc, a autorilor și realizatorilor de film, promovarea cărții și a scriitorilor, a bibliotecilor și a instituțiilor de cultură.
Și la această ediție, organizatorii  și-au propus să pună accent pe fiii locului, să aducă acasă oameni de seamă ai Bocșei care trăiesc și își desfășoară activitatea în alte colțuri ale țării și chiar ale lumii.

Organizat în colaborare cu Uniunea Artiștilor și Realizatorilor de Film din România, Festivalul de Film de la Bocșa l-a avut în prim plan pe regizorul Ioan Cărmăzan, președintele acestei uniuni și fiu al Bocșei, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Nuțu Cărmăzan a fost prezent la Bocșa pe toată perioada festivalului, lansându-și volumul „Simfonia Balcanică”, o carte de proze scurte, precum și cel mai recent film: „Viața unei singure femei”.
Despre personalitatea Ioan Cărmăzan, despre cărțile și filmele sale, au vorbit criticul și istoricul literar timișorean Cornel Ungureanu, jurnalistul și scriitorul timișorean Vasile Bogdan, dar și cărturarul reșițean Gheorghe Jurma.
Deschiderea oficială a evenimentului a aparținut primarului orașului Bocșa, dr. ist. Mirel Patriciu Pascu, domnia sa avându-l alături și pe viceprimarul Sorin Perian, ambii susținând și cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa.
Oaspete al orașului Bocșa a fost și în acest septembrie scriitorul bucureștean Adrian Georgescu, cel care a propus publicului prezent două volume recente, apărute la Editura Stefadina din București: „Rugăciune pentru oprirea războiului” și „Întâmpinarea Domnului”, cărți de factură religioasă prezentate cu pricepere și talent de Protos. dr. Ioanichie Petrică de la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova.
Deoarece revista „Bocșa culturală” a pășit în cel de-al 25-lea an de apariție, a fost realizat de către Gabriela Șerban cel de-al IV-lea volum al „Bibliografiei revistei” pentru perioada 2019 – 2023. Tot cu acest prilej a luat naștere și cel de-al doilea volum intitulat „Să vorbim corect românește”, carte semnată de prof. Stela Boulescu, cea care de aproape 20 de ani susține această rubrică în paginile revistei „Bocșa culturală”. Ambele tipărituri au apărut sub atenta îngrijire a editorului Gheorghe Jurma, la Editura TIM din Reșița, domniei sale revenindu-i și sarcina de a prezenta volumele.
Criticul și istoricul orăvițan Ionel Bota, drag prieten al bibliotecii bocșene, a prezentat cel mai recent număr al periodicului „Acta Etnographiae et Historiae” (Anul I. Nr. 4-5 aprilie-mai și nr. 6-7 iunie-iulie 2024), precum și cele mai recente tipărituri ale sale, cărți apărute de curând la Editura TIM din Reșița: „Istoria primelor căi ferate din sistemul feroviar al României: Oravița – Baziaș, 1854; Oravița – Anina, 1863” și „Spectacolul poate începe. Despre o „poveste a textului” în scrisul lui Cornel Ungureanu”, două volume concentrate și consistente, deosebit de importante pentru istoria Banatului și pentru istoria literaturii bănățene.
Revista „Arcadia” apărută la Anina a fost prezentată de realizatorul ei, jurnalistul Mihai Chiper, iar muzicologul bănățean-bocșan Constantin-Tufan Stan a vorbit colegilor prezenți despre arta de a scrie, despre plăcerea lecturii și despre importanța studiului; despre proiecte cultural-istorice inițiate la Lugoj și prezentate în diverse colțuri ale țării, dar și ale Europei. Muzicologului-istoric dr. Constantin-Tufan Stan i s-a alăturat și muzicologul bocșan dr. Marius Manyov. A fost o reală bucurie întâlnirea unor astfel de personalități la Bocșa! Oameni excepționali, cu preocupări multiple, specialiști în domenii diferite de activitate, dar care au un numitor comun: Bocșa culturală!
Harnicul pr. dr. Valentin Bugariu de la Birda (Timiș) s-a alăturat prezentărilor de carte și publicații și a vorbit publicului prezent despre activitatea culturală din pridvorul bisericii, dar și despre revista de cultură și religie rurală „Arhanghelul” care apare cu regularitate de aproape 13 ani.
De la Biserica Ortodoxă „Sf. M. Mc. Gheorghe” Sânmihaiu Român (Timiș) pr. dr. Dan D. Gârjoabă, talentat poet și scriitor, a acceptat invitația și a venit la Bocșa împreună cu revista pe care realizează de peste zece ani, denumită „Anghelos”, o revistă culturală de meditație, informație și spiritualitate creștin-ortodoxă.
Scriitoarea Silvia C. Negru, membră a Uniunii Scriitorilor din România Filiala Timișoara, membră UARF și membră a Clubului de la Timișoara, club inventat și coordonat de regizorul Ioan Cărmăzan, dragă prietenă a bibliotecii bocșene, a fost prezentă la Festivalul de Film de la Bocșa dimpreună cu câteva dintre volumele sale recente: volumul de poezie „Razele durerii” (Editura David Press Print Timișoara, 2024) și un volum de versuri girat de poeta Ana Blandiana, intitulat „Fata cu șăpcuță” (Editura David Press Print, 2024).
Tot din partea Clubului de la Timișoara i s-au alăturat lui Ioan Cărmăzan scriitorii Nina Ceranu și Constantin Mărăscu, de asemenea membri ai Uniunii Scriitorilor Filiala Timișoara.
Seara primei zile de film de la Bocșa l-a avut în deschidere pe un tânăr regizor, ucenic al maestrului Ioan Cărmăzan, de asemenea fiu al Bocșei prin părinții și bunicii săi, este vorba despre cunoscutul deja regizor Sabin Dorohoi, prezent la această ediție cu un scurtmetraj de succes și bine primit de critica de specialitate, intitulat „Calea Dunării”. Familia prof. Gladeș din Bocșa Vasiova este cunoscută și prețuită, iar Sabin, nepot al dlui. prof. Gladeș, este foarte bine primit în comunitatea bocșană.
Cel de-al doilea film a fost unul nou, apărut de curând – „Viața unei singure femei” – un film regizat de Ioan Cărmăzan, un film care a lăsat publicul prezent fără grai! Am remarcat cu satisfacție că în timpul derulării ambelor filme parcul „Pescăruș” din Bocșa Română a devenit extrem de tăcut. Publicul nu a fost unul numeros, la prima vedere, dar a fost răsfirat în tot parcul, adică nu a fost public doar pe scaunele pregătite de organizatori, ci și pe băncile existente în parc. Cu toate acestea, ambele filme au beneficiat de atenție din partea publicului și, evident, la final, de aplauze. Trebuie să precizez că ambele filme au fost dramatice și extrem de actuale. Iar talentul regizorilor și al actorilor ne-au lăsat fără cuvinte!
Cea de-a doua zi a Festivalului de Film de la Bocșa a debutat cu un simpozion aniversar: bocșeanul Remus Crețan, scriitor, cercetător și profesor universitar, cu o activitate extraordinară, a fost sărbătorit la împlinirea celor 55 de ani de viață. 
Despre personalitatea Remus Crețan a vorbit primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, despre scriitorul Remus Crețan a vorbit criticul literar Gheorghe Jurma, cel care a prezentat și volumul de proză scurtă semnat Remus Crețan – „Puntea iubirii”, apărut la Editura Eikon din Cluj-Napoca, în 2004, cu o prefață semnată de Victor Cubleșan. De asemenea, prezenți la eveniment, au vorbit oameni care îl cunosc, foști colegi și prieteni din copilărie și a existat și o serie de întrebări adresate sărbătoritului din partea unor invitați precum istoricul dr. Mihai Vișan, pr. dr. Daniel Crecan și dr. fil. Ada D. Cruceanu Chiseliță.
O sărbătoare frumoasă a unui fiu al locului care, prin muncă și mult studiu, a reușit în viață având o carieră didactică de succes și o familie unită. Trebuie să precizez că soția lui Remus, Dana Crețan, este colega noastră de la Biblioteca Central Universitară „Eugen Todoran” Timișoara și mai trebuie să precizez că din această familie face parte și extraordinarul om de teatru și cultură Marinela Țepuș!
După simpozionul aniversar, au urmat prezentări de cărți și autori. Prof. Doina Gârboni s-a alăturat evenimentului cu cel mai recent volum de versuri – „Lumini în apusuri. Poemele înserării” – volum prezentat de dr. Ada D. Cruceanu, dr. Daniel Luca, poetul Nicolae Toma și prof. Ana Kremm.
Cea mai recentă carte semnată de ing. Vitor Creangă (o plachetă) marchează cei 50 de ani de RENK Reșița și a fost prezentată de editorul Gheorghe Jurma.
„Din Cuvânt, prin Cuvânt, spre cuvântare” se numește volumul semnat de protos. dr. Ioanichie Petrică apărut recent la editura timișorană „Nepsis” și a fost prezentat de prefațatorul Gheorghe Jurma (Reșița), dar și de scriitorul Adrian Georgescu (București). 
Prof. Ana Kremm din Reșița și-a prezentat cel mai recent volum intitulat „Pe urmele Ținutului pierdut” apărut la editura timișoreană „Cosmopolitanart”; pr. prof. dr. Dorel Viorel Cherciu și-a prezentat un volum care se află la tipar și care aparține, prin subiect și personaj, Bocșei: „Iustinian Dalea din Bocșa Română, monahul «Glóbe Trotter»”, la editura Eubeea din Timișoara.
Dr. Ada D. Cruceanu, doamna culturii cărășene, a onorat acest eveniment de la Bocșa nu doar prin prezența domniei sale, ci și prin prezentările de excepție:  criticul literar a avut în atenție poezia Doinei Gârboni, jurnalistul, editorul și istoricul literar a prezentat cel mai recent număr al revistei „Reflex”, iar criticul de artă a vernisat expoziția de pictură a Cristinei Bodnariuc.
Pe tot parcursul festivalului invitații au putut admira lucrările de artă realizate de bocșeanca Cristina Bodnariuc, expoziția fiind prezentată în cea de-a doua zi a festivalului de către dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță. Expoziția a fost pata de culoare a Festivalului de film de la Bocșa, Cristina Bodnariuc fiind deja cunoscută pentru compozițiile sale cromatice!
Nu întâmplător, la Bocșa îmbinăm armonios lectura și cartea cu arta cinematografică, avându-i la îndemână și „în imediata noastră apropiere” pe regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, dar și pe scriitorul și scenaristul Ionel Sporea (bocșean care locuiește în Canada).
Ionel Sporea, sub pseudonimul NoelIS, semnează un roman autobiografic în trei volume intitulat „Dincolo de iubire și ură” și, după discuții intense cu regizorul Ioan Cărmăzan – cel care îl îndrumă și dă și titlul filmului: „Omul fără linia vieții” – Ionel Sporea scrie scenariul acestui film, scenariu adaptat apoi de Adriana Vasilcov și Laura Grigore.  Așadar, filmul „Omul fără linia vieții” este povestea de viață a bocșeanului Ionel Sporea, românul care a inventat lansatorul de mingi de tenis și are la bază romanul acestuia intitulat „Dincolo de iubire și ură”, apărut la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2019.
Despre Ionel Sporea, despre cărțile sale și filmul ivit din aceste cărți a vorbit regizorul Ioan Cărmăzan și Gabriela Șerban, moderatorul evenimentului.
La această cea de-a IV-a ediție a Festivalului de film de la Bocșa am avut bucuria să-l avem alături pe Ionel Sporea, care a venit atât cu volumele care au stat la baza filmului, cât și cu lungmetrajul  „Omul fără linia vieții”.
Trebuie să precizez că filmul a fost selecţionat pentru a fi proiectat în cadrul Hollywood Florida Film Festival 2023, eveniment care a avut loc în SUA în perioada 11-18 noiembrie 2023. Pelicula a fost proiectată la Regal Oak Cinema și a obținut trei premii: Best Feature Film, Best Director of the Feature Film și Best Actor of the Feature Film – Rareș Andrici.
Iată că, în cea de-a doua seară a Festivalului de Film de la Bocșa, a fost prezentat acest lungmetraj în prezența scenaristului și în prezența unui public numeros. Și de această dată parcul Pescăruș a fost tăcut, deși a fost plin de oameni. În timpul proiecției s-a lăsat liniștea, iar la final s-au auzit doar aplauzele. Și de această dată trebuie să precizez că vorbim despre un film dramatic, de o emoție copleșitoare!
Festivalul de film de la Bocșa s-a încheiat cu succes în seara de 7 septembrie 2024 cu un film de animație – „Motanul încălțat” -, o producție internațională, care a adunat aproape 200 de copii veniți să se bucure alături de părinți și bunici într-o seară frumoasă și caldă de început de septembrie!
Personajul principal – motanul încălțat – a fost prezent la eveniment, fiind întruchipat de prietenul nostru Darius Tălău, și a împărțit acadele tuturor copiilor, iar aceștia au imortalizat întâlnirea cu motanul prin nenumărate fotografii!
Am încheiat o reușită ediție a Festivalului de Film de la Bocșa, dar am rămas în sărbătoare, într-o sărbătoare a cărții și a tradiției, continuând cu Ruga de la Vasiova din 8 septembrie, prilej  cu care, în Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova, la invitația pr. dr. Daniel Crecan, după Sfânta Liturghie am prezentat cartea scriitorului Adrian Georgescu, intitulată „Întâmpinarea Domnului”, un volum de factură religioasă, deja bine cunoscut și așteptat de bocșenii care se întâlnesc în fiecare an cu Adrian Georgescu și cărțile sale. Despre autor și carte au vorbit Gabriela Șerban, pr. dr. Daniel Crecan și ist. dr. Mihai Vișan.
Așadar, bocșenii au beneficiat de un veritabil eveniment cultural – „Bocșa Film Festival” – un eveniment amplu, care a îmbinat armonios artele – filmul, cartea, pictura -, un eveniment care a adus acasă bocșeni de seamă și care s-a încheiat cu o tradițională Rugă în straie de sărbătoare, îmbinând rugăciunea cu literatura și dansul popular.
Ca organizator al evenimentului „Bocșa Film Festival” nu pot să închei această detaliată prezentare fără a aduce mulțumiri:
În primul rând doresc să MULȚUMESC tuturor participanților la evenimentele din această perioadă! Invitaților de aproape și de mai departe, precum și publicului prezent! Ați fost extraordinari! Ne-ați onorat cu prezența și cu aplauzele voastre! Ne-ați umplut sufletul de bucurie!
Doresc să MULȚUMESC echipei de lucru: Ioan Cărmăzan, Mirel Patriciu Pascu și Ioan Cojocariu! Fără voi nu ar exista acest Festival! Colegului Tiberiu Șerban și prietenilor Mircea și Elias Rămneanțu! Și de această dată ați fost neobosiți! Colegilor de la SPG, lui Dani Nechita și doamnei de la curățenie! Pe tot parcursul festivalului o doamnă de la SPG a făcut curățenie și a păstrat parcul curat! Mulțumim! Se cuvin mulțumiri pentru colaborare poliției naționale și poliției locale! Mulțumim că ne-ați avut în atenție în permanență! Mulțumiri se cuvin și „motanului” nostru – Darius Tălău a fost cel care a dat viață personajului „motanul încălțat”. Mulțumim, Darius! Ai fost formidabil!
Nu în ultimul rând, mulțumiri se cuvin tuturor celor care, într-un fel sau altul, au contribuit la organizarea, promovarea și reușita acestui amplu proiect constituit din mai multe evenimente! Fiecăruia, în parte, un sincer MULȚUMESC! Erwin Țigla și Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”- Biblioteca Germană „Alexander Tietz” – ați fost și de această dată colegi-parteneri de nădejde! Mulțumim!
Pentru toate se cuvine să-i mulțumim lui Dumnezeu, dar mai ales pentru vremea extraordinară, prielnică unor astfel de evenimente!

În acest an s-au împlinit 115 de ani de la moartea sociologului Anton Golopenția. Născut în Prigor – 1909, mort la Jilava – București – 1950.

ANTON GOLOPENȚIA

Omul cu inepuizabile resurse de farmec și o frapantă originalitate, cu un spirit efervescent, plin de idei și de o mare delicatețe, Anton Golopenția s-a născut la 12 mai 1909, în localitatea Prigor, județul Caraș. A fost fiul lui Simion Golopenția, lucrător la Primăria Prigor, în această perioadă și a Emmei – Magdalena născută la Bozovici din familia Staschek. Tatăl lui a fost originar din satul Pecinișca – Băile Herculane. Era un om înteprinzător și cu mult spirit practic. Mama, o femeie independentă, inteligentă și sensibilă, cu mare dragoste pentru lectură, avea o memorie prodigioasă și darul de a povesti viu și colorat ne spune Ștefania Golopenția – soția.
De la bunicul din spre mamă, Anton Staschek, casier la Banca Almăjana din Bozovici, a moștenit principiile de viață ca: moralitatea și dăruirea pentru cei mulți. De bunicul Anton, al cărui nume îl purta, era foarte atașat. Anton Golopenția a iubit Almăjul, Prigorul unde s-a născut și Bozoviciul unde erau bunicii după mamă. Venea în Almăj cu mare bucurie și plăcere în vacanțele de vară și ori de câte ori găsea puțin timp pentru destindere.
Liceul îl începe la Cluj in anul 1920, unde lucra mama sa, la Liceul Bariț și l-a terminat la Timișoara, unde și-a trecut bacalaureatul în 1927. Studiile universitare le-a făcut la București luându-și în anul 1930 licența in drept, iar în anul 1933 pe cea în filozofie.
În anul 1930 obține postul de bibliotecar al Seminarului de Sociologie, Etică și Politică al Universității din București. Acum ia parte la cercetările monografice de sociologie rurală întreprinse de Institutul Social Român în colaborare cu Seminarul de Sociologie. Participă pentru prima oară la o campanie de monografiere sociologică a satului Cornova din Basarabia. Studiul întocmit în urma primei campanii de cercetări monografice a fost atât de pătrunzător și revelator încât a atras atenția lui Dimitrie Gusti și Școlii de Sociologie românească, cât și unor sociologi și economiști europeni asupra tânărului Anton Golopenția – un talent neașteptat cu o capacitate neobișnuită de observație, interpretare și conceptualizare.
Anton Golopenția a avut o minte deschisă, în bătălia sa de ”luminare” a spațiului bănățean și românesc. Mintea deschisă l-a făcut să fie numit de către Dimitrie Gusti șeful său de cabinet la Ministerul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor și secretar particular. Să fie fondatorul, organizatorul și conducătorul unor organizații și reviste fundamentale pentru istoria noastră culturală, identitară și națională: Revista de Sociologie Românească (1937), director la Institutul Social Român (1937-1940), inspector la Fundația Regală ”Prințul Carol”. Director la Institutul de Statistică în perioada 1940-1948. O deosebită activitate a avut în Almăj înființând Asociația Culturală a studenților almăjeni ”Almăjul Tânăr”, care a funcționat în anii 1929, 1930 și 1931. Asociația a fost înființată din inițiativa studenților și elevilor mai mari cu scopul culturalizării satelor și a realizării contactului dintre studenții de diferite specialități. Avea un colectiv de conducere format din Iuliu Străin, Ilie Ienea și Anton Golopenția. Asociația Culturală a Studenților avea formații artistice precum: echipe de dansuri, teatru și corul care era condus de Ilie Ienea. Ea își desfășura activitatea vara, în vacanțe, când formațiile țărănești nu funcționau din cauza muncilor agricole. Cu aceste formații studenții susțineau spectacole în toate satele almăjene. Mergeau fie cu căruța, fie cu mașinile lui Lepși.
Anton Golopenția a fost un pasionat cititor. A trăit într-o beție a cititului. Îndemna tinerii colegi să meargă spre biblioteci și să aprecieze cartea spunând că pentru el ” bibliotecile sunt calmantul meu încercat”. Îi plăcea să învețe carte cum puțini o făceau. Învăța cu pasiune și uitare de sine. Aceasta l-a determinat să-și completeze studiile în Germania în perioada 1933-1936, obținând două burse. În toamna anului 1936 își trece la Leipzig doctoratul în filozofie cu teza ”Informarea Conducerii Statului și Sociologia Tradițională”. În perioada studiilor în Germania, de 3 ani, fără a veni în țară, l-a ajuns dorul de ”acasă”, locul unde s-a născut – Prigorul și locul unde a crescut – Bozoviciul din Almăjul lui drag. Acum recunoaște că înțelege și ”apreciază întoarcerea lui Taica Anton Stashek din lume. Poate ar fi ajuns mai bogat în alte părți, noi însă am fi fost mai săraci și mai părăsiți”, ne spune prof. dr. Sanda Golopenția – fiica sa.
Apreciind profesia nobilă de educator, în toamna anului 1937, ocupă postul de asistent pe lângă catedra de Sociologie, Etică și Politică a Universității din București.
Înțeleptul din Almăj Anton Golopenția este de talia generației de la 1848, o figură proeminentă și unică care rămâne în istoria noastră drept un luptător pentru păstrarea conștiinței de neam și a credinței ortodoxe.
Spirit enciclopedist, mare gânditor și cercetător a societăților umane de azi și de totdeauna, a fost printre fondatorii revistei Geopolitică și geoistorie. A fost trimis de către guvernul României la Conferința de Pace de la Paris. A fost numit de către conducătorul țării, Mareșalul Ion Antonescu, în fruntea comisiei care se ocupa de identificarea românilor de la est de Bug. Făcea parte din elita naționalistă, care căutau să ridice poporul apărând fondul sufletesc al neamului românesc prin întărirea creștinismului.
Anton Golopenția a fost măreț prin modestia și calda lui omenie. Este un uluitor model de viață și creație. Este modelul intelectualului plecat de la sat care și-a lăsat omenescul pe unde l-a dus viața.
Marele savant Anton Golopenția, figură de aristocrat stoic, a strălucit meteoric la început de secol 20. Despre Omul și faptele sale au scris mulți cărturari și mult, dar cel mai mult și mai complet a scris fiica sa Doamna prof. dr. Sandală Golopenția.
În anii 1950 a fost o infuzie de jertfă a marilor personalități românești arestate. Printre ei se afla și savantul Anton Golopenția. El a fost ridicat, la 16 ianuarie 1950, de către agenții securității din sala de lectură a Academiei Române și întemnițat. La cercetări, în fața procurorilor, spunea despre comunism că este o glumă, dacă îl prinde anul 2000, refuzând să adere la noua doctrină. A fost singurul întemnițat care a prevăzut destinele comunismului.
Crescut la sat, îl preocupa de copil dezvoltarea rurală și întocmește un plan în închisoare, pentru dezvoltarea satelor, ca salvare a națiunii. I s-a creat un regim de teroare fără a fi judecat și la 9 sept. 1951 moare la Jilava.
Pentru toate acestea dascălii, autoritățile locale, ansamblul Doina Prigoreană au organizat în anul 2001 o sărbătoare comemorativă cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea marelui savant. Am cinstit în Anton Golopenția nu numai pe cărturarul erudit, uluitor prin cunoștințele sale, pe creatorul polivalent care a deschis perspective noi în toate domeniile abordate, dar și pe patriotul care și-a pus știința și talentul în slujba propășirii și independenței patriei sale, pe omul din sufletul neamului nostru, pentru virtuțile unei inimi nobile, pe cărturarul care semna unele articole din presa vremii cu pseudonimul de George Prigoreanul.

La 15 septembrie 2001 ansamblul ”Doina Prigoreană” a prezentat un spectacol cu aspecte din viața strămoșilor noștri ce cuprinde principalele taine ale existenței la români: naștere, botez, nuntă, moarte. Acest spectacol a fost prezentat cu prilejul cinstirii memoriei savantului enciclopedist Anton Golopenția născut în satul nostru în data 12 mai 1909 și la 50 de ani de la moartea sa – în anul 1951 în închisoarea Jilava.

Prof. Panduru Pavel/UZPR