UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA * CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ * LUCEAFĂRUL DE VEST * FILIALA UZPR ,,MIHAI EMINESCU” TIMIȘOARA Un eveniment de excepție organizat la Lugoj, Casa ,,Bredicenilor”, 29 august 2024. ORGANIZATORI: Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, președinte Dumitru Buțoi, Biblioteca Municipală Lugoj, director și moderator eveniment Henrieta Szabo, Maria Rogobete, UZPR- director Revistă de cultură ,,THEATRUM civitatis” Lugoj. PARTENERI: Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, Nicolae Toma, UZPR, vicepreședinte. ASCIOR Timișoara, coordonator Mirela Cocheci, UZPR Timișoara. Mass media lugojeană: Redeșteptarea, Actualitatea, Lugoj Expres, Autentic TV. Evenimentul a cuprins muzică și poezie, invitați fiiind poeți, scriitori, iubitori de cultură și artă. Ziua Limbii Române a fost încărcată, iată că starea de bine și visarea au fost oferite de elevul Școlii Gimnaziale de Muzică ,,Filaret Barbu” Lugoj, Radu Bercean, la pianină, un copil foarte talentat. Frumusețea locului a fost vernisajul expoziție pictură/desene de eleva Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj Carmen Maria Rogobete care i-a dat și culoare acestei zile, dar și strălucire, expoziția fiind prezentată de artistul plastic Tünde Enikö Petneházy. Au recitat: Dara Covaci, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj care s-a prezentat îmbrăcată în costum popular, o excelentă idee pentru a marca portul tradițional, iubirea pentru neam și țară, costumul național românesc fiind unul dintre cel mai important element al poporului român, Radu Bercean, Serena Aponte Acosta, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj, precum și minunații actori ai Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu” Lugoj: Loredana Livia Lupescu, Lăcrămioara Bercean, Constantin Goloșie ( Golo), prof.Gabriela Hlușcu ( Corul Ion Vidu), prof. Marcela Balint, poetul Ion Panait, jurnalistul/ scriitorul Cristian Ghinea, poeta Mirela Cocheci, poetul Gheorghe Lungu, jurnalistul/ scriitorul Nicolae Toma, jurnalistul/ scriitorul Ștefan Tat, jurnalistul/ scriitorul Dumitru Buțoi, poetul Ion Ionescu, precum și alți invitați. Au fost oferite diplome tuturor celor care au pus suflet la această minunată sărbătoare națională organizată astăzi, ea fiind sărbătorită la data de 31 august în România din 2011 și în Republica Moldova din 1990. În semn de prețuire, stimă și respect, la începutul evenimentului a fost ținut un moment de reculegere în amintirea domnului profesor Nicolae Streian, veteran de război, cetățean de onoare al municipiului Lugoj, Dumnezeu să-l odihnească în pace! UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” TIMIȘOARA a oferit o DIPLOMĂ DE ONOARE în memoria domnului profesor Nicolae Streian. RESPECT ȘI PREȚUIRE pentru doamna teatrului lugojean Maria Voronca. Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara s-a gândit la doamna Maia, un om iubitor de cultură, actor, scenograf, regizor- oferindu-i o diplomă binemeritată pentru: pasiune, dăruire, sacrificiu și contribuție la dezvoltarea patrimoniului cultural-artistic românesc. Pentru o viață în slujba comunității. Dumnezeu să o binecuvânteze și să o țină sănătoasă, Lugojul are nevoie de asemenea oameni. MERITUL CULTURAL a fost oferit doamnei Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale Lugoj și Mariei Rogobete pentru pasiune, dăruire, implicare și susținere a performanței în cultură, contribuție la îmbogățirea patrimoniului spiritual românesc și o viață în slujba comunității- ASOCIAȚIA CULTURAL UMANITARĂ ,,LUCEAFĂRUL DE VEST” TIMIȘOARA. A fost o zi memorabilă în ,,Casa Bredicenilor”, mulțumim tuturor participanților! Iubesc limba română pentru că iubesc pământul pe care îl calc, țara în care trăiesc, lumea ce mă înconjoară. Limba română este limba cu care m-am născut, în care mă exprim, mă îndrăgostesc, gândesc, visez și sper. În limba română spun zilnic ,,Tatăl Nostru” și vorbesc cu Fiul Domnului, cu Maica Domnului, cu Dumnezeu. Și cât de frumos sună cuvintele! Ce bine se aud literele! Limba română este eternitatea. Dumnezeu ne-a dat această limbă să o vorbim, să o prețuim, ea este o comoară, este ceva sfânt pentru că: ,,Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”.
Și la Școala Gimnazială din Băcia, prin grija Primăriei și a Consiliului local, noul an de învățământ va debuta în condiții moderne de pregătire a elevilor, menite sporirii muncii educative în rândul acestora. Pe acest fond, iată ce ne-a declarat primarul comunei, ALBA Florin (foto). – Pot spune că întreaga infrastructură de învățământ din comuna Băcia se află într-un amplu program de extindere și modernizare. Programul școlar se desfășoară pentru toți elevii școlii din Băcia în două locații diferite. La Tâmpa a fost amenajată clădirea fostei școli din localitate pentru elevii claselor de gimnaziu V –VIII, iar la Băcia, Căminul Cultural din localitate a fost amenajat pentru elevii claselor I – IV și pentru clasa pregătitoare. Valoarea proiectului este de peste 5,2 milioane lei. La parterul clădirii vor funcționa clasele primare 0 – IV, o sală de mese, bibliotecă, birou director, secretariat, cameră frigorifică, hol acces, grupuri sanitare fete, băieți, grup sanitar pentru persoane cu dizabilități. La etaj vor funcționa clasele gimnaziale V – VIII, grupuri sanitare fete, băieți, grup sanitar pentru persoane cu dizabilități, un laborator fizică-chimie-biologie, un laborator de mate-info, cancelarie și grup sanitar pentru profesori, un spațiu de depozitare materiale didactice, holuri acces. Toate aceste încăperi: laboratoare, săli clasă, bibliotecă, birouri, sală de mese, grupuri sanitare vor fi perfect utilate și dotate cu mobilier modern, echipamente didactice, calculatoare complet echipate cu soft licențiat. În plus pentru persoanele cu dizabilități accesul pe verticală se va face cu un sistem mobil de transport cu șenile. Instalația de încălzire a școlii va cuprinde două centrale termice cu gaz cu condensație, o pompă de căldură pentru climatizare, un sistem termodinamic pentru apa caldă menajeră cu pufere. Rețeaua interioară de distribuție a încălzirii se va realiza cu ventilo-convectoare. Durata lucrărilor va depăși 2 ani de zile, dar cu siguranță putem spune că după finalizarea acestora, vom avea la Băcia una dintre cele mai frumoase și moderne școli din țară și sperăm ca acest lucru să determine și pe alți locuitori din localitățile limitrofe să-și lase copiii să învețe aici. Construcția sălii de sport s-a făcut în curtea Școlii Gimnaziale din Băcia, și aceasta înlocuiește acum, după finalizarea lucrărilor, vechea sală de sport care nu mai corespunde cerințelor actuale. Noua clădire este cu mult mai mare, având o suprafață utilă de 388 mp și cuprinde o suprafață de joc de 170 mp, un depozit de materiale sportive, un cabinet medical, două vestiare pentru băieți și două pentru fete, două săli de dușuri, două grupuri sanitare, două spălătoare, birou, vestiar, grup sanitar, sală de duș profesori și o sală pentru centrala termică. Sala poate fi utilizată de către un grup (o clasă) de 30 de elevi. Toate aceste lucrări care țin de construcția sălii, s-au efectuat prin fonduri obținute de la Compania Națională de Investiții, iar restul lucrărilor referitoare la împrejmuire, construirea unei parcări, racordarea sălii la utilități – curent, gaze, apă, canal au fost efectuate din fonduri proprii. Am avut în vedere reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente didactice noi a Grădiniței din Băcia. Pentru realizarea acestui lucru, a fost necesară mutarea celor trei grupe de copii care activează aici, într-o nouă locație, până la finalizarea lucrărilor acesteia. S-a ales pentru aceasta Casa Parohială din Tâmpa, care dispune de un spațiu suficient de mare pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a activităților didactice din cadrul grădiniței. Legat de acest lucru a apărut însă o mare problemă. Este vorba de starea de degradare în care s-a prezentat aceasta la partea sa interioară. Pentru rezolvarea acestei probleme, Primăria Băcia a luat în administrare Casa Parohială de la Parohia Ortodoxă din Tâmpa pe o perioadă de 2 ani până la finalizarea lucrărilor la grădiniță. După această perioadă, Casa Parohială va reveni din nou Parohiei Ortodoxe, iar activitatea grădiniței se va muta în noua clădire modernizată. Primăria Băcia a început ample lucrări de reparații și renovare a Casei Parohiale. A fost refăcută tencuiala pereților, pardoseala în toate încăperile, a fost montată o centrală nouă și calorifere pentru încălzirea pe timp de iarnă. În incinta acesteia au fost amenajate trei clase, două grupuri sanitare precum și un birou pentru cadrele didactice. Proiectul Masa caldă face parte din Programul Național „Masa Sănătoasă” pentru preșcolarii și elevii unităților de învățământ preuniversitar din România, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 24/11.01.2024. Școala Gimnazială din Băcia, a fost admisă în acest proiect în urma demersurilor făcute la cele 3 ministere: Educație, Agricultură și Dezvoltare Rurală, care au susținut implementarea acestui program. Proiectul cuprinde acordarea unui pachet alimentar în regim de catering pentru toți elevii și preșcolarii de la Școala Gimnazială și Grădinița din Băcia, constând în două feluri de mâncare și un desert. Masa este servită în intervalul orar 11.20 – 11.40, în toate cele trei locații în care funcționează școala și grădinița din Băcia în acest moment. Alimentele incluse în pachetul alimentar sunt livrate în veselă de unică folosință, biodegradabilă și nu vor conține aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În perioada 5 – 7 septembrie 2024 la Bocșa se va desfășura cea de-a patra ediție a Festivalului de Film, eveniment de interes cultural, literar și cinematografic pentru promovarea filmului românesc, a autorilor și realizatorilor de film, promovarea cărții și a scriitorilor, a bibliotecilor și a instituțiilor de cultură. Și la această ediție, organizatorii își propun să pună accent pe fiii locului, să aducă acasă oameni de seamă ai Bocșei care trăiesc și își desfășoară activitatea în alte colțuri ale țării și chiar ale lumii. Organizat în colaborare cu Uniunea Artiștilor și Realizatorilor de Film din România, Festivalul de Film de la Bocșa îl are în prim plan pe regizorul Ioan Cărmăzan, președintele acestei uniuni și fiu al Bocșei, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Nuțu Cărmăzan va fi prezent la Bocșa pe toată perioada festivalului, lansându-și volumul „Simfonia Balcanică”, o carte de proze scurte, precum și cel mai recent film: „Viața unei singure femei”. În deschiderea Festivalului, organizatorii au invitat un tânăr regizor, ucenic al maestrului Ioan Cărmăzan, de asemenea fiu al Bocșei prin părinții și bunicii săi, este vorba despre cunoscutul deja regizor Sabin Dorohoi, prezent la această ediție cu un scurtmetraj de succes și bine primit de critica de specialitate intitulat „Calea Dunării”. Iată, după cum spuneam, Bocșa Film Festival își propune să promoveze nu doar urbea natală, ci întreg Banatul istoric, de aceea și invitații sunt reprezentativi pentru acest ținut. Vor fi sărbătoriți scriitorii Vasile Barbu din Banatul Sârbesc (la 70 de ani de viață) și Remus Crețan (universitar timișorean, fiu al Bocșei care a împlinit frumoasa vârstă de 55 ani). Sunt prieteni și colaboratori ai bibliotecii și ai Bocșei, cu o activitate extraordinară, care merită aprecierea și prețuirea noastră! Vor fi lansate volumele bocșenilor Stela Boulescu, Doina Gârboni, Victor Creangă, Ioanichie Petrică, Ionel Sporea, Constantin Tufan Stan, dar și volume ale prietenilor bibliotecii, precum: Adrian Georgescu (București), Ioan Traia (Timișoara), Vasile Bogdan (Timișoara), Ana Kremm (Reșița), Silvia C. Negru (Timișoara). Deoarece revista „Bocșa culturală” se află în cel de-al 25-lea an de apariție, a fost realizat cel de-al IV-lea volum al „Bibliografiei revistei” pentru perioada 2019 – 2023. De asemenea, la acest moment aniversar, „Bocșa culturală” va avea alături și alte reviste din Banatul istoric, reviste din Serbia (Voivodina), din Anina, Birda, Timișoara, Lugoj, Oravița și Reșița. Nu întâmplător, la Bocșa îmbinăm armonios lectura și cartea cu arta cinematografică, avându-i la îndemână și „în imediata noastră apropiere” pe regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, dar și pe scriitorul și scenaristul Ionel Sporea (bocșean care locuiește în Canada). Cunoaștem cu toții faptul că, dintotdeauna, după cărți celebre s-au realizat filme de succes. Ar trebui să înșirăm o listă extrem de lungă a numelor cărților din toate timpurile după care s-au făcut ecranizări extraordinare. Cărțile au fost și încă sunt o reală sursă de inspirație, astfel încât regizorii și-au dorit să dea viață personajelor din cărțile citite, iar o mare parte dintre filmele și serialele foarte cunoscute și gustate de public au la bază Cartea! O surpriză interesantă vine dinspre Republica Moldova unde, după cartea bocșeanului Ionel Sporea – tânăra regizoare Adriana Vasilcov a turnat un film „Omul fără linia vieții”, care deja este difuzat în cinematografe. La această cea de-a IV-a ediție a Festivalului de film de la Bocșa avem bucuria să-l avem alături pe Ionel Sporea, care vine atât cu volumele care au stat la baza filmului, cât și cu lungmetrajul „Omul fără linia vieții”. Trebuie să precizez că filmul a fost selecţionat pentru a fi proiectat în cadrul Hollywood Florida Film Festival 2023, eveniment care a avut loc în SUA în perioada 11-18 noiembrie 2023. Pelicula a fost proiectată la Regal Oak Cinema și a obținut trei premii: Best Feature Film, Best Director of the Feature Film și Best Actor of the Feature Film – Rareș Andrici. În cea de-a doua zi a festivalului (6 septembrie 2024) în sala de festivități a primăriei orașului Bocșa va fi lansată cartea (în trei volume), iar seara, în Parcul Pescăruș, va fi proiectat filmul, în prezența scenaristului. Ionel Sporea, sub pseudonimul NoelIS, semnează un roman autobiografic în trei volume intitulat „Dincolo de iubire și ură” și, după discuții intense cu regizorul Ioan Cărmăzan – cel care îl îndrumă și dă și titlul filmului: „Omul fără linia vieții” – Ionel Sporea scrie scenariul acestui film, scenariu adaptat apoi de Adriana Vasilcov și Laura Grigore. Așadar, filmul „Omul fără linia vieții” este povestea de viață a bocșeanului Ionel Sporea, românul care a inventat lansatorul de mingi de tenis și are la bază romanul acestuia intitulat „Dincolo de iubire și ură”, apărut la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2019. Fesivalul de film de la Bocșa se încheie în seara de 7 septembrie cu un film pentru copii – „Motanul încălțat” -, o producție internațională, deoarece ne-am dorit o seară pentru copii, cu fotografii și acadele! De asemenea, pe tot parcursul festivalului invitații vor putea admira lucrările de artă realizate de bocșeanca Cristina Bodnariuc, expoziție vernisată în cea de-a doua zi a festivalului de către dr. Ada D. Cruceanu. Este pata de culoare a Festivalului de film de la Bocșa, Cristina Bodnariuc fiind deja cunoscută pentru compozițiile sale cromatice! Vom încheia Bocșa Film Festival, dar vom rămâne într-o sărbătoare a cărții și a tradiției la Bocșa, continuând cu Ruga de la Vasiova din 8 septembrie, prilej cu care, în Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova, la invitația pr. dr. Daniel Crecan, după Sfânta Liturghie vom prezenta cea mai recentă carte a scriitorului Adrian Georgescu, intitulată „Întâmpinarea Domnului”, un volum de factură religioasă, deja bine cunoscut și așteptat de bocșenii care se întâlnesc în fiecare an cu Adrian Georgescu și cărțile sale. Așadar, bocșenii sunt așteptați la un veritabil eveniment cultural – „Bocșa Film Festival” – un eveniment amplu care îmbină armonios artele – filmul, cartea, pictura -, un eveniment care aduce acasă bocșeni de seamă, un eveniment prin care acest burg-poartă spre Banatul Montan își prețuiește valorile și-și etalează frumusețea naturală! Vă așteptăm cu bucurie!
Parohia ortodoxă Ribița cu sprijinul Episcopiei Devei și Hunedoarei, în parteneriat cu Primăria și Consiliul local Ribița, au organizat – după cum ne relata primarul comunei Faur Ioan – un eveniment religios deosebit: Resfințirea Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” Ribița. Biserica a fost construită în anul 1417 și înscrisă în Patrimoniul European al Monumentelor Istorice, ctitoria cnezilor ribițeni Vladislav și Miclăuș. A fost declarată monument istoric datorită vechimii și picturii ce se păstrează, care aruncă o lumină neașteptată și prețioasă asupra istoriei, spiritualității și culturii românești. A fost restaurată, conservată și consolidată, iar lucrările au fost realizate printr-un proiect finanțat din fonduri europene. Sărbătoarea a debutat cu rânduiala bisericească, Slujba de Târnosire și a continuat cu Sfânta Liturghie săvârșite de Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, alături de un sobor de preoți și diaconi. La această zi de sărbătoare și importanță religioasă au luat parte și s-au rugat peste 600 de credincioși, veniți din comuna noastră, din comunele învecinate din județul nostru, precum și din alte județe. După rânduielile bisericești și cuvântul de învățătură rostit de Preasfințitul Părinte Nestor, părintele paroh Perța Alin Constantin a fost ridicat în rangul onorific bisericesc de „Iconom”, pentru activitatea sa pastorală. Primarul comunei Ribița, Faur Ioan, a primit din partea Episcopiei Devei și Hunedoarei, în semn de apreciere și mulțumire, un Act de Cinstire cu cea mai înaltă distincție „Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei” pentru credința și dragostea arătată față de biserica ortodoxă. În semn de mulțumire pentru buna colaborare în implementarea acestui proiect, act de cinstire a fost acordat și viceprimarului Virgil Nicolae Dobrin. Acte de cinstire au fost oferite de către parohia Ribița și Episcopia Devei și Hunedoarei teologilor și epitropilor din parohie: Dușan Viorel Marcu, Țârț Ionel Mihai, Stanciu Ion Emil, Niță Vasile Marius, Cimpoaie Mircea, Seikei Daniela Adriana și enoriașilor Iusco Grigore și Golda Adrian. Primarul Faur Ioan a ținut un discurs prin care a mulțumit tuturor celor implicați în realizarea acestui proiect de mare cinste și bucurie sufletească pentru comunitatea locală și a acordat diplome celor care au contribuit la înfăptuirea acestuia. Pentru dragostea creștinească, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcop al Devei și Hunedoarei, a primit Titlul de „Cetățean de onoare al comunei Ribița”. De asemenea, Părintele Perța Alin Constantin a primit Diplomă de Excelență pentru colaborarea deosebită și grija arătată comunității noastre. În semn de mulțumire și respect dna arh. ing. Târșoagă Aurora a fost distinsă cu Diplomă de Excelență, pentru contribuția importantă avută în realizarea acestui proiect. Mulțumiri și recunoștință s-au adus dlui ing. ec. Lețiu Mircea-Gheorghe, administrator al SC Euras SRL, din Satu Mare și a întregii sale echipe pentru activitatea desfășurată în restaurarea, conservarea și consolidarea lăcașului de cult, dar și tuturor cetățenilor comunei pentru întreg sprijinul acordat bisericii și pentru buna organizare a acestui moment înălțător. Diplomă de Excelență a fost acordată dlui Pârvulescu Sorin – pictor restaurator – pentru conservarea și punerea în valoare a picturilor murale din interiorul bisericii. Pentru servicii de consultanță și pentru activitatea desfășurată s-au acordat Diplome de Merit dlui Costina Sorin, precum și dnei Popa Monica.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Ne pregătim cu pași repezi de debutul unui nou an școlar. Pentru mulți – elevi, profesori, părinți – prima lună a anotimpului toamna, luna septembrie – susținea profesorul coordonator Structura Brad, Sava Voicu Constantin, (foto) – nu marchează doar debutul acesteia, ci și începutul unui nou an școlar pentru toate ciclurile școlare cu toate emoțiile firești și responsabilitățile ce decurg din pregătirea și parcurgerea procesului instructiv-educativ. În calitate de elevi, profesori sau părinți, cu toții privim cu încredere în viitor, în acest nou debut de an școlar având convingerea că totul va decurge normal și toate obstacolele întâlnite vor fi depășite cu brio, ca întreg procesul educațional să se desfășoare normal, corect și adecvat rolului său, acela de a forma caractere pentru noua generație. Educația școlară în totalitatea ei este un proces complex, pozitiv provocator și îndelungat care presupune conștientizare, responsabilizare, efort mental, disciplină, perseverență și, nu în ultimul rând, încredere în forțele proprii și în capacitatea de a depăși dificultățile care apar în calea atingerii unor obiective care vizează dezvoltarea individului și pregătirea lui pentru a fi util societății din care face parte. Atât pentru preșcolari și elevi, cât și pentru cadrele didactice, nu va fi un drum plin doar satisfacții și cu succese, dar suntem ferm convinși că eforturile vor fi răsplătite și satisfacțiile personale nu se vor lăsa așteptate. De asemenea, suntem siguri că personalul didactic va face toate eforturile pentru a transmite elevilor cunoștințele de care au nevoie, la fel cum suntem convinși că cei din bănci vor dovedi atenție, receptivitate și își vor da toată silința să pătrundă tainele materiilor de studiu. Activităţile extraşcolare sunt parte a procesului instructiv-educativ, care se găsesc dincolo de spaţiul şi timpul şcolar formal. Sunt cele care contribuie la completarea procesului de predare-învăţare-evaluare din programa școlară obligatorie, la dezvoltarea înclinaţiilor şi a aptitudinilor elevilor, la organizarea plăcută a timpului liber şi toate acestea având la bază participarea benevolă a elevilor. Ca și particularitate se poate lucra cu un număr mai redus de elevi într-o grupă (ex. 10 elevi), astfel că elevilor cu dificultăţi de acomodare sau de integrare în mediul şcolar, li se oferă o oportunitate mult mai adecvată pentru conștientizare a „ceea ce se face la școală”.
Ca o continuare a activităţilor şcolare obligatorii, activităţile extraşcolare realizate împreună cu elevii permit transferul și aplicarea cunoştinţelor, a abilităţilor, a competenţelor dobândite în anii anteriori, în contexte cât mai plăcute, adaptabile și mai variate. În sens restrâns, mai practic, activităţile extraşcolare integrate, fac legătura între teorie şi practică, iar beneficiarii acestei finalități nu sunt numai elevii, ci şi cadrele didactice şi implicit comunitatea.
Pentru ca activităţile extraşcolare să conţină eficienţă, adaptabilitate şi progres, ele trebuie să se ghideze spre anumite direcții și obiective care să valorifice şi să dezvolte interesele şi aptitudinile individuale și de grup ale copiilor la toate formele de organizare ale grupelor de elevi (începători, avansați, performanță). Putem enumera câteva obiective care se doresc a fi atinse în derularea tuturor activităților extrașcolare promovate la nivel național: să se adopte forme de organizare ingenioase, simpliste şi recreative, caracterizate prin bună dispoziție și optimism; să permită copiilor să-şi manifeste în voie spiritul de iniţiativă individual și de grup; participarea elevilor va fi voluntară şi necondiţionată urmând niște reguli adaptate în primul rând vârstei elevilor. La structura Brad din cadrul Palatului Copiilor Deva vor funcționa următoarele cercuri: educație rutieră+informatică (activitate coordonată de prof. Sava Voicu Constantin), aeromodele-karting (sub îndrumarea prof. Macsim Adrian), orientare turistică (cerc coordonat de prof. Rus Daniela) și dansuri moderne (activitate desfășurată sub îndrumarea prof. Cobori Sorina). Performanțele excepționale obținute de elevii de la Clubul Copiilor Brad la concursurile din anul școlar recent încheiat sunt cea mai elocventă dovadă că la CC Brad ,,se face treabă”. Ca o recompensă și apreciere, elevii meritorii și cadrele didactice de la CC Brad au fost premiați de autoritățile locale cu ocazia manifestărilor derulate de zilele municipiului Brad pentru rezultatele obținute la concursurile de profil la care au participat alături de alți elevi de la celelalte instituții școlare din municipiul Brad. Implicarea tuturor cadrelor didactice, plăcerea de a lucra cu copiii, participarea la concursuri și competiții de nivel județean, național și internațional au motivat foarte mulți elevi dornici de cunoaștere, de a desfășura noi activități, de a-și umple timpul liber într-un mod atractiv și armonios, să participe în număr cât mai mare la activitățile propuse la Clubul Copiilor Brad.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Casa Bredicenilor din Lugoj, cetatea culturală a Banatului, găzduiește în premieră pe data de 29 august 2024, ora 11.00 ,,Ziua Limbii Române” un eveniment de excepție, de respect, prețuire și simțire românească pentru toți cei ce ne-am născut, vorbim, scriem și plângem în dulce grai românesc. Sărbătoare inițiată de Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, susținută de oameni cu suflet generos, iubitori de cultură și artă, iubitori de Eminescu, Mateevici, Vieru, conștienți că, prin tot ceea ce înfăptuim noi în numele comunității și nu numai, fascinația Limbii române va rămâne peste timp ca o pecete de iubire pe etern. Mulțumim doamnei Henrita Szabo, director Biblioteca Municipală din Lugoj, Maria Rogobete, UZPR, director Revista de cultură ,,Theatrum Civitatis”, Mirela Cocheci, UZPR, coordonator ASCIOR Timișoara, Nicolae Toma, vicepreședinte, Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara și mass-media lugojeană, Redeșteptarea, Actualitatea, Lugoj Expres. Menționăm cu deosebită bucurie prezența activă a copiilor-elevi (Carmen Maria Rogobete, Serena Aponte Acosta, Dara Covaci, Radu Bercean) implicați cu toată trăirea lor sinceră și plină de sensibilitate la această sărbătoare care, cu certitudine va rămâne în sufletul lor curat ca o frumoasă amintire ca o lecție de demnitate românească.
SCRIU ȘI PLÂNG ÎN LIMBA ROMÂNĂ Scriu și plâng, plâng și scriu numai în Limba română despre țara mea de cântec, lacrimă și dor despre măreția spicului de grâu și limpezimea apei din fântână despre destinul și sângele meu tricolor!
Plâng și scriu, scriu și plâng numai în Limba română despre focul ce arde pe zare despre pasărea ce-și cântă durerea pe umărul meu stâng despre câmpia de maci și glia străbună în care m-am născut și respir sărbătoare!
De la Eminescu am învățat să plâng și să scriu numai în dulce Limba română despre codri de aramă, munți și despre râu despre poemul în care sunt încătușat și condiția umană, adevăr și minciună! Scriu și plâng în limba română despre, istoria poporului meu nicicând vinovat de tot ce se-ntâmplă în lume, despre copii, tată și mamă, întuneric și lumină Și, doar gândind la Eminescu și Dumnezeu Mai scriu și plâng doar în dulce Limba română! ,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!
Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara
Efectivele de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – după cum ne informa persoana de contact – căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – vor fi mereu prezente în locațiile unde vor avea loc evenimente cu public numeros, pentru a se asigura că acestea se desfășoară într-un climat de liniște și ordine publică. Am fost prezenți la Zilele Municipiului Vulcan, care s-au desfășurat pe parcursul sfârșitului săptămânii trecute și am avut grijă ca toți participanții să petreacă în siguranță. Jandarmii hunedoreni au asigurat măsurile de ordine publică la Deva Jazz Festival, organizat în municipiul Deva, la Festivalul pădurenilor „Drăgan Muntean”, organizat în Poienița Voinii, dar și la competiția de alergare „Oslea Run”, organizată în orașul Uricani și la Campionatul Național de Viteză în Coastă – Trofeul Straja 2024, organizat în stațiunea turistică Straja. Au fost prezenți și la Ziua Porților Deschise la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei.
Jandarmii, ca de fiecare dată, sunt prezenți la ceremoniile religioase care se vor desfășura în acest sfârșit de săptămână la Mănăstirea Prislop, în satul Silvașu de Sus, pentru a ne asigura că nimeni și nimic nu va umbri momentele de liniște și rugă ale credincioșilor. Venim de fiecare dată în întâmpinarea cetățenilor cu următoarele recomandări: respectați indicațiile organizatorilor și ale forțelor de ordine; evitați să vă implicați în conflicte de orice natură; aveți grijă de bunurile personale, iar dacă sunteți însoțiți de copii, este important să îi supravegheați cu atenție; în cazul competițiilor sportive, nu depășiți zonele de siguranță delimitate de organizatori, pentru a nu vă pune în pericol integritatea fizică. În cazul în care sunteți martorii săvârșirii unor fapte de natură antisocială, solicitați cu încredere sprijinul efectivelor de jandarmi din apropiere sau apelați numărul unic pentru apeluri de urgență 112.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
avem onoarea să vă invităm la cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa și la evenimentele cultural-editoriale prilejuite de organizarea acestui festival în perioada 5 – 7 septembrie 2024.
Timp de 3 zile vă invităm la întâlniri cu filmul, cartea și arta, un mixt al bucuriei oferit cu generozitate de către importanți oameni de cultură – regizori, scenariști, scriitori, editori, artiști plastici, jurnaliști etc., fii ai Bocșei sau apropiați urbei noastre.
Deși instituțiile de învățământ nu și-au deschis încă porțile în activitate, avem rugămintea, către cadrele didactice care țin legătura cu părinții și elevii, dar și către preoții și pastorii care se îngrijesc de centre de tineret și catehetice, să-i îndrume pe copii și tineri spre activitățile derulate în perioada 5 – 7 septembrie 2024 atât la sediul Primăriei Orașului Bocșa, cât și în Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română.
După cum puteți observa din programul atașat, Bocșa Film Festival 2024 se va încheia sâmbătă seara (7 septembrie) cu un film pentru copii. Așadar, vă rugăm să vă îndemnați copiii (din școli, grădinițe și biserici) la o întâlnire cu Motanul încălțat!
În 8 septembrie vom continua evenimentele cultural-artistice cu tradiționala Rugă de la Vasiova, precum și tradiționala prezentare de carte de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova, invitat fiind, ca de obicei, scriitorul Adrian Georgescu de la București.
Motto: Vin românii la români/ Ca la frații lor prea buni/ Vin cu pâine vin cu sare/ Că români am fost și suntem/ Mângâiați de-același soare! Ora 9,00, ora noastră cum se spune prin Banat, împreună cu colegul de breaslă Nicolae Toma, pornim la drum Timișoara-Vama Stamora Moravița-Vârșeț-Misici (Serbia). Pe tot traseul soarele ne călăuzește cu toată căldura sa (in)suportabilă. Dar de câtva timp ne-am obișnuit cu răzvrătirea naturii nu numai aici pe Zona de Vest. Ora 10 30, ora Serbiei, străbatem orașul Vârșeț, primul oraș de la vamă, un oraș liniștit încărcat de o istorie mai mult decât ispititoare. Continuăm drumul vreo 10 km, ajungem la Misici, o așezare românească, risipită între dealurile blânde ale Vârșețului, aici trăiesc în bună armonie vreo 500 de români și sârbi, care vorbesc, scriu și plâng în dulce limba română. Suntem așteptați la biserica din sat, un locaș de cult de aproape o sută de ani. Încet, încet se-adună invitații vreo 40 la număr, de la Timișoara, Lugoj, Herculane, Voislova, Șopot, județul Caras Severin Uzdin, Mesici, Vârșeț. Într-o atmosferă de armonie, frățietate și spirit autentic românesc, preotul Cornel Jurca, gazda noastră generoasă și preotul Vasile Suciu, parohia din Giarmata Vii-Timișoara, print-o slujbă religioasă emoționantă deschid oficial lucrările ,,Simpozionului regional al Publiciștilor din Presa Rurală din Banat”. Prezidiul constituit, din Dorinel Stan, redactor șef, fondator, Glasul Cerbiciei (Vârșeț) revistă ce apare din 2008, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Petru Opruț, redactor șef și editor ,,Glasul Voislovei”, județul Caraș-Severin, care, în alocuțiunea rostită a reiterat disponibilitatea seniorilor presei de a întineri redacțiile publicațiilor dedicate spiritualității din mediu rural și nu numai. Mariana Stratulat, poet, jurnalist, director al CPE-Libertatea din Panciova, Ioan Traia, președinte al Asociației P.P.R din Banat, editor Foaia ,,Din vatra satului” Ferendia, Teodor Groza Delacodru, poet al ,,silabelor îngândurate” și publicist de notorietate în arealul cultural-jurnalistic al Banatului și preot slujitor de zeci de ani al bisericii din Mesici locul de naștere și binecuvântare a lui Dumnezeu, care ne-a urat ,,Bun Venit” și succes în întreprinderile noastre de suflet și iubire pentru oameni și vatra satului. De asemeni a oficiat o slujbă de pomenire pentru Gheorghe Rancu, Ion Morariu, Ioan Nelu Roșca, Sever Lazăr, plecați prematur dintre noi, de-acolo din veșnicia satului în veșnicia lui Dumnezeu. Domnul Ioan Traia, membru UZPR, președinte al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, prezintă pe scurt bilanțul Asociație, problemele cu care se confruntă membrii, în majoritate și editori de publicații în slujba comunității, dar și perspectiva optimistă de a dezvolta în continuare, acest segment de complementaritate al al jurnalismului clasic din România. În acest context de dezbatere realistă am avut prilejul de a asculta și alte opinii pertinente ale celor ce editează ori coordonează astfel de publicații, desigur cu mari greutăți datorită, reticenței guvernanților locali. Bunăoară, Gheorghe Blejușcă, membru UZPR, președinte al Asociației ,,Armonia”din Săcălaz-Timiș, care edita din anul 2008 ,,Foaia Săcălazului” pentru comunitate, ca fereastră deschisă spre noi orizonturi (social-cultural-administrativ și religios) astăzi nu mai apare din lipsă de susținere financiară, ori din resurse proprii ca și pensionari, e tot mai greu, hârtia, tiparul, toate s-au scumpit. Poate toamna aceasta cu noi guvernanți va fi mai darnică. A fost doar un exemplu, și sperăm să rămână doar o excepție. Primăria comunei Ghiroda și Consiliul local, sprijină din anul 2000, apariția lunară a periodicului de informare, cultură și spiritualitate al comunității Giarmata Vii-Timiș ,,Vatră Nouă” și al Suplimentului ,,Iconostas” coordonator părintele paroh Vasile Suciu, prezent la eveniment. Mariana Stratulat, jurnalist, președinta ,,Asociația Femeilor Valea Teiului din Coștei”, ne-a vorbit în sinteză despre istoricul presei rurale cca. anii 1880, prin apariția primelor publicații cum ar fi: Cuvântul, Lumina, Opinca, primul ziar, și despre activitatea culturală-artistică a zonei. Foaia Codrenilor, prezentată de părintele Cornel Jurcă, pagini de cultură, tradiție și spiritualitate apare din anul 2006 cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcop al ,,Daciei Felix”, editat de Parohiile Sălcița, Voivodina, Iablanca Mesici. Este afiliat Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.
Revista lunară ,,Tibiscus” care apare la Uzdin, editată de Societatea Literar Artistică ,,Tibiscus” Uzdin (Banat) Serbia, prezentată de, redactor șef, poetul, jurnalistul și ambasadorul nostru cultural, Vasile Barbu, apare cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, editată de Asociația Cultural Umanitară cu același nume, în parteneriat cu Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” este poate singura publicație din țară, care de peste 10 ani, găzduiește materiale despre activitatea și evenimentele generate de colegii de la Presa Rurală și o va face cu aceiași consecvență fără nicio reținere privitor la opțiunea jurnalistică a fiecăruia. Cred că, e doar părerea mea, că tocmai acesta este marele handicap de imagine al presei din mediul rural, reticența celor mari de a promova de a mediatiza, realmente strădaniile colegilor de breaslă. Pot spune că, din acest punct de vedere ,,Banatu-i fruncea”. Foaia Săcoșană, editor Gheorghe Lungu, UZPR, Talpa Țării, editor, Nicolae Toma,UZPR, Curier de Găvojdia, Informația de Bethausen, Foaia Nădrăgeană, Cuvânt Dumbrăvean, toate coordonate de colegul nostru Dumitru Toma,UZPR și redactor Redeșteptarea de Lugoj. Vatra Satului, Ferendia, Ioan Traia, Suflet Nou, Ioan Olărăscu, Revista parohială ,,Arhanghelul” redactor șef Valentin Bugaru, parohia Birda-Timiș, Publicația ,,Din Vatra Satului” editor și redactor șef, Vasile Bele, din Maramureș, membru UZPR, Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara. Deci se (mai) poate. Prezentare de carte: Teodor Groza Delacodru, un nou volum de poezii,, Silabe îngândurate” editura Gutenberg, Arad, cu prefață și postfață de Carina A. Baba și Floare R. Cândea, membre UZPR Filiala Arad. Secvențe relevante despre creația inedită a unui poet de o subtilitate ironică nebănuită, redăm; ,,Poezia locului, fie el sat, oraș țară, poezia anotimpurilor, vorbim,mai ales,de toamnă și iarnă,reprezintă pretexte pentru pasteluri,fiindcă Teodor Groza Delacodru nu se mulțumește cu o simplă descriere în versuri, ci tabloul lui prinde viață, stropit fiind cu picături de suflet”. (Carina A Baba). Ori ,,În concluzie Teodor Groza Delacodru, nu se teme de ,,sfârșitul” său, ci de amurgul cuvintelor. Cu un gard mult prea înalt înspre lumea bântuită de neînțelegeri, poetul, mai puțin grăbit, își repetă la infinit ideile literare. Crezul său liric: pelerin în silabe îngândurate”. (Floare R.Cândea).
Vasile Iacob ,,Istoria bisericii din Jadani-Cornești”, comuna Orțișoara, județul Timiș La acest eveniment de referință și cu ecou național au mai participat și și-au exprimat pe un ton optimist și cooperant alocuțiunile, Traian Căcina, consilier executiv responsabil pentru cultură din partea Primăriei orașului Vârșeț și, Daniel Bala, ministru-consilier, Consulatul General al României la Vârșeț. Cu toate impedimentele inerente din presa rurală , aceasta nu va muri niciodată, atâta timp cât mai există oameni cu sufletul risipit prin oameni și nu vor uita niciodată că fascinația satului trebuie perpetuată prin timp și a dovedi generațiilor viitoare că totuși ,,veșnicia s-a născut la sat” și ca trăitori ai acestui timp cu care suntem contemporani, avem această nobilă misiune. Această întâlnire de suflet, iubire și simțire românească s-a încheiat sub semnul dumnezeiesc al unei rugăciuni rostită împreună, preoți și participanți, după care ne-am deplasat la o altă locație de cult unde am servit masa și am socializat ca o mare familie, demnă de apartenența noastră și că suntem în slujba jurnalismului românesc și nu numai. Ca un semn de prețuire și neuitare, subsemnatul a recitat poemul ,,Floare de latinitate” scris la statuia lui Eminescu din Uzdin, anul 2016, dedicat fratelui Vasile Barbu-Uzdin- Serbia. Ce tristă este istoria patriei Aici la Uzdin Și limba română e tristă Și țipă și plânge Fratele meu Vasile e-nătușat în destin și-nzăpezit de stele privește pe zare cum ninge! Și ninge cu fluturi de rouă Peste lumea de jos Și copiii sunt triști Că prea devreme În somnul lor se face seară Străbunii își strigă durerea Prin fluiere de os Mama pune pâinea pe masă Lângă o lacrimă amară! Și eu sunt trist Lângă floarea de latinitate Ce înflorește Pe-o câmpie străjuită de spini Doamne ocrotește românii De-aici și din străinătate Și binecuvântează Poporul meu de lacrimi și de crini!
Dumitru Buțoi, UZPR / Filiala ,,Mihai Eminescu”Timișoara
În Banatul de munte, așezat în partea de sud-vest a României, se află o populație străveche formată din oameni harnici și iubitori de limbă, neam și credință. Aici au guvernat legile zamolxiene-divine, nu legile făcute de om doar pentru oameni. Aceasta reiese din forma de organizare a activităților economice prin pâlc, moară și clacă. Au fost și sunt așezați în mai multe sate, pe șoseaua 57B, drumul ce leagă Bozoviciul de Băile-Herculane. Dintre acestea s-au remarcat două prin elemente de unicitate în spațiul românesc. Globu Craiovei, așezat în Craina Bănățeană, care a avut în războiul de întregire a neamului, 1914-1918, 5 frați pe front, copiii familiei Panduru Ana și Moise și toți au venit acasă sănătoși, iar în localitatea Prigor din Țara Almăjului, în același război a fost și tânărul căpitan, Ruja Constantin, care a avut cele mai multe medalii dintre români. Astăzi, tânăra și frumoasa Maria Velțănescu de la Globu Craiovei și tânărul teolog Liviu Călin din Prigor, s-au unit și prin Sfânta Taină a Cununiei au făcut ca unul cu unul să facă o distinsă familie, Maria și Liviu Călin și fiul Vladimir, care și-a asumat sarcina de a munci și lupta să păstreze realizările strămoșilor, fiind model pentru tinerii din Grădina Maicii Domnului.
Asigurarea unui mediu școlar sigur, protejat de diferitele forme de manifestare a criminalității, este – după cum ne relata comisarul șef Bogdan Nițu (foto) în calitatea sa de purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara – o prioritate pentru Poliția Română. De notat că privind retrospectiv, în cursul anului școlar trecut, polițiștii hunedoreni (structurile de ordine publică, rutieră și siguranța școlară) au fost prezenți zilnic în incinta și proximitatea unităților de învățământ, unde au acționat în vederea creșterii gradului de siguranță școlară și au desfășurat peste 1.500 de activități în cadrul orelor de curs, la care au participat aproape 30.000 de beneficiari. Polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat peste 400 de activități preventive, mesajele acestora ajungând la aproape 15.000 de beneficiari. De asemenea, unele dintre aceste activități au fost desfășurate în cadrul celor 4 campanii (Campania „Alege libertatea!”, Campania națională de prevenire a faptelor de port și folosire a obiectelor periculoase în incinta unităților de învățământ preuniversitar, Campania ,,Tu știi ce consecințe pot avea faptele tale? Fii informat, alege inspirat!” și Campania ,,Vrei să fii polițist? Hai să ne cunoaștem!”), a evenimentelor ,,Săptămâna Școala în siguranță”, ,,Săptămâna prevenirii criminalității” și a Proiectului „Copilărie în siguranță”, toate organizate de polițiștii hunedoreni. În cadrul orelor de curs au fost abordate tematici privind prevenirea infracțiunilor comise cu violență, bullying/ cyberbullying, prevenirea consumului de substanțe interzise, prevenirii portului fără drept de obiecte periculoase, prevenirea traficului de persoane, infracțiunile contra patrimoniului, respectarea regimului rutier, răspunderea penală a minorilor, prevenirea criminalității informatice, prevenirea disparițiilor voluntare și prevenirea victimizării minorilor. Abordarea acestor teme a fost organizată într-un mod cât mai interactiv, adaptat particularităților de vârstă ale elevilor. Activitățile preventive destinate minorilor au continuat și în perioada vacanței mari, în prezent fiind în desfășurare două campanii preventive: ,,Un plus de siguranță în vacanță” (inițiată de polițiștii Biroului Siguranța Școlară) și ,,Împreună pentru o vacanță în siguranță” (inițiată de Direcția Siguranța Școlară din cadrul I.G.P.R.), polițiștii fiind prezenți în taberele școlare din județ și atelierele de vară organizate de unitățile de învățământ, precum și în unitățile ce aparțin Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara. În perioada 12 – 16 august 2024, Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara a fost gazda unui schimb de experiență la care a participat un reprezentant al Poliției din Lituania, fiind organizate și desfășurate mai multe activități, cu scopul familiarizării cu metodele de lucru ale altor state în domeniul siguranței școlare și a investigării cauzelor penale cu minori în calitate de persoane vătămate, suspecți sau martori. La activități a participat în calitate de invitat și un reprezentant al Direcției Siguranța Școlară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Vizita polițistului lituanian a fost precedată de o săptămână, în care un polițist din cadrul Biroului Siguranța Școlară a fost găzduit de omologii săi din cadrul Poliției Lituaniene, pentru consolidarea schimbului de bune practici, în cadrul unui Program de schimb CEPOL 2024. Acest schimb de experiență contribuie la creșterea eficienței în aplicarea legii și la întărirea relațiilor internaționale în domeniul cooperării polițienești. În perioada următoare – specifica comisarul șef Bogdan Nițu – polițiștii hunedoreni vor desfășura activități specifice premergătoare începerii anului școlar, iar acțiunile de prevenire a criminalității vor fi desfășurate în permanență, pe tot parcursul anului școlar, astfel încât procesul educațional să se desfășoare într-un mediu sigur, lipsit de violență fizică sau psihologică.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În data de 20 august 2024 se împlinesc 170 de ani de la inaugurarea primului tronson de cale ferată de pe actualul teritoriu al României, un eveniment care nu are voie să treacă neobservat. Atunci, în anul 1854, momentul inaugurării avea o însemnătate deosebită, mai ales din punct de vedere economic. Mai târziu, începând cu 1 noiembrie 1856, când linia a fost deschisă și pentru traficul de persoane, tronsonul care unea localitățile Oravița și Baziaș prin Răcășdia – Iam – Iasenova – Biserica Albă, lungimea totală fiind de 62,5 km, avea să reprezinte pentru acest spațiu un progres fără precedent. Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița marchează cei 170 de ani prin lansarea unui plic filatelic ocazional dedicat evenimentului. Cu același prilej au fost confecționate două ștampile filatelice ocazionale, care vor marca evenimentul. Ele vor fi folosite în cadrul oficiului poștal din Oravița și la poșta din Socol (Baziașul aparține din punct de vedere poștal de Socol), în data de 20 august. Menționăm faptul că ambele ștampile au fost aprobate de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru ca întreaga corespondență care se trimite în data de 20 august din Oravița și din Socol să fie ștampilate cu acestea. Marți, 20 august, la inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, un grup de reșițeni se vor deplasa cu mașina la Oravița și Baziaș, pentru a marca simbolic evenimentul petrecut acum 170 de ani. În urmă cu 10 ani, ca rezultat al unei activități de omagiere similare, se mai putea circula cu trenul pe ruta Oravița – Iam, atunci operabil de o firmă privată de transport persoane pe calea ferată. Din 2015, pe acest tronson de cale ferată nu mai circulă niciun tren. De remarcat este faptul că tronsonul Oravița – Iam face parte și astăzi din situl „Calea ferată Baziaș – Oravița – Anina”, clasat ca monument istoric (cod LMI CS-II-a-A-10949.01).
21 august 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Confluențe în luna lui Secerar. Literatură, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară (ediția a VI-a).
În program:
Expoziție de artă plastică a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka), având ca tematică împlinirea a 170 de ani de la inaugurarea circulației pe prima cale ferată de pe teritoriul actual al României, Oravița – Iam (în acele vremuri: Oravița – Iam – Iasenova – Biserica Albă – Baziaș), inaugurată la 20 august 1854;
Expoziția de fotografii expoziția de fotografii „Abu Dhabi, II“, realizate de Erwin Josef Ţigla;
Prezentare de carte: „Uimirea și alte încercări“, Editura „Graph” Reșița 2024, autor Anton Georgescu;
21. August 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Künstlerische Konfluenzen im Erntemonat August (VI. Auflage).
Im Programm:
– Kunstausstellung von Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka) zum Thema: 170. Jahrestag der Eröffnung der ersten Eisenbahnlinie auf dem heutigen Gebiet Rumäniens, Orawitza – Iam (damals Orawitza – Iam – Jassenowa – Weißkirchen – Basiasch), am 20. August 1854;
Fotoausstellung „Abu Dhabi, II“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla;
– Buchpräsentation „Uimirea și alte încercări“, Verlag „Graph” Reschitza 2024, und Lesung des Autors Anton Georgescu aus Reschitza;
Pe data de 9 mai, la Novi Sad s-a stins din viață jurnalistul și publicistul Petru Tomici, la vârsta de 75 de ani. În îndelungata și rodnica sa activitate jurnalistică a figurat la un loc de cinste acest om cumpătat și responsabil, publicist renumit, un expert în politica externă și un autor al numeroaselor eseuri.
Petru Tomici s-a născut la Sân-Mihai în data de 7 august 1949, unde a terminat școala elementară. liceul l-a absolvit la Vârșeț, iar Facultatea de Științe Politice la Belgrad.
Toată viața sa a fost dedicată jurnalismului, devenind apreciat nu doar în rândul minorității românești din zonă, ci și într-un cerc mult mai larg. Debutul său în jurnalism a avut loc în toamna anului 1972 la Postul de Radio Novi Sad, unde s-a remarcat în redacția programului în limba română. Totodată, în același an, și-a adus contribuția la revista pentru tineret a tineretului român din Serbia, ,,Tribuna tineretului”, unde a fost extrem de implicat în organizarea și coordonarea activităților.
Într-un interviu acordat revistei ,,Tinerețea”, cu ocazia jubileului revistei de 30 de ani, publicat în mai 2012, Petru Tomici a subliniat rolul semnificativ al revistei ,,Tribuna tineretului” în formarea și susținerea unei generații de tineri talentați. Această publicație a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroși colaboratori care și-au croit, ulterior, drumuri de succes în diverse domenii.
,,Eu m-am alăturat redacţiei în calitate de redactor-şef, începând cu numărul doi – în octombrie 1972. La iniţiativa colegului Teodor Munteanu, care era redactorul responsabil, revista s-a inclus imediat în organizarea mai multor emulaţii amatoriceşti, sprijinind cu premii speciale activitatea tinerilor amatori, participanţi la Festivalul de Teatru, Festivalul de Muzică şi Folclor şi la Competiţiile „Cupa Libertăţii”. În felul acesta am încurajat o activitatea a tinerilor care deja avea forme instituţionalizate.
Pe paginile revistei am deschis rubrici pentru studenţii de la facultăţile de agricultură, medicină veterinară, medicină, chimie practică… La vremea aceea era la modă afirmarea tinerilor muncitori autoconducători, a tinerilor delegaţi… Îi căutam prin satele noastre şi prin prezentarea activităţii lor am contribuit la statornicirea unei atmosfere de asigurare a viitorului, doar prin muncă şi numai prin muncă… În jurul redacţiei „Tribuna tineretului” s-a strâns tot ce era mai valoros în rândurile tineretului român.
În pofida tuturor stângăciilor noastre „Tribuna” a fost o platformă de maturizare a marii majorităţi din actualele cadre la posturile responsabile, nu numai în ziaristică. Colaboratorii noştri au devenit directori de cooperative, oameni de afaceri de succes, medici renumiţi, poeţi, pictori… Astăzi, după patru decenii, m-aș încumeta să spun că fără „Tribuna” viaţa culturală a românilor ar fi arătat altfel.” – a transmis în interviul acordat revistei ,,Tinerețea” în anul 2012, când am avut prilejul să-l cunosc și personal pe domnul Tomici, fost redactor responsabil al revistei ,,Tribuna tineretului” în perioada 1977-1979.
Merită evidențiat și faptul că dânsul a fost membru al redacției experimentale a Televiziunii Novi Sad la începuturile ei. Petru Tomici a realizat primul video-clip în limba română la televiziune cu Adrian Negru, despre dragostea acestuia față de muzică și arte plastice, după ce a realizat cu dânsul și o emisiune pentru tineret ,,Sâmbăta pe unda medie” la Postul de Radio Novi Sad.
Petru Tomici a fost și primul corespondent din Novi Sad al săptămânalului ,,Libertatea”, unde a semnat articole despre sesiunile Parlamentului Voivodinei și activitățile organizațiilor social-politice provinciale.
Din anul 1976 a trecut la Comunitatea Autoconducătoare de Interese pentru Asigurări Pensionare a Voivodinei, unde a lucrat pe postul de ziarist-traducător la revista ,,Javnost”, până în anul 1980 când a trecut la Agenția de presă ,,Tanjug”. Din toamna anului 1988 a fost corespondent din București, cu mici pauze, până în anul 1996. În calitate de corespondent al agenției de presă iugoslave la București, a scris despre viața românilor în ultimii ani de dictatură ceaușistă, Revoluția din Decembrie 1989 și începuturile reformelor postcomuniste în România.
În dorința de a prezenta cât mai fidel realitatea comunității din Voivodina a semnat mai multe articole în limba română și sârbă colaborând prolific la mai multe publicații: ,,Tribuna tineretului”, ,,Mladost”, ,,Index”, ,,Misao/Gândul”, ,,Comunistul”, ,,NIN”, ,,Libertatea”, ,,Piramida”…
De-a lungul carierei sale, a fost un observator asiduu al evenimentelor din Serbia și din întreaga regiune a fostei Iugoslavii, colaborând cu importante instituții media internaționale precum BBC, Europa liberă și mai ales cu Radio France International, relatând despre evenimentele de după război în Serbia și în întreaga zonă a fostei Iugoslavii.
Din anul 1997 și până la pensionare, în anul 2012, a fost angajat la ,,Dnevnik” din Novi Sad, la început pe post de redactor al rubricii de politică externă, dar și adjunct al redactorului șef și responsabil. A înființat și redactat și revista ,,Secolul XXI”. În anul 2015 a publicat la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina volumul ,,Decupaje – spirit etern și mereu viu” în care a cuprins o parte din textele publicate în cele patru decenii de activitate ziaristică. Tomici este și coautorul Dicționarului Sârb-Român, apărut la Editura ICRV în anul 2012 la Zrenianin pentru domeniile: economie, sociologie, politicologie și jurnalistică.
În cele peste patru decenii de activitate jurnalistică a câștigat mai multe premii, dintre care amintim Premiul ,,Saša Veselinović“, cea mai înaltă mențiune a Agenției ,,Tanjug”, acordată în anul 1990, precum și Premiul ,,Condeiul de aur”, acordat de Societatea Ziariștilor din Voivodina în anul 2018, pentru abnegație și profesionalism în cariera sa de ziarist.
Cu soția sa Nada și cei doi fii, Petru Tomici a trăit o viață dedicată principiilor etice și profesionale ale jurnalismului, lăsând o amprentă puternică în istoria presei din regiunea noastră, iar noi, cei care l-am cunoscut, îi vom purta o amintire veșnică.
Dumnezeu să-l odihnească și să-l așeze printre cei drepți!
De câte ori simțim bucurie în suflet ne gândim la facerea acestui complex de trăiri, un om primește din partea universului multe cadouri, însă „traista” din spate se umple cu voință, cu încredere și dorință, omul trebuie să primească ce i se oferă și să dea mai departe ce a învățat, de aceea există echilibru, fără echilibru ne ducem pe o parte și la un moment dat picăm din barca timpului. În mersul lumii dăinuie disciplina, lumea a evoluat datorită disciplinei, respectului, curajului și adevărului, iar pe toate acestea le găsim scrise în cartea aikido-ului, o poveste adevărată cu oameni minunați care practică Aikido. Această artă marțială japoneză – Aikido- înseamnă textual „calea armonizării energiei” și este creată în 1920 de către Morihei Ueshiba, uneori numit kaiso sau O-Sensei de către unii aikidoka (n.14 decembrie 1883, Tanabe, Japonia, d.26 aprilie 1969, Iwama, Japonia). Aikido este o artă marțială ce face parte din categoria „internă” a stilurilor de luptă, este una dintre cele mai spirituale arte marțiale. Aceasta este numită și „Arta Păcii”, o artă marțială sigură prin inițierea treptată a începătorilor, ea spune că ”Adevărata cale a războinicului este prevenirea unui măcel, cei care se întrec și încearcă să-și dovedească superioritatea cu siguranță greșesc pentru că cei care lovesc, rănesc, distrug nu se pot numi ființe umane.” Pentru mine, Aikido este un mod de viață și caut cu toată puterea să împărtășesc această stare elevilor mei astfel încât să realizeze că stilul cum trăim ne definește ca oameni, această alegere este esențială pentru sănătatea noastră și a celor din jur, în timp s-a observat că practicanții de arte marțiale au mai multă încredere în ei, Aikido îmbunătățește eficacitatea, controlul, reduce agresivitatea, stresul, depresia, anxietatea. Elevii Clubului Wago-Kan Lugoj au înțeles că practicând Aikido au ajuns la un nivel de socializare incredibil de bun eliminând caracterul anti-social al unui individ și foarte important este faptul că această artă marțială te ajută să reflectezi asupra vieții, la pozitivitate, la negativitate, te ajută să vezi ce înseamnă să ai răbdare, să fii modest, să fii bun, îndemânatic, curajos, să fii demn, aceste caracteristici din Aikido fac diferența față de alte arte marțiale. Un practicant de Aikido știe ce înseamnă o strategie de apărare, dar și controlul prin conducere, el se simte pașnic și are sentimentul de „acasă” când intră în Dojo, ori de acest sentiment are nevoie omul din ziua de astăzi, Aikido este o practică care te duce într-o stare profundă de existență pentru că: a fi centrat în Aikido înseamnă a fi prezent. Aikido vindecă mintea și corpul, reprezintă sursa iubirii. Este foarte important de specificat, Aikido este o artă marțială, o practică spirituală ce ne trimite spre cunoașterea dragostei și soluționarea pașnică a conflictului, are capacitatea de a fi relaxat, flexibil, echilibrat și spontan. Practic Aikido de 30 de ani, de 25 de ani sunt instructor în Lugoj la Clubul ”Wago-Kan” Aikido Aikikai, în anul 2018 am fost la „izvoarele” lui Aikido Aikikai, în Japonia, împreună cu o mică delegație de români practicanți de Aikido, am trăit cea mai frumoasă și interesantă experiență de viață, acolo am înțeles pe deplin ce înseamnă cu adevărat Aikido, ce înseamnă să ai principii, să respecți anumite reguli, am simțit această uniune a fiziologicului, psihicului, mentalului și socialului, toate conducând la perfecționarea personalității noastre. În tot acest timp am înțeles că Aikido reprezintă pentru noi, cei care o practicăm, armonia universului. Cu prilejul ceremoniei Kagami-Biraki, organizată la data de 13 ianuarie 2019 la Hombu Dojo, în Tokyo, Japonia, la propunerea conducerii Fundației Române de Aikido Aikikai, în speță a președintelui Dorin Marchiș 6 DAN, am fost promovat la gradul de 5 DAN Aikido Aikikai alături de colegul meu instructorul Nicolae Mitu din București. „Calea Luptătorului a fost greșit înțeleasă, ca o modalitate de a ucide și a-i distruge pe ceilalți. Aceia care caută competiția comit o gravă eroare. Lovirea, jignirea sau distrugerea cuiva constituie cel mai mare păcat pe care îl poate face o ființă umană. Adevărata Cale a Luptătorului constă în evitarea masacrului. Ea este Arta Păcii, puterea iubirii.” (Citat celebru din Morihei Ueshiba, ARTA PĂCII, ÎNVĂȚĂTURILE FONDATORULUI AIKIDO-ULUI, Editura MIX)
UZPR CARAS SEVERIN 