22 iulie 2024, ora 17.30,Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Banatului (21 iulie) / 306 ani de la Pacea de la Pojarevăț, 21 iulie 1718.

Sărbătorim împreună: Prieteni din Banatul Sârbesc în vizită la prietenii din Banatul Montan.

Miniexpoziție: cărți apărute în cadrul Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova în anul 2023.

Prezentări de carte și lecturarea autorilor:

• „Cartea neagră” – aforisme alese, autor: Aleksandar Čotrić, ediţie specială apărută la Uniunea Sârbilor din România, în 2024. Selecţie, traducere şi prefaţă: Valeriu Butulescu;
• „Amar” – poezii de Elena Maria Brânzei, CPE „Libertatea”, 2024;
• „Versurile unui fluturaş” – volum de debut a tânărului Georgel Ivaşcu, CPE „Libertatea”, 2024;

Prezintă din partea Casei de Presă și Editură „Libertatea”: Mariana Stratulat (director), Valentin Mic (director adj.) și Marin Gașpăr (redactor șef).

Incursiuni muzicale: Formația muzicală „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) din Reșița.

 

 

 

22. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Tag des Banats / 306 Jahre seit dem Frieden von Passarowitz, 21. Juli 1718.

Wir feiern zusammen: Freunde aus dem serbischen Banat zu Gast bei uns.

Buchpräsentationen: Neue Bücher, erschienen im Verlag „Libertatea“ in Pantschowa:

• „Cartea neagră” – Autor: Aleksandar Čotrić, herausgegeben vom Verband der Serben in Rumänien, 2024;
• „Amar” – Gedichte von Elena Maria Brânzei, Verlag „Libertatea”, 2024;
• „Versurile unui fluturaş”: Debüt-Band von Georgel Ivaşcu, Verlag „Libertatea”, 2024;

Es stellen vor seitens des Presse- und Verlaghauses „Libertatea“ in Pantschowa: Mariana Stratulat (Direktorin), Valentin Mic (stellv. Direktor) und Marin Gașpăr (Chefredakteur).

Musikalische Einlagen: Musikgruppe „Resicza“ (Koordination. Iuliu Fazakas).

 

19 iulie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Manifestare dedicată încheierii celui de al 37-lea an de activitate al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Darea de seamă prezentată de președintele acesteia, Erwin Josef Țigla.

Program muzical susținut de corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), de grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Marianne & Petru & Valentin Chirilovici și „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas). Prezentare de dansuri  populare germane de către formația „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

Mică expoziție a cercurilor de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin) și pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

 

 

19. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Schlussveranstaltung des 37. Arbeitsjahres des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“. Kurzbericht des Vereinsleiters Erwin Josef Ţigla.

Musikprogramm: „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca), Marianne & Petru & Valentin Chirilovici, „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas; Tanzvorführung seitens der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppen (Leitung: Marianne & Nelu Florea).

Ausstellung der Kunstkreise des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Holzschnitzerei-Kreis „Jakob Neubauer“ – Koordination: George Molin, und Malerei-Kreis „Deutsche Kunst Reschitza“ – Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

 

Au trecut deja zece ani de la plecarea maestrului Constantin Lucaci la cele veșnice și încă îmi este totul atât de proaspăt în memorie. Încă îmi răsună în urechi vocea tremurândă a Irinei, care mă anunța că „a murit Ginu”… Era 19 iulie 2014, iar vestea era îngrozitor de dureroasă!
În 23 iulie 2014, la București, „sculptorul luminii” a fost condus pe ultimul drum pământesc de o mână de oameni, fiind înmormântat în Cimitirul Străulești II, alături de alți importanți artiști și oameni de cultură.
Sculptorul Constantin Lucaci s-a născut la Bocşa, jud. Caraș-Severin, pe str. Muncii nr. 15, în 7 iulie 1923 și s-a stins în 19 iulie 2014 la București. Este cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de către acest talentat și harnic bocșean.
Fântânile maestrului Lucaci sunt simfonii ale apei izvorâte dintr-un suflet bântuit de stări contradictorii: frumos, armonie, visare, lumină, pace, pe de o parte, iar pe de altă parte trudă, tehnică, ştiinţă, rigurozitate, meticulozitate.
Prima fântână este cea de la Constanţa, în 1971. Urmează Turnu Severin 1979, Vaslui 1981, Reşiţa 1984 , Brăila cu trei fântâni 1988- 1992, Giurgiu 2000, Alba Iulia 2007.
Cu fântâna de la Constanţa şi ciclul „Spaţiu şi lumină” începe zodia lui Constantin Lucaci, acestea consacrându-l ca un artist modern, un renascentist modern, un sculptor al metaforelor şi ideilor în inox.
În anii studenţiei a avut loc debutul său în artă, iar lucrarea „Înotătorul” îi aduce porecla de „Il genio”, incluzându-l în Istoria artelor şi propus la Premiul de Stat.
Constantin Lucaci a inventat un pantograf spaţial, care a fost brevetat mai întâi în Italia şi Franţa, apoi în România. Oficiul de Stat pentru Invenţii a premiat pantograful considerându-l cea mai interesantă invenţie a anului 1957.
Participă şi adună nenumărate premii de la expoziţii din ţară şi străinătate, devenind unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști români contemporani.
În 1982 primeşte din partea guvernului italian Ordinul „Cavaler al Meritului Republicii Italiene”, în 1984 Universitatea din Viena şi Fundaţia Alfred Toepfer cu sediul în Hamburg, Germania, îi acordă premiul „Herder”, „Premiul Nobel al Estului”, devenind primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.
Continuă organizarea de expoziţii în diverse oraşe din ţară şi străinătate, în 1999 i se atribuie Medalia de Aur la Bienala Internaţională Dantescă de la Ravena, iar în 2007, sub patronajul Vaticanului, în Pinacoteca Sanctuarului San Francesco di Paola, Italia, a fost inaugurată „Colecţia Constantin Lucaci”, fiind singurul artist român care beneficiază de acest privilegiu muzeistic din partea Sfântului Scaun. „Un artist cu loc în orice proiect al lumii!” Astfel a fost perceput maestrul Constantin Lucaci. „Sculptând lumina” şi-a sculptat nemurirea.
Un strop din această lumină, o picătură din geniul maestrului se află şi la Bocşa. În Bocşa Montană, pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 43. În data de 5 iunie 2012 la Bocşa a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” – „Spaţiu şi lumină” – Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” revenindu-i onoarea să realizeze acest muzeu împreună cu maestrul, la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu.
Tot la propunerea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, din anul 2008 maestrului Constantin Lucaci i se conferă Titlul de Cetățean de onoare al orașului Bocșa, titlu oferit și de județul Caraș-Severin la inițiativa ministrului Sorin Frunzăverde.
Constantin Lucaci s-a stins la București, vegheat fiind de soția sa, Irina, cea care i-a stat alături 62 de ani.
Irina Lucaci (Tomescu) s-a născut în Focșani la 10 aprilie 1925 și s-a stins duminică, 28 martie 2021, în apartamentul din București. A fost întreaga sa viață soția, perechea, sprijinul și încurajarea maestrului Constantin Lucaci!
Tatăl Irinei absolvise dreptul, dar lucra ca militar artilerist, iar mama era casnică. În toamna anului 1952 Irina l-a cunoscut pe proaspătul absolvent de artă Constantin Lucaci, iar după numai șase luni s-au căsătorit. „Când l-am cunoscut pe Gin m-a luat de mână și nu mi-a mai dat drumul. De mână m-a ținut toată viața” mărturisea într-un interviu realizat în anul 2020, la momentul în care doamna Irina Lucaci a donat Primăriei Sectorului 1 de pe bulevardul Banu Manta din București cinci lucrări de sculptură realizate de maestrul Constantin Lucaci (1923 – 2014), lucrări care au reprezentat România la bienala de la Veneția în anul 1976. Sculpturile sunt un dar pentru București din partea Irinei Lucaci completând astfel seria de lucrări pe harta bucureșteană în care sunt incluse sculpturile din curtea TVR și sculpturile donate Teatrului Național. Maestrul Constantin Lucaci este celebru în special pentru fântânile sale cinetice, dar și pentru sclupturi monumentale în piatră și oțel inoxidabil. Soția lui, Irina, rămâne în memoria celor care au cunoscut-o ca Doamna din umbra maestrului, sprijinul și puterea artistului, dar și pentru generozitatea cu care a înnobilat Bucureștiul cu lucrări valoroase realizate de sculptorul luminii.
Irina Lucaci a fost înmormântată alături de soțul său, maestrul Constantin Lucaci, în cimitirul Străulești 2 din București, fiind condusă pe ultimul drum pământean de o mână de apropiați, într-o ceremonie decentă.
Mă leagă amintiri frumoase de această familie, iar dragostea și prietenia cu care ei m-au onorat nu pot fi transpuse în cuvinte. Dumnezeu să-i odihnească în pace și lumină!

Referinţe: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma: Reşiţa. 1976; Constantin Lucaci/ Romulus Balaban. Bucureşti: Meridiane, 1977; Acvariu pe nisip/ Marcu Mihail Deleanu.- Timișoara: Facla, 1980, p. 84-99; Nu vă doare depărtarea, domnule?…/ Dorina Sgaverdia. Reşiţa: Timpul, 2000; Constantin Lucaci. Metafora luminii/ Giorgio Segato. Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, [2001]; Constantin Lucaci/ Pietro Amato. Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 2005; Constantin Lucaci în căutarea Legendei Personale/ Dorina Sgaverdia. Timişoara: Marineasa, 2008; Viață și memorii/ Mircea Ioan Popa.- Reșița: TIM, 2008, 2 vol.; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus Crişciu.- Oraviţa, 2008; Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric./ Coord. Vasile C. Ioniță.- Editura Banatul Montan, 2008; Cărăşeni de neuitat XII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca: Grinta, 2012; Cărăşeni de neuitat XIX/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2013; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură (30); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat XXVII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2015; Cărăşeni de neuitat XXXIII/Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2017; Cărăşeni de neuitat XL/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2019; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Constantin Lucaci: Fântâna din Centru/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2021; Cumpăna/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2021; Cărășeni de neuitat. Partea a XLIV-a/ Constantin C. Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2023.
Referințe: Petre Chichirdan. Irina Lucaci, femeia care a îmbogățit Bucureștiul cu un muzeu cu sculpturile lui Constantin Lucaci. În: Cultura Ars Mundi. Din 20 decembrie 2019; http://www.culturaarsmundi.ro/irina-lucaci-femeia-care-a-imbogatit-bucurestiul-muzeu-cu-sculpturile-lui-constantin-lucaci/; Bocșa culturală. Anul XXII, nr. 2 (113)/ 2021.

Eminescu e un cântec/ Ce răsună peste zare/ Este taina din descântec/ Vis frumos în așteptare/ Și surâsu-nfiorat al copilului din pântec!
Cu toată căldura excesivă de-afară, iubitorii de cultură și de Eminescu s-au reîntâlnit în ședința de lucru a membrilor cenaclului Literar ing, coordonator publicistul de notorietate și membru UZPR, Nicolae Vasile. Întâlnirea a avut loc în Sala mică, de astă data mai răcoroasă ca oricând și (ne)încăpătoare, a A.G.I.R. din București, de la la ora 16,00 la 19,00.
Pentru început domnul Nicolae Vasile, prezintă pe scurt desfășurătorul acestei întâlniri de suflet și iubire de versuri și proză de calitate într-un areal cultural-artistic de excepție cu protagoniști insipirați și conectați la realitatea cotidiană a evoluției în timp a fenomenului literar artistic autohton.. De asemeni sumarul revistei ,,Cronica Timpului” nr. pe mai-iunie, a.c. o revistă ca un florilegiu de valori cultural-jurnalistice din România.
Alocuțiuni complementare subiectului au mai prezentat scriitorul și editorul George Terziu, un adevărat recordmen de antologii coordonate și editate la nivel national peste 70 și inițiatorul unui proiect provocator referitor la elaborarea unui ghid- monografie a cenaclurilor și grupările litarar-artistice din țară, pentru cunoaștere reciprocă și promovare a celor ce sunt în slujba cuvântului scris și nu numai.
Ovidiu V. Țuțuianiu, polivalent om de cultură, cronicarul de excepție al tuturor evenimentelor și întâmplărilor cu parfum de cântec și poezie desfășurate în acest spațiu a apreciat inițiativa și disponibilitatea de colaborare.
Partea a doua a fost rervată lansării Antologiei de versuri și proză ,,Eminescu, un vis în așteptare” editura Waldpress,Timișoara, ediție coordonată de, Grigore Mâinea și Silviu Lazăr, membri UZPR Timișoara, în care sunt prezentate lucrări ale premiaților și participanților la Proiectul Cultural Internațional ,,Eminescu,un vis în așteptare” ediția a doua, 2023, un Proiect de anvergură europeană, inițiat și organizat sub egida UZPR, de Asociația Cultural Umanitară,,Luceafărul de Vest” Timișoara, președinte Dumitru Buțoi și membru UZPR, Filiala ,, Mihai Eminescu” Timișoara.
Despre această bijuterie literară a vorbit domnul Geo Călugăru, reputat om de cultură și ziarist, care a și (re)citat două poeme, (Umbră și tremur și Dumnezeul pădurii), de referință din creația premiantei Carolina Baldea,Teiuș, județul Alba, pentru domnia sa, locul unor amintiri de neuitat, desigur din anii tinereții.
În concluzie domnul Dumitru Buțoi, a menționat faptul că participarea la acest Proiect a fost una de succes ceea ce denotă că Eminescu, reperul nostru de identitate și moralitate românească, este și va fi prețuit și mai mult în contextul în care la ediția din acest an 2024, avem în continuare sprijinul și susținerea UZPR, prin domnul președinte Sorin Stanciu, și al Filialei ,,Mihai Eminescu” Timișoara, și în premieră suportul financiar al Consiliului Județean Timiș, mulțumim tuturor, Eminescu merită orice investiție! Și ca de obicei a prezentat pe scurt recentul număr 34 al revistei UZPR, o publicație fanion pentru presa din România, vom reveni.
Menționăm că materialele pot fi trimise pe mail pe adresa; butoidumitru@hotmail.com până la 30 octombire 2024, conform regulamentului promovat pe site UZPR și complementar, acceptăm și materiale din domeniul jurnalistic, reportaj, însemnări, portrete, interviu, 3-4 pagini.
După aceasta a urmat un regal de poezie susținut de premianții prezenți la eveniment. Corneliu Cristescu, Andreea Cristea, Liviu N. Zanfirescu, Ionuț Calotă, Marian Nicolae, toți din București. Ionel Sima, Ștefești-Prahova și nu în ultimul rând, Doina Ghițescu, actrița care ne-a onorat cu prezența și încântat cu entuziasmul său debordant prin recitarea în stilul caracteristic a unor poeme de suflet, relevante pentru cultura română.
Din partea Asociației ,, Luceafărul de Vest”și Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara, domnul Dumitru Buțoi, a acordat Diplome de Excelență,-Eminescu-Jurnalistul-UZPR, următorilor; Nicolae Vasile, Andreea Cristea, Geo Călugăru, Carmen Ella Bobocescu, George Terziu și Ovidiu Țuțuianu.
Eminescu-i Everestul meu / de dor și de cuvinte/ Pe care încerc să-l cuceresc mereu/ Și zi și noapte/ Și-nfiorat de piatra ce-a-nceput să cânte/ Mă retrag învins/ În panteonul bibliotecilor de șoapte!

Dumitru Buțoi/ UZPR /Timișoara

18 iulie 2024, ora 17.30,Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

In memoriam Constantin Lucaci (*7 iulie 1923, Bocșa – †19 iulie 2014, București).

Manifestare și miniexpoziție comemorativă dedicată autorului Fântânii cinetice din centrul civic al Reșiței și Monumentului Eroilor (Parcul Tricolorului Reșița), la 10 ani de la trecerea sa în eternitate.

Miniexpoziție cu lucrări realizate de Livia Frunză, Adina Ghinaci și Eleonora & Gabriel Hoduț.

 

 

18. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

In Memoriam Constantin Lucaci (*7 Juli 1923, Bokschan – †19. Juli 2014, Bukarest).

Eine Veranstaltung in Erinnerung an den international anerkannten Bildhauer, Autor des kinetischen Springbrunnens im Zentrum Reschitzas, anlässlich dessen 10. Todestags.

Kleine Kunstausstellung mit Arbeiten von Livia Frunză, Adina Ghinaci und Eleonora Hoduț.

 

17 iulie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziția de fotografii „Banatul Montan: Cheile Nerei“, realizate de Nicu Șușara (Anina).

 

 

17. Juli 2024, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung „Banater Bergland: der Nera-Klamm“, mit Fotos von Nicu Șușara (Anina).

 

 

• UZPR

Această aserțiune, celebră la cei peste 400 de ani de când a fost scrisă de Shakespeare, este fraza incipientă în solilocviul lui Hamlet, prințul Danemarcei, în care contemplă moartea, în timp ce-și aștepta iubita și se întreba dacă ar fi mai bine să trăiască sau să moară. Celebritatea sa, depășind granițele filologiei, a căpătat conotații diverse prin asociere la unele fenomene sau evenimente incerte.

Acum, o folosesc și eu în încercarea de a elucida o întrebare, care se rostogolește în toată media mondială, de câțiva ani buni: va fi război mondial sau nu?

     Cum subiectul nu este nou, folosesc drept introducere un fragment din articolul ,,Al treilea război mondial?” pe care l-am publicat în presa națională, în anul 2015.

     De foarte mulți ani se vorbește despre un presupus război care, prin folosirea armelor nucleare, ar putea distruge Pământul. Diferiți analiști, scriitori, jurnaliști sau savanți, au  încercat să dezlege o astfel de probabilitate, prin analizarea unor posibile zone de conflict și identificarea posibililor combatanți, cu presupunerea unor evenimente care ar putea genera un conflict militar mondial.

Scriitorul Norman Podhoretz sugera că războiul rece ar fi fost Al Treilea Război Mondial. Fostul președinte al Statelor Unite, George W. Bush, a declarat că războiul împotriva terorismului ar fi Al Treilea Război Mondial.  Savantul Michael Ledeen, de la American Enterprise Institute, spunea că lupta împotriva terorismului „este mai mult Al Patrulea  Război Mondial”. Comentatorul unei televiziuni americane, Lawrence Kudlow, a avansat și ipoteza că ,,Al Patrulea Război Mondial este războiul împotriva terorismului și că războiul cu China va fi Al Cincilea Război Mondial”.

Opinia publică a reacționat, cerând să se identifice momentul declanșării unui eventual conflict militar mondial. Vladimir Ștoli, profesor la Academia Rusă de Economie Națională și Administrare Publică, a considerat că evenimentele din Ucraina constituie începutul celui de-Al Treilea Război Mondial. Papa Francisc a susținut că războiul mondial a început. Mihail Gorbaciov, afirma în 2015, că tensiunile dintre Rusia și Occident,  din cauza crizei din Ucraina, pot declanșa un război nuclear. După atentatul din Franța din 7 ianuarie 2015, Ibrahim al-Jaafari, șeful diplomației irakiene, a subliniat faptul că lupta împotriva Statului Islamic este de fapt Al Treilea Război Mondial.

Toate aceste declarații și ipoteze au rămas la stadiul declarativ, dar au ținut trează atenția opiniei publice din întreaga lume.

Tulburat de perspectiva izbucnirii unui conflict militar mondial, mi-am adus aminte cât de repede se poate produce un astfel de eveniment, căruia nu-i lipsește decât o scânteie pentru a declanșa iadul pe pământ. Atentatul de la Sarajevo din data de 28 iunie 1914, în care au fost uciși arhiducele Franz Ferdinand și soția sa, ducesa Sophie Albina Chotek, a fost scânteia care a dus direct la izbucnirea Primului Război Mondial. Cel de Al Doilea Război Mondial, a început la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, conflict militar generalizat care a provocat moartea a peste 70 de milioane de oameni, fiind considerat drept cel mai mare și mai ucigător război din istoria omenirii.

Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a marcat trecerea la cea mai perfidă armă, aceea nucleară, obținută prin fisiune. Orașele japoneze Hiroshima (6 august 1945) și Nagasaki (9 august 1945), au cunoscut efectele acestor arme nucleare.

De atunci și până astăzi, tehnica militară mondială, a cunoscut o dezvoltare explozivă: armament nuclear controlat cu ajutorul inteligenței artificiale, cu o putere distructivă de neimaginat, arme noi de la cele biologice la cele robotizate și un arsenal militar care ar putea distruge planeta.

Este logic să ne întrebăm dacă nu cumva acest arsenal militar uriaș nu pune în pericol, la un moment dat, pacea omenirii. Propaganda militară, potrivit căreia, înarmarea asigură descurajarea menținând pacea între popoare, pare să fie perimată, deși se tot folosește pentru a motiva creșterea cheltuielilor militare.

Dar nimeni nu vorbește de procesul fizic al creșterii presiunii în oricare sistem fizic existent pe Terra. Cel mai simplu exemplu este acela al balonului: orice acumulare de gaz într-un balon, crește presiunea în acesta care, la un moment critic, produce distrugerea sa. Principiul are caracter universal și-l vom regăsi atât în economie cât și în domeniul militar.

Strategii militari cunosc acest principiu și caută în permanență să mențină presiunea sistemului mondial sub limita critică, pentru ca sistemul să nu se prăbușească. Din acest motiv, asistăm la jocul de încurajare a unor conflicte zonale, care scad presiunea din sistem, asigurând și o creștere economică ce va asigura  investiții militare suplimentare în țările mari ale lumii.  Bineînțeles, acest lucru determină la rândul său, inechități sociale, care duc la acumulări sau pierderi de capital.

Dar, la un moment dat, aceste artificii nu mai țin sub control sistemul, fiindcă se izbesc de un alt principiu universal, acela al ciclicității, care dirijează orice sistem prin patru etape: înviorare, dezvoltare, regres și prăbușire. Metodele de corecție ale acestui traseu, pot duce la prelungirea sau scurtarea fazelor, dar nu pot anula producerea lor.

Fiindcă vorbim de un posibil nou război mondial, vom înțelege ce se întâmplă în jurul nostru, analizând legile universale care acționează în universul cognoscibil. Restul este propagandă, manipulare, motivare socio-emoțională, jocuri de putere, luptă pentru sfere de influență și revizuirea acestora, stabilirea unor noi ierarhii mondiale, acapararea de resurse, capital și piețe de desfacere și nu în ultimul rând, formarea unei ,,elite”, care să controleze capitalul mondial și să conducă destinele planetei.

Vorbim despre conflictele militare din Ucraina și Orientul Apropiat, de menținerea unor focare peste tot în lume care pot fi reactivate oricând. Cum vor soluționa marii strategi ai planetei provocările actuale, vom afla în curând. Să sperăm că nu apare cineva care să înțepe ,,balonul mondial”. A fi sau a nu fi… Aceasta e întrebarea!

Andrușa R. Vătuiu / UZPR

Foto: pixabay.com

E vară, e cald și elevii au intrat în vacanță atât de la școlile unde învață zi de zi, cât și de la Clubul Copiilor Hațeg.
Copii fericiți, profesori și părinți fericiți și totul e bine – ne spunea recent prof. Adriana Trif Vințan (foto), coordonator Structura Hațeg a Palatului Copiilor Deva.
Da, este trio perfect: profesor – elev – părinte și dacă totul este armonios, bineînțeles că și rezultatele sunt pe măsură.
Ne amintim cu drag de serbările de final de an școlar ale cercurilor de Dans clasic coordonat de prof. Timișan Mariana, ce a avut loc la Liceul Teoretic „I.C.Brătianu” Hațeg și a Cercului de muzică vocal – instrumentală coordonat de prof. Trif Vințan Adriana desfășurate la Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Liceul Teoretic „I.C. Brătianu” Hațeg care s-au bucurat de o prezență și susținere minunată din partea părinților.
(Cercul de muzică vocal – instrumentală și-a desfășurat activitatea nu doar la Hațeg cum eram obișnuiți. Am derulat un proiect de parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria pe o perioadă de 2 ani și astfel 3 grupe de elevi au beneficiat de cursurile gratuite oferite de Palatul Copiilor Deva – Structura Hațeg).

Am fost invitați la Gala Excelenței Hațegane, ediția I, care a adus bucurie în rândurile celor două cercuri artistice de la Clubul Copiilor Hațeg în care trupa de dans ,,X-Treme Junior” și elevii de la canto: Avatavului Rebeca, Drămnesc Saviana, Dănescu Maria & Mircea Lucas au fost premiați și aplaudați la scenă deschisă de oficialitățile orașului alături de celelalte valori educaționale din Hațeg.
Înainte de a pune punct activităților din acest an, am participat la ziua iei, sărbătorită de Sânziene la Cooperativa Hațegana, locul unde poveștile cu Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene prind viață direct pe pânză.
Dar la Clubul Copiilor Hațeg nu se face doar dans și muzică. Aici găsim și pictură unde putem așterne povești în culoare.
Găsim cercul de cultură și civilizație engleză unde putem afla despre cultura britanică și ne putem exersa scrisul și cititul în această limbă a lui Shakespeare. De asemenea, avem copii care iubesc tehnica și vin cu drag la cercul de informatică, deslușind tainele calculatorului. S-a participat la Concursul județean „Info-PC-Deva”, organizat de Palatul Copiilor Deva, ediția a III-a, ocupând locurile I, II și III la secțiunile Power Point și Programare C++.
Aceștia suntem noi și am ținut să descriu puțin și cercurile care nu sunt foarte des scoase în lumina reflectoarelor prin prisma activității lor statice.
Închei cu o urare pentru toți, să avem o vacanță frumoasă și relaxantă și să ne reauzim cu sănătate în toamnă.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

La sugestia mai multor pacienți încercăm să creionăm crâmpee din dăruirea profesiunii alese de către colectivul care lucrează în cadrul Cabinetului Medical Individual – Medicină ce familie, dr. FAUR Dorina Andreea, aflat în orașul de pe Cerna.
Aici peste 2000 de pacienți înscriși beneficiază de consultații, consiliere, prevenție, tratamente etc.,
iar medicul specialist Faur Dorina Andreea secondată de asistentele Focșa Anca și Rădoane Raluca Gabriela zilnic sunt întâlnite stând de „strajă” la sănătatea semenilor, dovedindu-se adevărate femei – repere în realizarea actului medical.
Intrând în vorbă cu Lucia Lugojan, aceasta ne-a spus: Dumnezeu le-a dat acestor cadre medicale puterea să-și formeze cunoștințe în specialitate și un suflet bun care să le folosească pentru sănătatea noastră.
Sergiu Orășan a adăugat: Doamna dr. Faur este un medic cu nebănuite disponibilități native și profesionale, cu o mare putere de muncă și asimilare.
Cu un evident rafinament și elevație profesională împreună cu cele două asistente sunt întâlnite zilnic în timpul programului în cabinet, mereu în slujba sănătății noastre. Este un privilegiu, o bucurie și încredere să te întâlnești cu asemenea cadre medicale.
La acest cabinet, susținea Maria Vlad, găsești o echipă bine conturată și specializată profesional, care realizează actul medical în condiții lăudabile ridicându-l la nivel de performanță cu accent pe șansa bolnavului la ameliorare, vindecare și o viață cât mai aproape de normalitate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

10 iulie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziția de fotografii „Abu Dhabi, I“, realizate de Erwin Josef Ţigla.

 

 

10. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung „Abu Dhabi, I“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

 

(dialog cu Lucia RUDACI, tânără cu masterat în Jurnalism Politic)

– Pentru început, punctează cele mai semnificative date biografice.
– M-am născut în orașul Hunedoara, într-o zi de mai. Am absolvit Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, am studiat la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din București, am urmat un masterat în Jurnalism Politic. Momentan profesez în industria comunicării și lucrez în Departamentul de Marketing într-o companie internațională.

– Asociația epigramiștilor clujeni „Satiricon”, avându-l la timonă pe cunoscutul și apreciatul epigramist, Marian Popescu, a fost prima din țară care și-a creat o pepinieră de elevi dotați cu simțul umorului. Debutul a avut loc în orașul de pe Cerna – Hunedoara. Cu ocazia activității „În lumea epigramei”, printre componenții acestui mini cenaclu a fost și eleva Lucia Rudaci în calitatea sa de membră a Subredacției de presă din cadrul Clubului Copiilor. Cum comentezi?
– La înscrierea mea în Clubul Copiilor, atât la secția de literatură, cât și la secția muzică populară au contribuit în egală măsură mama și bunica, cele care s-au ocupat îndeaproape de educația mea. Îmi amintesc cu drag de mica, dar însemnata perioadă în care am scris și epigrame, ele făcând parte din dezvoltarea mea lingvistică.

– În cartea „Măria sa, țăranul” semnată de Silvia Popescu, am remarcat printre câștigătorii Festivalului Național „Eterna Epigramă” și numele tău, fiind chiar semnatară a trei epigrame, printre care: „Se ploconește ne-ncetat/ Coloana nu îi este dreaptă/ De aplecări s-a cocoșat/ Nici dracu nu i-o mai îndreaptă”. Ce sentimente îți creează această amintire?
– Aceste pasaje mă teleportează într-o perioadă frumoasă a vieții și mă bucur să le recitesc cu drag. Participarea la Festivalul Național „Eterna Epigramă” îmi trezește și acum amintiri pe care le voi purta cu mine mereu.

– De ce ai îndrăgit jurnalismul?
– De mică mi-a plăcut literatura și mai ales să scriu. La o vârstă fragedă și când încă eram în formare, am avut ocazia de a participa într-o tabără de jurnalism care a avut loc în Ciric, Iași. Această experiență mi-a deschis o nouă lume: am descoperit cum e o zi din viața unui jurnalist, cum se documentează scrierea unui reportaj, am petrecut o săptămână în redacția ziarului „Ieșeanul” și, cel mai important, am contribuit la lansarea ziarului „Ieșeanul Junior” – un proiect care ne-a inițiat pe noi, învățăceii, în acest domeniu.

– La sugestiile mamei tale, ai cochetat fructuos și cu cântecul popular. Te-ai remarcat prin frumusețea portului, a glasului și ținutei personale. Aici ce mai poți adăuga?
– Cred că explorarea, indiferent de ce formă, face parte din evoluția noastră ca oameni și poate contribui frumos la dezvoltare. Perioada cântecului și portului popular este una pe care mi-o amintesc cu mare drag și, deși nu mai fac parte din această lume acum, latura artistică m-a ajutat să mă înțeleg, să îmi dezvolt creativitatea și să devin ceea ce sunt astăzi.

– Care ți-a fost zona folclorică îndrăgită?
– Cu siguranță cea în care m-am născut și am copilărit – Ținutul Pădurenilor. Bunica mea a avut o influență pozitivă asupra educației mele, astfel că și educația folclorică a contribuit la creșterea și învățarea mea.

– Vorbește-ne puțin despre actualul tău loc de muncă și satisfacțiile de care te bucuri.
– Am fost întotdeauna atrasă de arta comunicării, m-am conectat mereu cu oamenii din jur, am încercat să îi înțeleg și în special să le înțeleg nevoile, gândurile, dorințele, ce îi îndeamnă să facă anumite alegeri. Am fost atrasă în egală măsură de literatură și comunicare, dar și de matematică și științe exacte. Astfel, viața m-a purtat spre un domeniu în care pot să explorez ce-i mai bun din ambele lumi. Acum lucrez în Departamentul de Marketing al uneia dintre cele mai mari companii din lume, lucru care îmi aduce o satisfacție profesională fantastică. Momentan, planurile mele de carieră rămân în marketing, business și comunicare.

– Ce transmiți tinerilor din orașul de pe Cerna – Hunedoara?
– Nu doar tinerilor din Hunedoara, ci tuturor: să fie curajoși, să încerce, să înțeleagă cine sunt și ce vor, să-și depășească limitele, dar mai ales să creadă în ei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu – după cum ne spunea comisarul șef Dorel-Ovidiu BRETEAN – au efectuat un număr total de 187 inspecţii, atât inspecţii planificate cât și neplanificate.
Inspecţiile planificate (57) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 130 controale după cum urmează: 11 controale în urma autosesizării; 34 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 17 efectuate în urma sesizărilor; 1 control pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului; 22 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 4 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior; 40 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean/național; 1 control pentru identificarea de obiective noi.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost:
lipsa solicitării/obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizației integrate de mediu/acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor; nedepunerea în termenul legal al declarațiilor privind obligațiile de plată la Administrația Fondului pentru Mediu; neluarea măsurilor necesare în vederea reducerii emisiilor de poluanți în atmosferă.
În urma acestor controale, au fost aplicate 20 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 6 avertismente și 14 amenzi (cea mai mare a avut valoarea de 80000 lei), în valoare totală de 261.500 lei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

9 iulie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Luptele de la Mărășești”, autor: Costică Telescu, apărută la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc, 2023. Volumul cuprinde poeziile lui Costică Telescu, scrise în limba română și traduse în macedoneană de nepoata sa, Aliki Telescu. 

 

 

9. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Luptele de la Mărășești”, Autor Costică Telescu, im Mazedonischen, von Aliki Telescu übersetzt, erschienen im „Castrum de Thymes”-Verlag Giroc, 2023.

 

Vă aștept cu drag la prezentarea unui volum de versuri ce aparține lui Costică Telescu. El a luptat în primul război mondial și a luat parte la luptele de la Mărășești. Este o poveste versificată a unui eveniment istoric.

Adriana Telescu