Această aserțiune, celebră la cei peste 400 de ani de când a fost scrisă de Shakespeare, este fraza incipientă în solilocviul lui Hamlet, prințul Danemarcei, în care contemplă moartea, în timp ce-și aștepta iubita și se întreba dacă ar fi mai bine să trăiască sau să moară. Celebritatea sa, depășind granițele filologiei, a căpătat conotații diverse prin asociere la unele fenomene sau evenimente incerte.
Acum, o folosesc și eu în încercarea de a elucida o întrebare, care se rostogolește în toată media mondială, de câțiva ani buni: va fi război mondial sau nu?
Cum subiectul nu este nou, folosesc drept introducere un fragment din articolul ,,Al treilea război mondial?” pe care l-am publicat în presa națională, în anul 2015.
De foarte mulți ani se vorbește despre un presupus război care, prin folosirea armelor nucleare, ar putea distruge Pământul. Diferiți analiști, scriitori, jurnaliști sau savanți, au încercat să dezlege o astfel de probabilitate, prin analizarea unor posibile zone de conflict și identificarea posibililor combatanți, cu presupunerea unor evenimente care ar putea genera un conflict militar mondial.
Scriitorul Norman Podhoretz sugera că războiul rece ar fi fost Al Treilea Război Mondial. Fostul președinte al Statelor Unite, George W. Bush, a declarat că războiul împotriva terorismului ar fi Al Treilea Război Mondial. Savantul Michael Ledeen, de la American Enterprise Institute, spunea că lupta împotriva terorismului „este mai mult Al Patrulea Război Mondial”. Comentatorul unei televiziuni americane, Lawrence Kudlow, a avansat și ipoteza că ,,Al Patrulea Război Mondial este războiul împotriva terorismului și că războiul cu China va fi Al Cincilea Război Mondial”.
Opinia publică a reacționat, cerând să se identifice momentul declanșării unui eventual conflict militar mondial. Vladimir Ștoli, profesor la Academia Rusă de Economie Națională și Administrare Publică, a considerat că evenimentele din Ucraina constituie începutul celui de-Al Treilea Război Mondial. Papa Francisc a susținut că războiul mondial a început. Mihail Gorbaciov, afirma în 2015, că tensiunile dintre Rusia și Occident, din cauza crizei din Ucraina, pot declanșa un război nuclear. După atentatul din Franța din 7 ianuarie 2015, Ibrahim al-Jaafari, șeful diplomației irakiene, a subliniat faptul că lupta împotriva Statului Islamic este de fapt Al Treilea Război Mondial.
Toate aceste declarații și ipoteze au rămas la stadiul declarativ, dar au ținut trează atenția opiniei publice din întreaga lume.
Tulburat de perspectiva izbucnirii unui conflict militar mondial, mi-am adus aminte cât de repede se poate produce un astfel de eveniment, căruia nu-i lipsește decât o scânteie pentru a declanșa iadul pe pământ. Atentatul de la Sarajevo din data de 28 iunie 1914, în care au fost uciși arhiducele Franz Ferdinand și soția sa, ducesa Sophie Albina Chotek, a fost scânteia care a dus direct la izbucnirea Primului Război Mondial. Cel de Al Doilea Război Mondial, a început la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, conflict militar generalizat care a provocat moartea a peste 70 de milioane de oameni, fiind considerat drept cel mai mare și mai ucigător război din istoria omenirii.
Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a marcat trecerea la cea mai perfidă armă, aceea nucleară, obținută prin fisiune. Orașele japoneze Hiroshima (6 august 1945) și Nagasaki (9 august 1945), au cunoscut efectele acestor arme nucleare.
De atunci și până astăzi, tehnica militară mondială, a cunoscut o dezvoltare explozivă: armament nuclear controlat cu ajutorul inteligenței artificiale, cu o putere distructivă de neimaginat, arme noi de la cele biologice la cele robotizate și un arsenal militar care ar putea distruge planeta.
Este logic să ne întrebăm dacă nu cumva acest arsenal militar uriaș nu pune în pericol, la un moment dat, pacea omenirii. Propaganda militară, potrivit căreia, înarmarea asigură descurajarea menținând pacea între popoare, pare să fie perimată, deși se tot folosește pentru a motiva creșterea cheltuielilor militare.
Dar nimeni nu vorbește de procesul fizic al creșterii presiunii în oricare sistem fizic existent pe Terra. Cel mai simplu exemplu este acela al balonului: orice acumulare de gaz într-un balon, crește presiunea în acesta care, la un moment critic, produce distrugerea sa. Principiul are caracter universal și-l vom regăsi atât în economie cât și în domeniul militar.
Strategii militari cunosc acest principiu și caută în permanență să mențină presiunea sistemului mondial sub limita critică, pentru ca sistemul să nu se prăbușească. Din acest motiv, asistăm la jocul de încurajare a unor conflicte zonale, care scad presiunea din sistem, asigurând și o creștere economică ce va asigura investiții militare suplimentare în țările mari ale lumii. Bineînțeles, acest lucru determină la rândul său, inechități sociale, care duc la acumulări sau pierderi de capital.
Dar, la un moment dat, aceste artificii nu mai țin sub control sistemul, fiindcă se izbesc de un alt principiu universal, acela al ciclicității, care dirijează orice sistem prin patru etape: înviorare, dezvoltare, regres și prăbușire. Metodele de corecție ale acestui traseu, pot duce la prelungirea sau scurtarea fazelor, dar nu pot anula producerea lor.
Fiindcă vorbim de un posibil nou război mondial, vom înțelege ce se întâmplă în jurul nostru, analizând legile universale care acționează în universul cognoscibil. Restul este propagandă, manipulare, motivare socio-emoțională, jocuri de putere, luptă pentru sfere de influență și revizuirea acestora, stabilirea unor noi ierarhii mondiale, acapararea de resurse, capital și piețe de desfacere și nu în ultimul rând, formarea unei ,,elite”, care să controleze capitalul mondial și să conducă destinele planetei.
Vorbim despre conflictele militare din Ucraina și Orientul Apropiat, de menținerea unor focare peste tot în lume care pot fi reactivate oricând. Cum vor soluționa marii strategi ai planetei provocările actuale, vom afla în curând. Să sperăm că nu apare cineva care să înțepe ,,balonul mondial”. A fi sau a nu fi… Aceasta e întrebarea!
Andrușa R. Vătuiu / UZPR
Foto: pixabay.com









