…este titlul inedit și incitant al cărții, recent lansate de către autorii Dănuț și Victoria Iuga, din Oradea, în ședința de lucru a Cenaclului avocaților din Baroul Bihor, coordonator poet, scriitor și dramaturg de notorietate Pașcu Balaci. O carte de suflet, o lecție de curaj, prin care autorii care de-o viață sunt împreună, în curând vor celebra 50 de ani de la căsătorie, ne-au mărturisit cu sinceritate povești de viață autentice cu parfum de bucurie dar și cu amărăciune despre unele secvențe mai puțin plăcute, mai puțin bune, mai (ne)prietenoase într-un timp în care tinerețea le-a purtat pașii prin vâltoarea vieții, respectiv a activității profesionale ori cea dedicată actului de creație. Relevant este și următorul citat din prefața cărții a doamnei Prof (Drd.) Petronela Apopei ,, Când îți plouă în suflet, fă-ți umbrelă dintr-o bucurie” spunea Emil Cioran, iar cei doi soți și-au făcut bucurii nenumărate în povestea lor de dragoste, ce durează de 49 de ani, dar au bucurat și lectorii cu cele trei cărți anterioare ,,Viața mea, ca o poveste” (ian. 2021) ,,Fete și destine” (sept.2021) ,,Băieți și destine” ian.2022) ,,care s-au dovedit a fi o trilogie având temă comună despre destin, viață și iubire”. O sinteză spumoasă despre carte plină de evocări de poveste, dar și despre viața cotidiană a celor doi soți și autori Dănuț și Victoria Iuga și implicarea acestora în în activitatea social-cultural-artistică a comunității bihorene ne-a fost prezentată de doamna Miorița Săteanu, publicist și Cetățean de Onoare al municipiului Oradea și coordonator al Proiectului ,,Cetățeni activi la puterea a treia”. Cartea ca un remember sentimental este presărată cu mici epistole, păreri, ale unor cunoștințe ori prieteni apropiați referitoare la destin, viață și iubire. ,,Greu cu dragostea asta tare greu. De ce la început este miere și lapte? De ce tinerii nu știu să mențină acea dragoste ca în povești până la adânci bătrâneți? Și această întrebare e grea! Iar căsătoria ar trebui să fie începutul iubirii, frumosul în relația celor doi, împlinirea lor, dragostea să fie reciprocă și cultivate mereu în sufletele lor” Partea a doua a ședinței a fost alocată comemorării a 135 de ani de la plecarea geniului Eminescu în eternitate. Despre viața, opera și personalitatea celui ce se identifică fericit cu Ziua Națională a Culturii Române, Mihai Eminescu , a vorbit domnul Pașcu Balaci, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad. Complementar, ca un gest de prețuire și respect pentru tot ceea a însemnat Eminescu, poetul nepereche, domnul Dumitru Buțoi, membru UZPR și președinte Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, prezent la eveniment a decernat premiile participanților din județele Bihor, Maramureș și Cluj, la Proiectul Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” organizat sub egida UZPR, ediția 2023-2024, după cum urmează. Ana Maria Chircea, Delia Smaranda Terțan, Vasile Bele, Mihaela Poduț Ienuțaș, Adina Ungur, Lili Stancu. Diplome de excelență, Miorița Săteanu, Pascu Heteș, Dănuț și Victoria Juga. Meritul Cultural Pașcu Balaci. Ședința s-a încheiat cu un regal de poezie și cântec sub semnul geniului eminescian. Protagoniști membrii cenaclului dar și iubitori de Eminescu, Ana Maria Chircea, Viorel Boldiș, Florica Mera, Pascu Heteș, Aurel Horgoș, Ioan Bărnuțiu, Adrian Cojan, Alexandru Sfârlea, Ioan Fluieraș. Eminescu este steaua neapusă/ Pe un cer de crizanteme/ Și e cartea de citire pentru țară pentru neam/ Doar în limba mea tradusă/ Și izvorul de lumină / Ce-nflorește prin poeme/ Cum primăvara mugurii pe ram! Eminescu este strigătul dintre viscole și ploi/ Singur în singurătate /Și credința că doar noi / Mai putem face dreptate/ Într-o lume cotropită de ciocoi! / Într-o țară de români și patrioți / Eminescu-i vis de zbor spre libertate/ Eminescu suntem toți/ Peste zare muguri de eternitate! Dumitru Buțoi UZPR /Timișoara
Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia),
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin,
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Lucrări primite die România:
A. Pe localități:
Reșița: 75 lucrări;
Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”: 26 lucrări;
Colegiul Național „Mircea Eliade”: 23 lucrări;
Școala Gimnazială Nr. 7: 16 lucrări;
Școala Gimnazială Nr. 8: 10 lucrări.
Anina / Steierdorf: 13 lucrări;
Vrani: 6 lucrări;
Lugoj: 2 lucrări. TOTAL: 96 lucrări.
B. Pe clase:
Clasa 0: 30 lucrări;
Clasa a I-a: 5 lucrări;
Clasa a II-a: 8 lucrări;
Clasa a III-a: 24 lucrări;
Clasa a IV-a: 29 lucrări.
Lucrări primite die Serbia:
A. Pe localități, care intră în concurs:
Cuvin / Kovin: 38 lucrări;
Torac / Torak: 13 lucrări;
Sân-Mihai / Lokve: 11 lucrări;
Ovcea / Ovča: 8 lucrări;
Satu Nou / Banatsko Novo Selo: 5 lucrări;
Sân-Ianăș / Barice: 5 lucrări;
Uzdin / Uzdin: 2 lucrări;
Novi Sad: 4 lucrări;
Vlaicovăţ / Vlajkovac: 2 lucrări. TOTAL: 88 lucrări
B. Pe clase, care intră în concurs:
Clasa I: 31 lucrări;
Clasa a II-a: 17 lucrări;
Clasa a III-a: 23 lucrări;
Clasa a IV-a: 17 lucrări.
PREMIANȚII
Categoria I, 7 – 8 ani
SERBIA
Locul I: Viktoria-Mara Şuboni, cls I, Şcoala Elementară „Sfântul Gheorghe” Uzdin; Locul II: Radu Mihailov, cls. I, Şcoala Elementară „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo; Locul III: Luka Şămanţ, cls. a II-a, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve; Menţiuni:
Lana Kovačević, cls. I, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin, Premiu II;
Ivan Vasi Ljević, cls. I, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin, Premiu III.
ROMÂNIA
Locul I: Alessia Maria Giurcă, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul II: Maria Anais Molnar, cls. a II-a, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina; Maya Evelyn Drăgilă, cls. I, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina; Locul III: Antonia Miriam Diaconu, cls. a II-a, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina; Menţiune: Antonia Georgiana Gyorodi, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Alicia Silvia Dimcea, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Răzvan Apreotesei, cls. I, Școala Gimnazială Vrani; Mihai Samuel Gavril Moise, cls. 0, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”; Natalia Andreea Nină, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Carmen Rogobete, cls. I, Lugoj; Antonia Gavrilescu, cls. 0, Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița.
Categoria II, 9 – 10 ani
SERBIA
Locul I: Denis Pavici, cls. a III-a, Şcoala Elementară ,,Dositej Obradović” Sân-Ianăş / Barice; Locul II: Helena Ilić, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin; Locul III: Andrea Filep, cls. a III-a, Şcoala Elementară „George Coşbuc” Torac / Torak; Menţiuni:
Sara Truja, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin;
Miloš Pankalujić, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Desanka Maksimović” Cuvin / Kovin, Premiu I;
Lenka Radović, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Desanka Maksimović” Cuvin / Kovin, Premiu II;
Darko Bogovac, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin, Premiu I.
ROMÂNIA
Locul I: Aissa Rose-Maria Ungur, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul II: Deian Florian Imbri, cls. a IV-a, Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița; Robert Andrei Gâlcu, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul III: Giulia Afrăsiloaia, cls. a IV-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița; Mențiune: Ianis Mita Vasile, cls. a IV-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița; Briana Arsenia Gava, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Mihai Sebastian Mităr, cls. a III-a, Școala Gimnazială Vrani; Annamaria Malanca, cls. a III-a, Școala Gimnazială Nr. 8 Reșița; Raisa Maria Mezin, cls. a III-a, Școala Gimnazială Nr. 8 Reșița.
Membrii juriului:
A. Pentru lucrările din Serbia: Mihaela Mohan, profesor de desen, Școala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Serbia; Aneta Gaşpăr, graficiană, CPE „Libertatea” Panciova.
B. Pentru lucrările din România: Ovidiu Iovanel, arhitect, pictor, Austria Superioară; Doina Hlinka, artist plastic, Reșița / România; Viorica Ana Farkas, artist plastic, Reșița / România.
În afara concursului, lucrări primite în Serbia:
Grădiniţe:
Grădiniţa din cadrul Școlii Elementare ,,Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo: 1 lucrare;
Şcoala Elementară „Desanka Maksimović” şi Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin: 33 de lucrări în plus, acestea reprezentând lucrări mai multe trimise de un elev / o elevă. În total, toate lucrările de la Cuvin: 156 de lucrări.
12 iunie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a).
„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVII-a).
Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 6 – 10 ani din România și din Serbia.
Premierea participanților din România.
12. Juni 2024, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVII. Auflage).
„Lob der Kindheit!“ (XVII. Auflage): Eine Veranstaltung zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.
„Mein geliebtes Banat“: Kinder-Zeichnungen-Ausstellung mit den Ergebnissen eines grenzüberschreitenden Projekts mit Beteiligten aus dem rumänischen und aus dem serbischen Banat.
Verleihung der Preise für die Teilnehmer aus Rumänien.
Eminescu e un cântec/ Ce răsună peste zare/ Este taina din descântec/ Vis frumos în așteptare/ Și surâsu-nfiorat al copilului din pântec. / Eminescu e izvor de lumină, libertate/ Și-ntr-o țară de români și patrioți/ Peste zarea cea albastră/ Mugur de eternitate/ Într-o lume de poveste/ Eminescu suntem toți, zbor de pasăre măiastră! (D.B.) După evenimentul cultural-jurnalistic de la Petroșani, județul Hunedoara, ce se va derula pe data de 14 iunie2024 ora 16,00 la Teatrul Dramatic,,I.D.Sîrbu” din Petroșani, organizat în premieră de către recent înființatul ,,Grup Literar Ioan Dan Bălan”, coordonator colega noastră de breaslă Mirela Cocheci, prilej deosebit de întâlnire, dezbatere și socializare, a tuturor iubitorilor de cultură și presă din țară și diaspora. Eveniment susținut de Trustul de presă Exclusiv Media, Teatrul I.D.Sîrbu și alte instituții din Petroșani, continuare a acestui demers cultural de excepție și Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, va organiza în data de 22 iunie, ora 11.00, 2024, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș la Centrul Multifuncțional ,,Bastion”, strada Hector nr. 4 din Timișoara, Simpozionul ,,Eminescu, un vis în așteptare”, la care sunt invitați poeți, jurnaliști, scriitori, iubitori de artă și cultură, editori de ziare și reviste, coordonatori cenacluri literar-artistice, grupări literare etc, din țară și străinătate. Eveniment de anvergură europeană care se constituie ca un simpozion omagial pentru a comemora cei 135 de ani de la plecarea luceafărului Mihai Eminescu printre stele și readuce în actualitate opera eminesciană lăsată nouă moștenire în domeniile, poezie, proză și în mod deosebit cel al jurnalismului de forță și expresivitate. În acest context susținem în continuare o mai veche inițiativă a UZPR, pentru cei ce ne guvernează a oficializa ziua de 28 iunie ca Zi Națională a Ziaristului – Jurnalistul român. Ar fi un gest de prețuire și omagiu a personalității geniului eminescian și pentru toți acei slujitori ai cuvântului scris ori vorbit, de-o viață în slujba comunității. Rugăm participanții a trimite din timp confirmarea de a fi prezenți la acest eveniment și desigur, a prezenta pe scurt un C/V, al activității sau istoricul grupării literare, ori publicații, etc. Materialele 2-3 pagini dactilografiate vor fi trimise până la data de 17 iunie a.c. pentru a fi tipărite în revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, pe adresa: butoidumitru@hotmail.com . Vor prezenta referate și alocuțiuni, invitați de notorietate, din viața social-cultural-artistică și din domeniul jurnalismului românesc. Vor fi vernisate expoziții de pictură ale colaboratorilor noștri, din Petroșani, Lugoj și Uzdin, Serbia, lansare de cărți recente, ziare, reviste, ale membrilor UZPR filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara, și invitați. Simpozionul se va încheia cu un regal de poezie, cântec și socializare. ,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!
Dumitru BUȚOI, coordonator, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara
Amprentele istoriei de Iurie Colesnic –
Radio UZPR
Recent, pe 14 ianuarie, anticipând Ziua Națională a Culturii, la Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu din Chișinău, a fost lansată bibliografia „Amprentele istoriei . Iurie Colesnic”, ediție îngrijită de Lidia Kulikovski. Este o carte voluminoasă de peste șapte sute de pagini ce cuprinde activitatea vastă a scriitorului, omului de cultură Iurie Colesnic.
La lansare au fost prezenți academicieni, scriitori, bibliotecari de la toate filialele Bibliotecii Municipale, implicit directorul general doamna Mariana Harjevschi, care a și rostit un mesaj de salut. Au urmat luările de cuvânt ale scriitorlilor Ion Hadârcă, vice președinte al Academiei de Științe a Moldovei, Iulian Filip, Vitalie Răileanu, acad. Mihai Cimpoi și evident a protagonistului acestei cărți enciclopedice Iurie Colesnic.
Andrei Viziru, ziarist, bibliotecar al Biblioteciii „Transilvania” din sectorul Ciocana al orașului, membru UZPR, Filiala Chișinău i-a solicitat un scurt interviu doamnei Lidia Kulikovski, autoarea acestei bibliografii impresionante.
Conform regulamentului, reportajele având ca temă „Minunată-i prietenia” au evocat personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând emoțional, afectiv, pozitiv, unul dintre cele mai nobile sentimente omenești – prietenia, a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
„Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, descoperirea de tinere talente pe care să le încurajăm să devină jurnaliști onești, creativi, dedicați publicului larg, apărători ai drepturilor, libertăților și demnității profesionale, ai libertății de exprimare”, a afirmat Camelia Duca, director executiv al Societății „Metarsis”, principalul organizator al acestui concurs.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Camelia Duca, director executiv al Societății „Metarsis”, principalul organizator al acestui concurs.
Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română. Pe timpul vieții i-au apărut în capitală un număr de 5 proiecte editoriale, iar postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc. Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului. Anul acesta, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” evocă personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004.
Alexander Tietz și familia sa
o cronologie selectivă –
• În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu, de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei; • La 19 august 1829 s-a născut, la Bocşa Montană, Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei al scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița; • La 19 mai 1833 s-a născut, la Alt-Kalken (Boemia), Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui al scriitorului Alexander Tietz. S-a stins din viață la 26 aprilie 1912 în Timișoara; • La 28 octombrie 1833 s-a născut, la Párdány (Torontal), Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Aceasta a murit la 25 iulie 1917 în Reșița; • La 24 septembrie 1836 s-a născut, la Bocşa Montană, Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița; • La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz; • La 23 ianuarie 1863 s-a născut, la Viena, Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici; • În anul 1877 a venit la Reșița, ca proaspăt învățător, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz; • La 28 august 1882 s-au căsătorit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz; • Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu apariție la Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 și 1892; • Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română; • La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei, la Reșița, Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz; • Alexander Tietz a urmat, în perioada 1905 – 1908, cursurile școlii primare la Reșița; • La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic; • Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara, cu diploma de bacalaureat, la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel); • Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920; • În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin; • Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița; • La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană; • La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor; • Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița; • În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german; • La 3 aprilie 1930 a murit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz; • La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița; • La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit, la Timișoara, Alexander Tietz și Stella Maria Simic; • Alexander Tietz a debutat în limba română, în anul 1939, cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”; • Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița, prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939; • Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan; • La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz; • La Editura Tineretului din București a apărut, în1956, prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”); • La 7 iulie 1956 a murit, la Reșița, Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz; • În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”); • Alexander Tietz s-a pensionat în 1959; • La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch; • La Editura pentru Literatură a apărut, în anul 1967, cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”); • În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“; • În anul 1974 a apărut, la Editura „Kriterion“ din București, cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri; • La 10 iunie 1978 Alexander Tietz a murit în urma unui accident de circulație și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni; • În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană, sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz; • La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița; • La 26 decembrie 1997 a murit, la Reșița, Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz; • În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla. În același an, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germana și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt. Dokumente, Erinnerungen, unveröffentlichte Texte“ (= „Alexander Tietz și lumea sa. Documente, amintiri, texte nepublicate încă“), editori: Erwin Josef Ţigla, Hans Liebhardt, apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, carte apărută în Reșița, la Editura „Timpul”. Tot cu prilejul centenarului Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au finanțat o medalie jubiliară, realizată la Monetăria Statului din București; • În anul 1999, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” – cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan; • La 29 martie 1999 Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița i s-a atribuit, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31), numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”. Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz; • În anul 2000, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat cartea „Alexander Tietz: «Briefe von der Alm = Scrisori de la sălaș»”, o ediție bilingvă, cu traducere din română în germană de Hans Liebhardt, avându-l ca editor pe Erwin Josef Ţigla, carte apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“; • Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate, în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, si-i fie conferit lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii propunerii, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, oficiată fiind de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”; • În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița; • În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul dedicat unei personalități germane din Banatul Montan; • În noiembrie 2008 a avut loc premiera unui filmul documentar în limba germană, subtitrat în limba română, care l-a avut în plan central pe Alexander Tietz, realizat de Alex Calcan pentru Emisiunea în limba germană a TV. Filmul are o durată de 37 de minute și poartă titlul: „Alexander Tietz und sein Banater Bergland“ (= „Alexander Tietz și Banatul Montan al său“); • Conducerea Liceului „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a derulat, începând cu anul 2008, un proiect editorial dedicat lui Alexander Tietz, coordonat de prof. Ana Kremm. Astfel, în cadrul acestuia au apărut următoarele trei volume: 2008 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale (Reșița – Bocşa – Dognecea – Oravița – Anina) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Utazás a Hegyvidéki Bánságban”, cu texte în limbile română, germană și maghiară, 2009 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. II (Reșița – Iabalcea – Carașova) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Putnik po plainskom Banatu. Pripovijetke”, cu texte în limbile română, germană și croată, precum și în 2010 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. III (Reșița – Cuptoare – Văliug – Gărâna – Semenic) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Traveller through The Mountainous Banat”, cu texte în limbile română, germană și engleză; • Începând cu anul 2012, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin și cu Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” organizează anul, în ianuarie, un Concurs pentru creații literare pentru elevi, al cărui rezultat este publicat în revista „Echo der Vortragsreihe”. Cele mai bune lucrări sunt premiate într-un cadrul festiv, anual la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”; • În anul 2013 apare la Editura „David Press Print” din Timișoara cartea „Scrisori de la sălaș. Ediție critică, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, addenda et corrigenda, note și glosar de Bogdan Mihai Dascălu, cu o prefață semnată prof. dr. Crișu Dascălu și o postfață semnată prof. dr. Doina Bogdan-Dascălu”; • În anul 2018, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt“ (= „Alexander Tietz și lumea sa“), editor: Erwin Josef Ţigla, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, ambele cărți apărute în Reșița, la Editura „Banatul Montan”. Cei 120 de ani au fost marcați și prin realizarea unei Medalii jubiliare finanțată de către ambele organizații ale etniei germane din Reșița, iar Erwin Josef Țigla a conceput un turneu în țară pentru aprofundarea cunoașterii personalității lui Alexander Tietz, manifestări dedicate acestuia desfășurându-se în Timișoara, București, Sibiu, Suceava, Satu Mare și Suceava; • În ziua de 1 februarie 2019 s-a organizat, la inițiativa Filialei Timișoara a Academiei Române, Simpozionul omagial Alexander Tietz (1898 – 1978), moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David (Directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara). În cadrul acestuia au luat cuvântul acad. Dan Dubină (președintele Filialei Timișoara a Academiei Române), ES Ralf Krautkrämer (consul al Republicii Federale Germania la Timișoara), prof. Ovidiu Victor Ganț (deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României), conf. univ. dr. Ioan Fernbach (președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat), prof. univ. dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu), prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara), Erwin Josef Țigla (bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița și președinte FDG Caraș-Severin), dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă (critic literar, traducător), prof. univ. dr. Damian Vulpe (critic muzical, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică), Gheorghe Jurma (critic literar, editor) și conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara); • În 9 ianuarie 2023, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat un eveniment la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”. De asemenea, alte manifestări distincte au fost organizate în luna ianuarie a aceluiași an împreună cu Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”, în al evoca pe Alexander Tietz, la fel ca în luna iunie 2023 inclusiv, când s-au împlinit 45 de ani de la trecerea sa în eternitate, organizându-se mai multe evocări, atât la Reșița, cât și la Timișoara; • Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere și a 45 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat o medalie omagială dedicată omului de cultură reșițean, aceasta fiind cea de a 3-a, emisă până în prezent, dedicat lui; • Până în iunie 2023 inclusiv, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un număr de 11 plicuri filatelice ocazionale precum și 6 ștampile filatelice ocazionale, dedicate omului de cultură reșițean Alexander Tietz.
Societatea Jurnaliştilor Independenţi (SFJ) a organizat o întâlnire la recentul Festival Internaţional de Jurnalism de la Perugia.
SFJ a fost fondată în martie 2020 ca un răspuns la preocupările tot mai mari cu privire la modul în care pandemia ar afecta munca jurnaliştilor independenţi. Pentru mulți membri, ultimele 12 luni au fost unele dintre cele mai grele de până acum, deoarece resimt efectele creșterii economice globale lente, concedierilor din industrie și închiderii publicațiilor, relatează journalism.co.uk.
Jurnaliștii liber profesioniști din întreaga lume au împărtășit povești și preocupări. Potrivit SFJ, freelancerii consideră că este nevoie de plăți echitabile și la timp, pentru a eradica o cultură la nivel de industrie a plății scăzute, lente, înscriere formală pentru freelanceri care lucrează regulat pentru o organizație de journalism, crearea de puncte de contact regulate (lunare) pentru freelanceri, pentru a comunica întrebări/actualizări despre un loc de muncă, oferirea de acces la echipamente de lucru și de beneficii pentru angajați, reprezentare și includere la evenimente și conferințe din industrie unde pot fi auzite voci diverse, independente.
Societatea Jurnaliştilor Independenţi este o comunitate online cu peste 3.000 de membri din întreaga lume. (redacția UZPR)
Din dorința de a diversifica manifestările desfășurate, în cadrul Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și de a pune în valoare personalitățile de renume ale culturii și științei românești prin intermediul peliculei cinematografice, luni, 3 iunie a.c, a fost sărbătorit maestrul naiului Gheorghe Zamfir.
Gheorghe Zamfir este un faimos naist român, recunoscut la nivel mondial pentru măiestria sa în interpretarea muzicii la acest delicat instrument. Născut pe 6 aprilie 1941, în Găești, județul Dâmbovița, Zamfir și-a început cariera muzicală de la o vârstă fragedă și a devenit unul dintre cei mai renumiți interpreți de muzică clasică și populară din România.
Gheorghe Zamfir a studiat la Conservatorul din București, unde a fost elevul lui Fanica Luca, unul dintre cei mai mari naiști ai vremii. A obținut diploma de absolvent în 1966.
Repertoriul lui Zamfir include o gamă largă de stiluri muzicale, de la cel clasic la folclor românesc și pop. A colaborat cu numeroși artiști și orchestre din întreaga lume. Este cunoscut pentru perfecționarea și dezvoltarea naiului, extinzând gama instrumentului și adăugând noi registre. A creat naiuri cu mai multe tuburi decât cele tradiționale, permițând o expresivitate și o versatilitate mai mari.
A câștigat numeroase premii internaționale, inclusiv discuri de aur și platină pentru vânzările sale record. A fost decorat cu diverse onoruri, printre care Ordinul Național „Steaua României”.
Gheorghe Zamfir a contribuit la coloanele sonore ale multor filme celebre, printre care „Picnic at Hanging Rock” și „Once Upon a Time in America”. Interpretările sale au adăugat o dimensiune unică și memorabilă acestor producții cinematografice.
Gheorghe Zamfir este adesea denumit „Regele naiului” datorită tehnicii sale excepționale și a interpretărilor sale emoționante. A adus naiul, un instrument tradițional românesc, pe scena internațională, popularizându-l și inspirând numeroși muzicieni tineri să studieze acest instrument.
Contribuțiile lui Gheorghe Zamfir în acest domeniu sunt vaste și diverse. A influențat generații de muzicieni și a jucat un rol crucial în promovarea culturii muzicale românești pe scena internațională. Interpretările sale la nai continuă să fie apreciate și iubite de public din întreaga lume.
Pe lângă cariera sa muzicală, Gheorghe Zamfir este cunoscut și pentru activitățile sale de filantropie și pentru interesul său în promovarea culturii românești. De-a lungul vieții, a trecut prin diverse provocări personale și profesionale, dar și-a menținut, întotdeauna, pasiunea pentru muzică și dorința de a împărtăși frumusețea naiului cu publicul larg.
Regizorul timișorean Victor Popa, ne-a purtat în universul fantastic al acestui inegalabil mesager al cântului românesc și universal, prezentându-l pe Gheorghe Zamfir, printr-un Laudațio, după care am urmărit filmul documentar „Gheorghe Zamfir – miracolul românesc”, scenariu Mirela și Eugen Dorcescu, în care l-am văzut pe marele naist alături de Papa Ioan Paul al II-lea și de multe vedete ale muzicii internaționale.
O astfel de întâlnire cinematografică se va desfășura, periodic, în ultima luni din lună, prin bunăvoința regizorului Victor Popa, Domnia sa deține un vast patrimoniu în acest sens, sute și sute de filme pe care le-a realizat de-a lungul timpului.
La următoarea manifestare de acest gen va fi evocat scriitorul și publicistul bănățean Virgil Birou.
– Ce v-aţi propus când aţi decis organizarea acestui concurs pentru jurnalişti împreună cu ECOTIC?
– Scopul concursului este acela de a încuraja demersurile jurnalistice în domeniul problematicii de mediu, al impactului schimbărilor climatice şi al dezvoltării durabile. Obiectivul pe termen lung este de a susţine şi dezvolta jurnalismul de mediu în România, pentru informarea corectă a publicului privind temele legate de protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor în contextul economiei circulare. Tranziţia la economia circulară implică adoptarea unui nou model de producţie, bazat pe tehhnologii curate, şi, respectiv, a unui model de consum sustenabil. În acest sens, rolul mass-media este esenţial în explicarea şi promovarea acestor schimbări în următorii ani.
– Care este, din punctul dvs de vedere, nivelul de educaţie ecologică în România?
– Nivelul de educaţie ecologică a crescut în ultimii ani, cu precădere în rândul tinerilor. În acest sens, actualizarea programelor şcolare cu noţiuni de mediu şi schimbări climatice, includerea în calendarul şcolar a Săptămânii verzi, cursurile opţionale pentru protecţia mediului în instituţiile de învăţământ contribuie substanţial la formarea unei noi mentalităţi pro-mediu. Pe de altă parte, proiectele verzi iniţiate de diverse comunităţi din România, de companii şi organizaţii de mediu oferă exemple de bune practici care stimulează interesul oamenilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a calităţii vieţii. Între aceste iniţiative, putem include şi programele derulate de ECOTIC, partenerul nostru în acest concurs: Gala Premiilor pentru un mediu curat şi Şcoala Ecoterrienilor.
– Ce trebuie să facă mass media pentru informarea corectă a cetăţenilor asupra problematicii complexe a protecţiei mediului şi a utilizării eficiente a resurselor?
– Informarea corectă şi conştientizarea cetăţenilor în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării sustenabile implică o pregătire formală şi o specializare a jurnalistului de mediu. Aici mă refer concret la instruirea în problematică de mediu, dezvoltarea capacităţilor de identificare şi realizare a subiectelor, documentarea pe teren pentru înţelegerea şi explicarea problemelor şi soluţiilor, menţinerea contactelor şi comunicarea cu actorii din domeniu (instituţii, companii şi organizaţii neguvernamentale, experţi, consultanţi).
– Ce recomandări doriţi să faceţi jurnaliştilor care doresc să participe la acest concurs?
– În primul rând, le recomand să acceseze pagina dedicată, pusă la dispoziţie de organizatori (www.ecotic.ro/jurnalisti). În al doilea rând, să facă o selecţie a materialelor cu care vor să participe la concurs (articole, fotoreportaje, bloguri, videoreportaje, emisiuni radio sau tv) şi, apoi, să îşi înscrie materialele în concursul „Jurnalism pentru un mediu curat”.
Materialele pe tematica de mediu propusă de organizatori pot fi înscrise până la 28 iunie 2024
Școala Gimnazială Râu de Mori – după cum ne spunea prof. Antonela-Livia Chiper (foto) în calitatea sa de director – a fost gazda a unui reușit cerc pedagogic al educatoarelor din zona Hațeg, cu tema „Învățarea prin joc”. Educatoarele Pasconi Jeni, Obrejan Damaris, Ivancu Aurelia și Prială Ana au prezentat participantelor sălile de grădiniță punctând rolul jocurilor în educația timpurie. S-a vorbit despre cheia învățării prin experiment care constă în identificarea unor teme, unor povești și unor jocuri care să le le dea copiilor o stare de confort, plăcere, entuziasm și bucurie. S-a accentuat pe faptul că jocurile (de experiment sau de rol ) sunt modalități perfecte de a-i ajuta pe cei mici să descopere și să asimileze cunoștințe și abilități într-un mod creativ. Prin joc, copiii pot să exploreze lumea înconjurătoare, să-și dezvolte abilități sociale și să-și stimuleze imaginația.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Și la Școala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” din Orăștioara de Sus în acest an școlar, profesorii s-au implicat în organizarea și desfășurarea cu elevii a unor reușite serii de activități educative și recreative. Acestea au avut scopul de a îmbogăți cunoștințele elevilor, de a dezvolta experiența lor personală și de a promova valori culturale și ecologice. Astfel, în colaborare cu biblioteca locală, elevii au marcat aniversarea a 174 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, au sărbătorit Ziua Internațională a cărții, dar și Ziua Pământului – printr-o serie de activități ecologice. La acestea se adaugă și alte inedite și interesante activități printre care: „E ziua ta, mămico!”, „Cunoașterea mediului – Cireșe de mai”, „Unirea Principatelor – 24 Ianuarie”, „Încondeierea ouălor de Paști”, „Plantăm flori”, „La cules de ghiocei”. De asemenea, elevii școlii gimnaziale sunt incluși în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Acesta are ca obiectiv prevenirea și reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii. De precizat este faptul că din acest an, școala a intrat într-un eficient proiect, în colaborare cu Primăria, propunându-și să devină cea mai modernă unitate din zonă.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a).
„Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVII-a): Vernisajul expoziției cu caracter internațional și decernarea premiilor la concursul cu același nume.
Program cultural susținut de formația de dansuri populare germane „Enzian” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVII. Auflage).
„Kinder malen ihre Heimat“ (XVII. Auflage): Vernissage der Ausstellung mit internationaler Beteiligung und die Preisverleihung des Wettbewerbs 2024. Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Locuri binecuvântate de Dumnezeu protejate si de divinitățile menționate și consemnate pe diferitele tabule votive, existente intr-un număr foarte mare de-a lungul timpului, de cei care au repus in valoare puterea tămăduitoare a locurilor la începutul primului mileniu, continuă sa genereze datorită efectelor terapeutice ale apelor tămăduitoare și a condițiilor microclimatului special de influență sud mediteraneeană, o atracție pentru toți care au nevoie de asemenea tratamente de aproximativ doua milenii!!! Aerul pur, puternic aero-ionizat negativ, ca la 2000 m altitudine, care alături de aportul sulfului și a altor minerale din compoziția apelor, asociat băilor de soare, aer și lumină, oferite de lungile perioade senine ale anului, sunt toate la un loc factori terapeutici deosebiți care ne oferă o schimbare a calității vieții tuturor vizitatorilor noștri! În plus, a fost și loc de inspirație pentru toți acei ce fiind in vizită aici, fețe împărătești – SISSI, Regina Carmen Silva, poeți și scriitori naționali, Dinicu Golescu – ilustru cărturar român, Vasile Alecsandri – poet, Mihail Sadoveanu – scriitor, iar dintre localnici, Prof. Ioan Florian Panduru – scriitor, Sabin Opreanu – Poet și Pictor, Dr. Ilie Cristescu – scriitor și Economist și Director al stațiunii, Dr. Iancu Gogâltan, Medic primar și Primar al stațiunii, autor al unui Ghid în limba germană și altul în limba română al stațiunii, Dr. Primar balneolog, Dl. Bogdan Răileanu, fost Director medical al Pol. Baln. Nr.1 Herculane – autor de Haiku și diverse articole medicale de specialitate, Pervulescu Trifu Titu – ex Asistent șef al Pol.Baln.Nr.1 – autorul unei Monografii a localității grănicerești – Plugova și autorul unui ,,Cuvânt înainte” la ,,Ghidul stațiunii Herculane” apărut în 2002 – plus traducerea în limba spaniolă a aceluiași ghid (tradus de asemenea și în lb. engleză) , Pervulescu Nicolae – Pictor , fotograf și poet în grai bănățean alături de simpli grăniceri ai zonei sau fii ai acestora, au lăsat în urmă lucrări memorabile care se pliază pe frumusețea acestor locuri , adăugând parcă mai multă profunzime trăirilor fiecăruia dintre cei enumerați. Poezii neasemuit de frumoase ne-au fost dăruite cu toată dragostea de D-na Silvia Hârceagă, Poemele Cernei , Antologia poemelor Cernei, o iubitoare a locurilor și participantă la toate acțiunile culturale desfășurate aici. Ca o noutate, aș dori să amintesc si pe D-na Dr. Rodica Popescu, fost medic specialist în balneologie până prin anii 1979 – care a dorit și dânsa să lase ceva în urma trecerii ei prin stațiune ca medic până în 1979 si din 2018 până în 2020 ca pacientă la Hotel ROMAN, trimițând din SUA câteva poezii dintre care se remarcă Herculane și Eminescu. Revista Domogled și redactorul ei șef Dorin Bălteanu, autor a unui număr impresionant de cărți, alături de toți colegii Cenaclului Domogled, prin aparițiile paginilor sale menține trează atenția publicului cititor din oraș și împrejurimi alături de publicația Cronica Mehadiei condusă cu abilitate de colectivul condus de dl. Vlaicu Constantin și colaboratorii săi. Prietenul si colaboratorul nostru Iacob Sârbu, colecționar de exponate din Herculane și vederi ca și dl. Tauber Ernest, de altfel ambii ne-au încântat cu câte o apariție de carte, Legendele Crucii Albe și SALUTI ET LAETITIAE – Vederi din Băile Herculane. Chiar în această perioadă intre 5 și 12 Aprilie , primul menționat participând la o expoziție de vederi si alte exponate, având ca tema stațiunea de pe Valea Cernei și vă invităm să participați și d-vs în Timișoara, Str. V Alecsandri nr 1, Galeria 5, Orar 13:00 – 21:00 – Expoziție de fotografii , Prezentare de carte, Ateliere și Povești .
După retragerea Aureliană – 271 D.C. apoi menționarea la 1380 că au trecut în stăpânirea Voievodului Dan și în sec XV-lea sub stăpânirea turcească când decad și se ruinează complet. După 1717, Băile sunt redescoperite de austrieci care aduc o serie de amenajări. Se ridică o serie de pavilioane de cazare precum și stabilimente de băi, se face canalizarea Cernei pe tronsonul de la podul de piatră – unic prin forma sa curbată până la Izvorul Iosif de lângă Baia Venera, s-a inaugurat calea ferată Orșova Timișoara 1871, TOATE CU PARTICIPAREA NEMIJLOCITĂ A BRAVILOR GRĂNICERI BĂNĂȚENI ! După Primul Război Mondial revin în stăpânirea românească iar în 1936 se ridică cea mai frumoasă vilă din stațiune – Vila Cerna, Arh. Pricop Ioan. Grănicerii noștrii, de-a lungul timpului, fie pe câmpul de bătălie cu jertfa de sânge, fie pe timp de pace și-au adus contribuția umană prin efort colectiv la ridicarea între anii 1790 – 1880, prin așa zisa robotă, companiile fiind organizate ca prin rotație să participe la ridicarea edificiilor citez: ,,Cu hainele și mâncarea lor, făcând pe maistorii și salahorii, cu carele lor, departe de case, cu lunile“ Urmează o scurtă enumerare a diferitelor obiective edilitare care și azi se mai văd în stațiunea noastră : Hotel Traian ( fost Carol ) – 1865 -1869. Pavilionul Maria de hidro terapie împreună cu Ștrandul Termal – 1871. Hotel Decebal ( fost Ferdinand ) 1851-1862. Hotelul Apollo ( fost Severin ) -aparținând MAPN 1924. Fostul Hotel Dacia pe locul căruia se ridică Pavilionul nr.6 1903-1906 – tot al MAPN. Pavilionul de Băi Neptun -1883-1888 ( fost Regina Maria ) Pavilionul de băi Diana (fost Principesa Ileana) Pavilionul de Băi Apollo (fost Principesa Elisabeta) Pavilionul de Băi Hebe (fost General Dragalina). Baia Venera, Casa Grănicerilor, etc . Recunoașterea acestor contribuții au fost materializate pentru grănicerii bănățeni prin atribuirea dreptului de a folosi gratuit băile termale, ei și familiile lor, iar ofițerii si familiile lor prin achitarea a 10 % din costuri, la fel și familiile preoților. Fotografie reprezentând-ul pe „Carl Tatartzy” un personaj mai putin cunoscut dar la fel de important pentru noi. Primul primar al stațiunii Băile Herculane. A fost directorul (arendatorul) Băilor Herculane de origine macedo-roman, a luat în arendă în anul 1846 stațiunea, cu ajutorul financiar al Ministerului de finanțe ungar, acesta a reușit sa modernizeze stațiunea și să o aducă la standardele vremii, modernizarea a constat în ridicarea de clădiri noi precum Vila Tatartzy (astăzi Vila Elisabeta), Vila Ștefania (astăzi Vila Versay) ambele construite în anul 1875, precum și regularizarea râului Cerna, pentru implicarea în administrarea stațiunii a primit titlul de Director al stațiunii. Se stinge din viață în anul 1888.
Carol Tatartzy, administrator si apoi Primar al stațiunii Grănicerii bănățeni participă la construirea edificiilor din stațiuneGrănicerii bănățeni având gratuitate la efectuarea băilor la Herculane ca o recunoaștere a meritelor lor
În timpurile noastre și mă refer după 1998 – 1999, când s-a aprobat Legea balneară, putem spune că s-a revenit parțial la o situație existentă în perioadă anterior menționată , acum însă toți cetățenii țării ( incluzând și urmașii grănicerilor noștri ), revin la acele drepturi sindicale sau ca salariați, ce pot beneficia de aportul curelor balneare la nivel țară, așa cum și după 1945 până-n 1989 aceste drepturi au existat .(n.a.) În cei 104 ani de funcționare a regimentului, acesta a dat 25 de generali, peste 200 de ofițeri superiori, un număr mare de ofițeri inferiori si subofițeri. Peste 40 de grăniceri au urmat cursuri superioare. Pentru faptele de vitejie, drapelul regimentului, ofițerii si grănicerii au fost răsplătiți cu următoarele ordine si medalii: 10 din aur, 31 de argint clasa a I-a si 36 de argint clasa a II-a. Pe una din panglicile drapelului de luptă a regimentului a fost scris: „A lui Romus vitejie, peste noi români să fie”. Această panglică este expusă la Muzeul de istorie din Viena. În această accepțiune grănicerismul este sinonim cu românismul, grănicerul este român ca oricare altul, din oricare regiune, un român care își iubește Țara, neamul și legea străbună, își venerează strămoșii și glia de origine. Deci, nici o deosebire între unii și alții, decât printr-un trecut mai mult sau mai putin zbuciumat al regiunii de origine.
În diversele cărți ale celor ce s-au ocupat de istoria regimentelor de graniță apar părerile însemnări ale Baronului Hietzinger care arată că: Citez: „Grănicerul este legat de credința sa . El are suflet evlavios, iar preotul în care se încrede orbește are posibilitatea de a trezi în el cele mai înaintate sentimente.”
Demnă de luat în seamă este și afirmația făcută de Bluemenbach în lucrarea sa, Citez: „Din momentul intrării în Graniță – (cu referire la românii bănățeni – militarizați ), locuitorii au fost apărați în exercitarea religiei lor. Partea cea mai mare a locuitorilor aparține bisericii Greco-orientale neunite deoarece în toate localitățile nu există locuitori de altă credință să nu fie preponderenți, afară de localitatea Slatina.” Toate acestea culminează în mod fericit cu recunoașterea religiei ortodoxe neunite prin înscrisul lăsat nouă pe deja faimoasa și valoroasa cruce de marmură roșie, ce o regăsim în centrul Mehadiei de la 1862- după un lung șir de secole de vicisitudini îndurate de înaintașii noștri, cu stoicism și un rezultat pe măsură – „am fost și am rămas aici, unde ne-a fost hărăzit”.
Trifu Titu Pervulescu, membru APPR din Banat – 04. 04. 2024, Timișoara
Material bibliografic : Pervulescu T. ,,Plugova Contribuții monografice la 580 ani de atestare documentară scrisă”, Ed. Hoffman 2021, p. 223- 224 , p. 230 – 231, p. 262.
– Foto de epocă originală Carol Tatartzy, colorizată digital, din colecția dl. Alexandru Ungurean, detalii privitoare la ,,primul primar al stațiunii Băile Herculane”: https://www.facebook.com/share/p/f9FV5ncPas7WLbi2/
UZPR CARAS SEVERIN 