PUBLICAȚIA VESTEA, Mehadia, nr. 4 – aprilie-decembrie 2018)

Aşa cum am promis în numărul anterior, revenim continuând şirul amintirilor doamnei Ana FLEICHER. De această dată publicăm un fragment dintr-o povestire mai amplă, primită de curând la redacţie, purtând titlul: ,,Călătorie forţată spre necunoscut”. Aceasta reproduce, cu o incontestabilă autenticitate – certificată prin trăirea tragicei experienţe de către autor, o etapă a unei epoci dintre cele mai sumbre ale istoriei noastre relativ recente: edificarea și consolidarea societăţii socialiste (comuniste). Unul dintre episoadele triste ale ,,facerii” acestei epoci fiind deportarea în Bărăgan, condamnarea la inexistenţă în ,,închisoarea în aer liber din Bărăgan”, aşa cum a fost ea considerată de cei care au fost obligaţi de a o experimenta. Frapant, aceasta se declanşează unitar în cele trei judeţe, aflate în graniţa cu Jugoslavia: Timiş, Caraş Severin şi Mehedinţi, tocmai în ziua de Rusalii, la 18 iunie 1951- 12.791 de familii, 40.320 de persoane, 2.656 de vagoane de tren şi 6.211 de autocamioane – destinaţia: câmpia stearpă a Bărăganului.
Constantin VLAICU

[…] Era o teroare în acei ani (1948 – 1953) de neînchipuit. Părinţii noştri, în special taţii, nu dormeau noaptea acasă, deoarece veşnic circulau zvonuri că ridică pe chiaburi şi-i duce în Siberia. Mai târziu ne-am dat seama că acele zvonuri erau aruncate de tovarăşii noştri în popor, anume că atunci când într-adevăr se va efectua ceva să nu crezi spunând că este tot un zvon. Şi de fapt aşa s-a şi întâmplat că ridicarea noastră de acasă şi începutul călătoriei mele […]
Noaptea de 18 iunie 1951 spre ziuă: zgomote în curte, zăngănit de arme, s-a trezit mama i se părea că visează. Apoi bătăi sinistre în uşa casei. Mama şi-a pus ceva pe spate şi a ieşit să vadă cine bate aşa puternic în uşă şi de ce. Nu-i venea să creadă : miliţieni şi soldaţi care au intrat în casă şi au început să controleze camerele. Ne-am trezit şi noi copiii. Tremuram toţi de frică, văzând comportamentul lor brutal. Au cerut mamei toate actele de identitate ale tuturor: buletine, certificate de naştere, de căsătorie, carnetul de şcoală al meu, etc. La întrebarea mamei pentru ce, i s-a răspuns
cu un ton răstit şi cu o înjurătură: – Dă actele femeie şi nu mai pune întrebări, dumnezeii tăi. Apoi întrebarea: – Unde este banditul de bărbatul tău? Mama a răspuns că a plecat de la noi că n-a mai suportat pedepsele, care i se aplică din cauza pământului nostru, că el este un om sărac. La asemenea răspuns i s-a dat crezare şi n-au mai chinuit-o săi stoarcă adevărul, căci cu grupul de soldaţi şi miliţieni era şi un tovarăş de la primărie
care a confirmat aceasta. De fapt tata, de când se auzea de ridicarea chiaburilor nu mai dormea noaptea acasă.

Articol întreg:

>>>>https://uzprcarasseverin.org/ana-fleischer-calatorie-fortata-spre-necunoscut-deportati-in-iadul-baraganului/

Ana FLEISCHER: CĂLĂTORIE FORȚATĂ SPRE NECUNOSCUT – DEPORTAȚI ÎN IADUL BĂRĂGANULUI

21 iunie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fête de la Musique, 21 iunie.

Cu următoarea participare: corul „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), Marianne & Petre Chirilovici și grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas), toți din Reșița.

 

 

21. Juni 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fête de la Musique, 21. Juni. Auftritte des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), von Marianne & Petre Chirilovici und der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas), alle Reschitza.

Sâmbătă, 15 iunie 2024, la 135 de ani de la plecarea în veșnicie a poetului național Mihai Eminescu, în curtea Centrului Universitar UBB din Reșița a avut loc un eveniment remarcabil: dezvelirea monumentului „Ansamblu omagial Eminescu” realizat de artistul plastic Alexandru Podea.
Ansamblul omagial a fost realizat prin decupare a înscrisului și imaginii în tablă (oțel corten), având forma unei cărți deschise. Pe pagina întâi a cărții se află decupat chipul poetului -fotografia de tinerețe, 1869 – sub acesta se regăsește semnătura sa olografă, anii de viață și numele, iar pe pagina alăturată, găsindu-se decupate două strofe din poemul „Luceafărul”, în română și germană. La baza monumentului este consemnat finanțatorul – FSEGA Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca. Monumentul a fost realizat în atelierele Întreprinderii de Construcții Siderurgice Hunedoara (ICSH) cu tabla oferită de Artrom Steel Tubes Reșița, și  a fost montat în curtea CUUBB în două etape succesive la începutul acestui an.
În deschiderea ceremoniei au fost intonate imnurile României (versuri Andrei Mureșanu, muzica Anton Pann) și al Reșiței (versuri Octavian Doclin, muzica Sabin Păuța) de către un grup de elevi de la Liceul de Artă „Sabin Păuța” din Reșița, urmând un Te Deum, slujbă oficiată de protopul ortodox al Reșiței, Gheorghe Șuveți.
Evenimentul a fost moderat de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, iar despre „Strălucirea lui Eminescu“ a susținut un eseu eminescologul reșițean Gheorghe Jurma.
Despre această împlinire reșițeană au rostit alese cuvinte organizatorii, reprezentanți ai prestigioasei universități clujene, dar și subprefectul județului Caraș-Severin, dra. Adina Radici.
Lucrarea în sine, ca operă de artă, a fost argumentată de realizator, sculptorul în metal Alexandru Podea, președintele filialei Hunedoara a Uniunii Artiștilor Plastici.
De asemenea, special pentru această zi, scriitorul și editorul Gheorghe Jurma a pregătit o expoziție de carte reprezentativă pentru opera eminesciană, pe de-o parte expunând volume de referință scrise de sau despre Eminescu, pe de altă parte expunând colecția „Eminescu” a editurii TIM din Reșița, colecție îmbogățită cu un nou volum intitulat „Eminescu și Reșița”, semnat Gheorghe Jurma. Acest volum constituie, într-un fel caracteristic eminescologului reșițean, argumentul său pentru necesitatea unui monument Eminescu la Reșița, precum și a unei colecții „Eminescu”, care, iată, numără acum 20 de titluri. 
La final, au fost selectate fragmente din poemul „Luceafărul” și au fost recitate în limbile română și germană de către dr. Ada D. Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla.
Evenimentul, care s-a bucurat de o prezență numeroasă, a fost organizat de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca prin Centrul Universitar  UBB din Reșița, în parteneriat cu Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj-Napoca, cu prilejul împlinirii celor 135 de ani de la trecerea în eternitate a poetului național Mihai Eminescu.