• UZPR

Din dorința de a diversifica manifestările desfășurate, în cadrul Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și de a pune în valoare personalitățile de renume ale culturii și științei românești prin intermediul peliculei cinematografice, luni, 3 iunie a.c, a fost sărbătorit maestrul naiului Gheorghe Zamfir.

Gheorghe Zamfir este un faimos naist român, recunoscut la nivel mondial pentru măiestria sa în interpretarea muzicii la acest delicat instrument. Născut pe 6 aprilie 1941, în Găești, județul Dâmbovița, Zamfir și-a început cariera muzicală de la o vârstă fragedă și a devenit unul dintre cei mai renumiți interpreți de muzică clasică și populară din România.

Gheorghe Zamfir a studiat la Conservatorul din București, unde a fost elevul lui Fanica Luca, unul dintre cei mai mari naiști ai vremii. A obținut diploma de absolvent în 1966.

Repertoriul lui Zamfir include o gamă largă de stiluri muzicale, de la cel clasic la folclor românesc și pop. A colaborat cu numeroși artiști și orchestre din întreaga lume. Este cunoscut pentru perfecționarea și dezvoltarea naiului, extinzând gama instrumentului și adăugând noi registre. A creat naiuri cu mai multe tuburi decât cele tradiționale, permițând o expresivitate și o versatilitate mai mari.

A câștigat numeroase premii internaționale, inclusiv discuri de aur și platină pentru vânzările sale record. A fost decorat cu diverse onoruri, printre care Ordinul Național „Steaua României”.

Gheorghe Zamfir a contribuit la coloanele sonore ale multor filme celebre, printre care „Picnic at Hanging Rock” și „Once Upon a Time in America”. Interpretările sale au adăugat o dimensiune unică și memorabilă acestor producții cinematografice.

Gheorghe Zamfir este adesea denumit „Regele naiului” datorită tehnicii sale excepționale și a interpretărilor sale emoționante. A adus naiul, un instrument tradițional românesc, pe scena internațională, popularizându-l și inspirând numeroși muzicieni tineri să studieze acest instrument.

Contribuțiile lui Gheorghe Zamfir în acest domeniu sunt vaste și diverse. A influențat generații de muzicieni și a jucat un rol crucial în promovarea culturii muzicale românești pe scena internațională. Interpretările sale la nai continuă să fie apreciate și iubite de public din întreaga lume.

Pe lângă cariera sa muzicală, Gheorghe Zamfir este cunoscut și pentru activitățile sale de filantropie și pentru interesul său în promovarea culturii românești. De-a lungul vieții, a trecut prin diverse provocări personale și profesionale, dar și-a menținut, întotdeauna, pasiunea pentru muzică și dorința de a împărtăși frumusețea naiului cu publicul larg.

Regizorul timișorean Victor Popa, ne-a purtat în universul fantastic al acestui inegalabil mesager al cântului românesc și universal, prezentându-l pe Gheorghe Zamfir, printr-un Laudațio, după care am urmărit filmul documentar „Gheorghe Zamfir – miracolul românesc”, scenariu Mirela și Eugen Dorcescu, în care l-am văzut pe marele naist alături de Papa Ioan Paul al II-lea și de multe vedete ale muzicii internaționale.

O astfel de întâlnire cinematografică se va desfășura, periodic, în ultima luni din lună, prin bunăvoința regizorului Victor Popa, Domnia sa deține un vast patrimoniu în acest sens, sute și sute de filme pe care le-a realizat de-a lungul timpului.

La următoarea manifestare de acest gen va fi evocat scriitorul și publicistul bănățean Virgil Birou.

Daniela Florian

Filiala U.Z.P.R. „Valeriu Braniște” – Timiș

• UZPR

– Ce v-aţi propus când aţi decis organizarea acestui concurs pentru jurnalişti împreună cu ECOTIC?

– Scopul concursului este acela de a încuraja demersurile jurnalistice în domeniul problematicii de mediu, al impactului schimbărilor climatice şi al dezvoltării durabile. Obiectivul pe termen lung este de a susţine şi dezvolta jurnalismul de mediu în România, pentru informarea corectă a publicului privind temele legate de protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor în contextul economiei circulare. Tranziţia la economia circulară implică adoptarea unui nou model de producţie, bazat pe tehhnologii curate, şi, respectiv, a unui model de consum sustenabil. În acest sens, rolul mass-media este esenţial în explicarea şi promovarea acestor schimbări în următorii ani.

– Care este, din punctul dvs de vedere, nivelul de educaţie ecologică în România?

– Nivelul de educaţie ecologică a crescut în ultimii ani, cu precădere în rândul tinerilor. În acest sens, actualizarea programelor şcolare cu noţiuni de mediu şi schimbări climatice, includerea în calendarul şcolar a Săptămânii verzi, cursurile opţionale pentru protecţia mediului în instituţiile de învăţământ contribuie substanţial la formarea unei noi mentalităţi pro-mediu. Pe de altă parte, proiectele verzi iniţiate de diverse comunităţi din România, de companii şi organizaţii de mediu oferă exemple de bune practici care stimulează interesul oamenilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a calităţii vieţii. Între aceste iniţiative, putem include şi programele derulate de ECOTIC, partenerul nostru în acest concurs: Gala Premiilor pentru un mediu curat şi Şcoala Ecoterrienilor.

– Ce trebuie să facă mass media pentru informarea corectă a cetăţenilor asupra problematicii complexe a protecţiei mediului şi a utilizării eficiente a resurselor?

– Informarea corectă şi conştientizarea cetăţenilor în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării sustenabile implică o pregătire formală şi o specializare a jurnalistului de mediu. Aici mă refer concret la instruirea în problematică de mediu, dezvoltarea capacităţilor de identificare şi realizare a subiectelor,  documentarea pe teren pentru înţelegerea şi explicarea problemelor şi soluţiilor, menţinerea contactelor şi comunicarea cu actorii din domeniu (instituţii, companii şi organizaţii neguvernamentale, experţi, consultanţi).

– Ce recomandări doriţi să faceţi jurnaliştilor care doresc să participe la acest concurs?

– În primul rând, le recomand să acceseze pagina dedicată, pusă la dispoziţie de organizatori (www.ecotic.ro/jurnalisti). În al doilea rând, să facă o selecţie a materialelor cu care vor să participe la concurs (articole, fotoreportaje, bloguri, videoreportaje, emisiuni radio sau tv) şi, apoi, să îşi înscrie materialele în concursul „Jurnalism pentru un mediu curat”.

 Materialele pe tematica de mediu propusă de organizatori pot fi înscrise până la 28 iunie 2024