Locuri binecuvântate de Dumnezeu  protejate si de divinitățile  menționate  și consemnate pe diferitele tabule votive, existente intr-un număr foarte mare de-a lungul timpului, de cei care au repus in valoare puterea tămăduitoare  a locurilor la începutul primului mileniu, continuă sa  genereze datorită efectelor terapeutice ale apelor tămăduitoare și a condițiilor microclimatului special de influență sud mediteraneeană, o atracție pentru toți care  au nevoie de  asemenea tratamente de aproximativ doua milenii!!! Aerul pur, puternic aero-ionizat negativ, ca la 2000 m altitudine, care  alături de aportul sulfului și a altor minerale din compoziția apelor, asociat  băilor de soare, aer și lumină, oferite de lungile perioade senine ale anului, sunt toate la un loc  factori terapeutici deosebiți care ne oferă o schimbare a calității vieții tuturor vizitatorilor noștri!
În plus, a fost și loc de inspirație pentru toți acei ce fiind in vizită aici, fețe  împărătești – SISSI, Regina Carmen Silva,  poeți  și scriitori naționali, Dinicu  Golescu – ilustru cărturar român, Vasile Alecsandri – poet, Mihail Sadoveanu – scriitor,  iar dintre localnici, Prof. Ioan Florian Panduru – scriitor, Sabin Opreanu – Poet și Pictor, Dr. Ilie Cristescu – scriitor și Economist și Director al stațiunii, Dr. Iancu Gogâltan, Medic primar și Primar al stațiunii, autor al unui Ghid în limba  germană și altul în limba română al stațiunii, Dr. Primar balneolog, Dl. Bogdan Răileanu, fost Director medical al Pol. Baln. Nr.1 Herculane  – autor de Haiku  și diverse articole medicale  de specialitate, Pervulescu Trifu Titu – ex Asistent șef  al Pol.Baln.Nr.1 – autorul unei Monografii a localității grănicerești – Plugova și autorul unui ,,Cuvânt înainte” la ,,Ghidul stațiunii Herculane”  apărut în 2002 – plus traducerea în limba spaniolă a aceluiași ghid (tradus de asemenea și în lb. engleză) , Pervulescu Nicolae – Pictor , fotograf și poet în grai bănățean alături de simpli grăniceri ai zonei sau fii ai acestora, au lăsat în urmă lucrări memorabile care  se pliază pe frumusețea acestor locuri , adăugând parcă mai multă profunzime  trăirilor fiecăruia dintre cei enumerați.
Poezii neasemuit de frumoase ne-au fost dăruite cu toată dragostea de  D-na Silvia Hârceagă, Poemele Cernei , Antologia poemelor Cernei, o iubitoare  a locurilor și participantă la toate acțiunile culturale desfășurate aici. Ca o noutate, aș dori să amintesc si pe D-na Dr. Rodica Popescu, fost  medic specialist în balneologie până prin anii 1979 – care a dorit și dânsa să lase ceva în urma trecerii ei prin stațiune ca medic până în 1979 si din 2018 până în 2020 ca pacientă la Hotel ROMAN, trimițând din SUA câteva poezii dintre care se remarcă  Herculane și Eminescu.
Revista Domogled și redactorul ei șef  Dorin Bălteanu, autor a unui număr impresionant de cărți, alături de toți colegii Cenaclului Domogled, prin aparițiile  paginilor sale menține trează atenția publicului cititor din oraș și împrejurimi  alături de  publicația Cronica Mehadiei condusă cu abilitate  de colectivul condus de dl. Vlaicu Constantin și colaboratorii săi.
Prietenul si colaboratorul nostru  Iacob Sârbu, colecționar de exponate din Herculane și vederi ca și dl. Tauber Ernest, de altfel ambii ne-au încântat cu câte o apariție de carte, Legendele Crucii Albe și  SALUTI ET LAETITIAE  – Vederi din Băile Herculane. Chiar în această perioadă intre 5 și 12 Aprilie , primul menționat participând la o expoziție de vederi si alte exponate, având ca tema stațiunea de pe Valea Cernei și vă invităm să participați și d-vs în  Timișoara, Str. V Alecsandri nr 1, Galeria 5, Orar 13:00  – 21:00  –  Expoziție de fotografii , Prezentare de carte, Ateliere și Povești .
 
După retragerea Aureliană – 271 D.C. apoi  menționarea la  1380  că au trecut în stăpânirea Voievodului Dan și în sec XV-lea sub stăpânirea turcească când  decad și se ruinează complet. După 1717, Băile  sunt redescoperite de austrieci care aduc o serie de amenajări. Se ridică o serie de pavilioane  de cazare precum și stabilimente de băi, se face canalizarea Cernei pe tronsonul de la podul  de piatră – unic prin forma sa curbată până la  Izvorul Iosif de lângă Baia Venera, s-a inaugurat calea ferată Orșova Timișoara 1871, TOATE CU PARTICIPAREA NEMIJLOCITĂ A BRAVILOR GRĂNICERI BĂNĂȚENI ! După  Primul Război Mondial revin  în stăpânirea românească  iar în 1936 se ridică cea mai frumoasă vilă  din stațiune –  Vila Cerna, Arh. Pricop Ioan.
Grănicerii noștrii, de-a lungul timpului, fie pe câmpul de bătălie  cu jertfa de sânge, fie pe timp de pace și-au adus contribuția umană prin efort colectiv la ridicarea între anii 1790 – 1880, prin așa zisa robotă, companiile fiind organizate ca prin rotație  să participe la ridicarea edificiilor citez: ,,Cu hainele  și mâncarea lor, făcând pe maistorii și salahorii, cu carele lor, departe de case, cu lunile“ Urmează  o scurtă enumerare  a diferitelor obiective  edilitare care și azi se mai văd  în stațiunea noastră  :
Hotel Traian ( fost Carol ) – 1865 -1869.
Pavilionul  Maria  de hidro terapie  împreună cu Ștrandul Termal  – 1871.
Hotel Decebal ( fost Ferdinand ) 1851-1862.
Hotelul  Apollo ( fost Severin ) -aparținând MAPN 1924.
Fostul Hotel Dacia pe locul căruia se ridică  Pavilionul nr.6  1903-1906 – tot  al MAPN.
Pavilionul de Băi Neptun -1883-1888 ( fost Regina Maria )
Pavilionul de băi  Diana (fost  Principesa Ileana)
Pavilionul de Băi Apollo (fost Principesa Elisabeta)
Pavilionul de Băi Hebe (fost General Dragalina).
Baia Venera, Casa Grănicerilor, etc .
Recunoașterea acestor contribuții au fost  materializate pentru grănicerii bănățeni prin  atribuirea dreptului de a folosi gratuit  băile termale, ei și familiile lor, iar ofițerii si familiile lor prin achitarea a 10 % din costuri, la fel și familiile preoților.  Fotografie reprezentând-ul pe „Carl Tatartzy” un personaj mai putin cunoscut dar la fel de important pentru noi. Primul primar al stațiunii Băile Herculane. A fost directorul (arendatorul) Băilor Herculane de origine macedo-roman, a luat în arendă în anul 1846 stațiunea, cu ajutorul financiar al Ministerului de finanțe ungar, acesta a reușit sa modernizeze stațiunea și să o aducă la standardele vremii, modernizarea a constat în ridicarea de clădiri noi precum Vila Tatartzy (astăzi Vila Elisabeta), Vila Ștefania (astăzi Vila Versay) ambele construite în anul 1875, precum și regularizarea râului Cerna, pentru implicarea în administrarea stațiunii a primit titlul de Director al stațiunii. Se stinge din viață în anul 1888.

În timpurile noastre și mă  refer după 1998 – 1999, când s-a  aprobat Legea balneară, putem spune că s-a revenit parțial la  o situație  existentă în perioadă anterior menționată , acum însă toți cetățenii țării ( incluzând și urmașii grănicerilor noștri ), revin la acele drepturi sindicale sau ca salariați, ce pot beneficia  de  aportul curelor balneare la nivel țară, așa cum și după 1945  până-n 1989 aceste drepturi au existat .(n.a.)
   În cei 104 ani de funcționare a regimentului, acesta a dat 25 de generali, peste 200 de ofițeri superiori, un număr mare de ofițeri inferiori si subofițeri. Peste 40 de grăniceri au urmat cursuri superioare. Pentru faptele de vitejie, drapelul regimentului, ofițerii si grănicerii au fost răsplătiți cu următoarele ordine si medalii: 10 din aur, 31 de argint clasa a I-a si 36 de argint clasa a II-a. Pe una din panglicile drapelului de luptă a regimentului a fost scris: „A lui Romus vitejie, peste noi români să fie”. Această panglică este expusă la Muzeul de istorie din Viena. În această accepțiune grănicerismul este sinonim cu românismul, grănicerul este român ca oricare altul, din oricare regiune, un român care își iubește Țara, neamul și legea străbună, își venerează strămoșii și glia de origine. Deci, nici o deosebire între unii și alții, decât printr-un trecut mai mult sau mai putin zbuciumat al regiunii de origine.

În diversele cărți ale  celor ce s-au ocupat de istoria regimentelor de graniță  apar părerile însemnări ale  Baronului Hietzinger  care arată că: Citez: „Grănicerul este legat de credința  sa . El are suflet  evlavios, iar preotul în care se încrede  orbește  are posibilitatea de  a trezi  în el cele mai înaintate sentimente.”

Demnă de luat în seamă este și afirmația  făcută de Bluemenbach în lucrarea sa,  Citez:  „Din momentul  intrării în Graniță – (cu referire la românii bănățeni – militarizați ), locuitorii au fost apărați în exercitarea religiei lor. Partea cea mai mare a locuitorilor aparține bisericii Greco-orientale neunite deoarece în toate localitățile  nu există locuitori de altă credință să nu fie preponderenți, afară de  localitatea Slatina.”
Toate acestea culminează în mod fericit cu recunoașterea religiei  ortodoxe neunite prin înscrisul lăsat nouă  pe deja  faimoasa și valoroasa cruce de marmură roșie, ce o regăsim în centrul Mehadiei de la 1862- după un lung șir de secole de vicisitudini îndurate de înaintașii noștri, cu stoicism  și un rezultat pe măsură – „am fost și am rămas aici, unde ne-a fost hărăzit”.

Trifu Titu Pervulescu, membru APPR din Banat – 04. 04. 2024, Timișoara

Material bibliografic : Pervulescu T. ,,Plugova  Contribuții monografice la 580 ani de atestare documentară scrisă”, Ed. Hoffman 2021,  p. 223- 224 , p. 230 – 231,  p. 262.

– Foto de epocă originală Carol Tatartzy, colorizată digital, din colecția dl. Alexandru Ungurean, detalii privitoare la ,,primul primar al stațiunii Băile Herculane”: https://www.facebook.com/share/p/f9FV5ncPas7WLbi2/

Vineri, 31 mai 2024, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc premierea celor 145 de participanți la cea de-a 17-a ediție a Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”.
Dacă bocșenii s-au împărțit între evenimente – unii au participat la competiția sportivă „Cupa Lepși” la stadionul „Izvor” din Bocșa Montană, alții au participat la activități dedicate Zilei Copilului organizate în cadrul unor instituții de învățământ, iar alții au venit la bibliotecă în Bocșa Vasiova – numeroși participanți din Reșița, Anina, Șopotu Nou, Tirol, Ramna, Fârliug, chiar și Drobeta Turnu Severin, au ales evenimentul de la Bocșa, cea de-a 17 –a premiere în cadrul Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”, sala multifuncțională a Bibliotecii Publice „Tata Oancea” devenind neîncăpătoare, iar curtea prinzând viață prin numărul mare de participanți.
La această ediție au luat parte 78 de concurenți la secțiunea „Creații literare” și 71 de înscriși la secțiunea „Creații Artistice”. Un concurent a fost eliminat la secțiunea de literatură, deoarece lucrarea s-a dovedit a fi copiată, dar cei 77 participanți rămași în concurs s-au dovedit deosebit de talentați, ceea ce a și generat acordarea mai multor premii: cei cu 10 puncte au primit premiul I; peste 9,50 a însemnat premiul II și peste 9,00 – premiul III; iar mențiunile au fost cu punctaj de peste 8,00.
La secțiunea artistică, cei doi jurați – prof. Adrian Sperneac și artistul plastic Nik Potoceanu – au fost mai exigenți, acordând câte un singur premiu I, II și III la fiecare ciclu de învățământ. La această secțiune au fost acordate mai multe mențiuni și premii de participare.
Juriul a fost format, ca de obicei, din cadre didactice și preoți, președintele juriului fiind neobosita prof. Stela Boulescu, alături de prof. dr. Liana Ferciug, prof. Manu Lațcu, prof. Adrian Sperneac, artist plastic Nicolae Potocean, pr. dr. Daniel Crecan, pr. dr. Silviu Ionel Ferciug, pr. drd. Valentin Costea, pr. insp. Mihai Ciucur, manag. Clara Maria Constantin și protos. dr. Ioanichie Petrică.
     „Lucrările propuse în acest concurs sunt mărturii ale frumuseții interioare, ale unirii în credință, ale înnobilării lăuntrice. Autorii lor, copii și tineri,  ortodocși, catolici sau neoprotestanți l-au primit pe Dumnezeu în sufletele și în viețile lor. Ei ne arată că nu trebuie să ne lăsăm prinși în vârtejul existenței, că adevăratele valori nu sunt cele materiale, pentru că acestea pot pieri într-o clipă. Bogățiile durabile sunt cele ale spiritului, sunt gândurile și faptele bune.
     Creațiile literare și artistice ne învață să fim fericiți, să punem în grădina vieții noastre semințe ale bucuriei de a trăi. Din ele vor răsări flori de zâmbete, de prețuire, de emoție! În fiecare poezie, eseu sau desen regăsim muguri ai unor suflete frumoase ce au darul de a ne aduce nouă, celor care le jurizăm, le premiem și le propunem spre publicare, pace și lumină, ne deschid ușa miracolului divin.  Toate sunt semne de recunoștință, sunt rugăciuni care urcă la cer și «coboară apoi sub forma unei binecuvântări».”
Felicitări, tuturor! Părinților, dascălilor, elevilor participanți, precum și organizatorilor – Primăria și Biblioteca Orașului Bocșa, primarului Mirel Patriciu Pascu și dragei mele prietene, Gabriela Șerban” sunt cuvinte rostite de președintele juriului, prof. Stela Boulescu, parteneră a acestui proiect încă de la prima ediție!
Premiile au constat în diplome și cărți, acestea fiind oferite de către organizatori și partenerii la proiect: Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa (organizator principal) și partenerii: Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”,  ANBPR Filiala Caraș-Severin și Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova (vrednic reprezentant al Episcopiei Caransebeșului), cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și prin generozitatea unor scriitori (Victor Nafiru, Cristian-Paul Mozoru, Dan Agache, Adrian Georgescu și alții).
Deoarece participarea a depășit și în acest an granițele județului Caraș-Severin, luăm în calcul, tot mai serios, extinderea acestui concurs devenit un brand al orașului Bocșa, iar următoarea ediție – 18 – fiind una a „maturității”, probabil va fi cu participare națională. Gândurile noastre sunt către Dumnezeu iar voia va fi a Lui!