Mai întâi a fost telefonul, apoi faxul și apoi rețelele sociale – un mod revoluționar de a comunica. De la crearea acestora, oamenii au reușit să se conecteze unii cu alții ca niciodată, iar astăzi le folosesc în medie 144 de minute în fiecare zi. Datorită impactului lor asupra societății, rețelele sociale au căpătat o zi a lor, 30 iunie, iar statisticile momentului sunt uimitoare, demonstrând câtă extindere și influență au aceste mijloace de comunicare.
Scurtă istorie…
Ziua Mondială a Rețelelor Sociale a luat naștere ca o modalitate de a recunoaște impactul rețelelor sociale asupra comunicării globale. Prima platformă de socializare care a fost lansată vreodată a fost Sixdegrees, în 1997. Fondat de Andrew Weinreich, site-ul web le-a permis utilizatorilor să enumere prietenii și membrii familiei și avea funcții precum profiluri, panouri și afilieri școlare. La apogeu, Sixdegrees a avut peste un milion de utilizatori, dar a fost închis în 2001.
Prima platformă modernă de socializare a fost Friendster, în 2002. Site-ul a permis oamenilor să-și facă prieteni noi în siguranță și are peste o sută de milioane de utilizatori, dintre care majoritatea sunt în Asia. LinkedIn, prima platformă de social media axată pe afaceri, a fost lansată în 2003. MySpace a apărut în 2004, în același an cu Facebook, dar inițial, a înregistrat un succes mult mai mare decât creația lui Mark Zuckerberg. Până în 2006, MySpace era cea mai mare platformă de socializare din lume, utilizatorii iubind profilurile personalizate care le permiteau să își posteze muzica.
YouTube și-a lansat site-ul web dedicat video în 2005, iar Twitter a urmat cu platforma cu caractere limitate, în 2006. Pe măsură ce ambele au crescut în popularitate, la fel și Facebook.
Instagram a fost lansat în 2010 și a cunoscut o creștere rapidă, câștigând peste un milion de utilizatori în primele două luni. Facebook a achiziționat și platforma de mesagerie criptată WhatsApp pentru 16 miliarde de dolari, în 2014. Snapchat, care a devenit populară datorită funcției sale de povești care dispar, a fost lansată în 2011 și, conform informațiilor, a refuzat o ofertă de 3 miliarde de dolari de la Facebook, în 2013. Cea mai recentă adăugare la lista celor „mari” din segmentul rețelelor sociale este TikTok – aplicația a fost lansată în 2016 și a devenit incredibil de populară datorită funcțiilor sale extinse de editare muzicală și video.
Pe măsură ce rețelele de socializare au evoluat și au crescut în popularitate, la fel a crescut și controlul sub care se află platformele. Cu controversele legate de utilizarea datelor, discursurile instigatoare la ură, impactul asupra sănătății mintale, rezultatele alegerilor și știrile false, platformele sunt supuse mai multor presiuni ca niciodată să fie transparente cu ceea ce se întâmplă „în culise”.
De Ziua Mondială a Rețelelor Sociale există o tradiție principală, firească: postarea despre aceasta pe… rețelele sociale. Dincolo de istoricul tuturor acestor platforme există statistici ale utilizării lor, dintre care unele sunt uluitoare: sunt folosite de peste 3,5 miliarde de pământeni, 60 de miliarde de mesaje WhatsApp și Facebook Messenger sunt trimise în fiecare zi, există 270 de milioane de profiluri de Facebook false, 300 de ore de înregistrări video sunt încărcate pe YouTube în fiecare minut, 95 de milioane de fotografii sunt încărcate pe Instagram în fiecare zi, 6.000 de tweet-uri sunt postate în fiecare secundă. De asemenea, 81% dintre întreprinderile mici și mijlocii folosesc cel puțin o platformă socială pentru a rămâne conectate cu clienții lor, jurnaliștii nu mai pot activa în afara acestor rețele, politicienii își transmit mesajele prin intermediul social media, iar pentru mulți pământeni, conectarea cu aceste rețele a devenit o adevărată dependență. (redacția UZPR) Foto: pixabay.com
După un an școlar presărat cu bucurii și rezultate deosebite atât la învățătură, cât și la purtare, precum și la numeroase concursuri și olimpiade școlare, elevii Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara – după cum ne relata prof. Ecaterina Iuliana CORNEA (foto) în calitatea sa de director adjunct – au încheiat cu emoție încă o etapă din viața lor de școlari: încununarea muncii constante depuse pe parcursul acestui an școlar! În fiecare lună iunie marcăm finalul acestei etape, însă doar pentru puțin timp întrucât începe una nouă la toamnă.
În acest periplu al cunoașterii, al descoperirii și al devenirii am avut deopotrivă succese, eșecuri și dificultăți pe care le-am depășit împreună printr-o strânsă colaborare între profesori, elevi și părinți. Aici, la Școala Gimnazială Nr. 2 Hunedoara, dorim să ne asigurăm că fiecare copil beneficiază de cea mai bună experiență educațională posibilă. Personalul unității își dă tot interesul pentru a se asigura că elevii sunt expuși la o mare varietate de activități pentru a-și îmbogăți experiența școlară și personală. Anul școlar 2023-2024 ne-a adus nu doar lecții, teme și premii, ci și evenimente frumoase, activități memorabile, proiecte educaționale, concursuri și olimpiade școlare, dintre care amintim: • La disciplina Limba și literatura română, elevele Trandafir Oana și Zepa Maria, din clasa a VI-a A, au obținut mențiune la faza județeană a Olimpiadei Lectura ca abilitate de viață, coordonate de prof. Buliga-Stochițoiu Roxana; • Eleva Dan Andreea din clasa a VII-a C a obținut mențiune la faza județeană a Olimpiadei de limba engleză și eleva Boteu Daiana, din clasa a VI-a B a obținut mențiune la la faza județeană a Concursului Speak Out, coordonate de prof. Goicovici Fabiola, iar elevul Crișan Edward, din clasa a V-a A, a obținut mențiune la faza județeană a Concursului Speak Out, coordonat de prof. Cornea Iuliana; • La disciplina Matematică, în urma participării la Proiectul educațional-concurs Matematica în era digitală s-au remarcat următorii elevi coordonați de prof. Georgiu Mădălina: Căprioară Alexandru, clasa a V-a A, Lucaci Raul, clasa a VI-a, Țibichi Denisa, clasa a VI-a A, Petrovai Ioana, clasa a VII-a B – premiul I; Drîgnei Ioana, clasa a VI-a B – premiul al III-lea; Crișan Edward, clasa a V-a A, Nuțu Stanciu Maia, clasa a VI-a A, Zepa Maria, clasa a VI-a A, Lică Roxana, clasa a VI-a B, Bostan Ioana, clasa a VII-a A, Pădurean Denisa, clasa VII-a B, Șirian Adelina, clasa a VII-a B – premiul de excelență, iar la Festivalul Matematicii la CNSH, elevul Timiș Alexandru, din clasa a VII-a B a obținut mențiune. • Elevele Petrovai Ioana și Pădurean Denisa, din clasa a VII-a B, au obținut mențiune la faza județeană a Olimpiadei de Chimie, coordonate de prof. Bita Nicoleta; • Eleva Petrovai Ioana, din clasa a VII-a B, a obținut locul al II-lea la faza județeană a Concursului național de biologie George Emil Palade și a participat la faza națională, unde a obținut cel mai mare punctaj la clasa a VII-a pe județ, iar eleva Pădurean Denisa, tot din clasa a VII-a B, a obținut mențiune la același concurs la faza județeană, coordonate de prof. Lucaciu Anca; • Elevul Negrea David Gabriel, din clasa a V-a B, a obținut mențiune la Concursul național de geografie Terra, coordonat de prof. Munteanu Gabriela; • Elevele Țibichi Denisa din clasa a VI-a A și Drîgnei Ioana din clasa a VI-a B au obținut mențiune la faza județeană a Olimpiadei de religie, coordonate de prof. Demea Aurora, iar eleva Vintea Aisha Nicol, din clasa a VI-a A, a obținut premiul al II-lea la etapa județeană de Religie Penticostală, coordonată de prof. Hanganu Marius. Dintre proiectele implementate de școala noastră, menționăm Ocrotirea mediului – o șansă pentru generațiile viitoare, Cu primăvara în suflet și Învierea Domnului – prilej de bucurie sfântă. Ne-ar trebui nenumărate rânduri să evidențiem toate activitățile școlare și extrașcolare la care au participat elevii din unitatea noastră de învățământ, care au fost îndrumați cu dăruire și profesionalism de către colectivul de cadre didactice, pe care le felicităm și cărora le mulțumim pentru eforturile depuse în acest an școlar în susținerea necondiționată și în pregătirea elevilor noștri. Când ne uităm în urmă la parcursul elevilor școlii noastre, putem spune cu mândrie că fiecare efort de zi cu zi merită toată atenția și implicarea noastră!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Sala multifuncțională, a Consiliului Județean Timiș, B-dul. Revoluției nr. 17 din Timișoara, a găzduit în prezența unei asistențe numeroasă și avizată, A VII-a ediție a Conferinței Naționale a Asociației Melanom România, sub genericul, ,,Împreună putem salva vieți”un eveniment de sensibilitate dedicat pacienților cu MELANOM și desigur susținătorilor acestora. Doamna dr. biolog Violeta Astratinei, președinte, Asociația Melanom România a vorbit participanților despre ,,Accesul pacienților la tratamente salvatoare de vieți și despre perspectiva asociației” menționând în același timp faptul că: prin aceste serii de conferințe naționale despre MELANOM, dorim să protejăm pacienții, să aducem știința medicală mai aproape de oameni și să colaborăm pentru a asigura accesul pacienților la prevenție, diagnostic și tratament. Suntem bucuroși să fim la Timișoara, alături de peste 20 de specialiști în oncologie, din București, Timișoara, Craiova, Cluj-Napoca ori colaboratori din Norvegia, implicați în proiecte de medicină de precizie. Din Agenda evenimentului a mai reținut următoarele teme de interes major și de actualitate. Experiența mea cu melanomul ocular, Florentina Cenja, pacientă, Asociația Melanom România, Melanomul ocular- provocări în managementul pacienților cu tumori rare în România, prof.univ.dr. Șerban Negru, medic oncolog U.M.F. Victor Babeș, centrul Oncohelp Timișoara și mult așteptata intervenție (live-online) a Ministrului Sănătății, Prof. Dr. Alexandru Rafila, cu tema , Actualizări în implementarea Planului de Combatere a Cancerului și perspective. Trăim într-o lume dramatică, supraviețuim unui timp de încercări diverse și cancerul ca boală este o vulnerabilitate a vieții cotidiene în care, pacientul are șanse scăzute de a trece triumfal dincolo de fascinația vârstei a treia. Să fim optimiști ca întotdeauna, că sistemul de sănătate se va însănătoși și el și va oferi cât mai repede opțiuni de tratament și acces necondiționat la servicii de calitate și dacă se poate fără plată. Pentru ca pacientul, semenul nostru aflat în fața incertitudinii să nu-și mai pună întrebări fără răspuns ? ,,Unde să merg pentru a avea cele mai mari șanse de supraviețuire”! Lucrările Conferinței continuă și azi 29-06-2024 în aceeași locație de la ora 9,00.
Peste 100 de jandarmi hunedoreni – după cum ne informa căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa de persoană de contact – se vor afla în acest sfârșit de săptămână la datorie pentru siguranța cetățenilor, în scopul prevenirii și combaterii oricăror fapte care aduc atingerea normelor de conviețuire socială și asigurării măsurilor de ordine și siguranță la manifestările din spațiul public.
Astfel, pentru buna desfășurare a manifestărilor cultural artistice, vom fi prezenți și vom asigura măsurile de ordine publică la următoarele evenimente: „Zilele Municipiului Petroșani”; „Zilele comunei Ghelari”; la Nedeia Tradițională în comuna Toplița; la Nedeia Pădurenească în satul Dumbrava, comuna Peștișu Mic; la Zilele Comunei Râu de Mori; la Nedeia de la Vața, în comuna Vața de Jos și la Nedeia Băciană, la Târgul Băcia. Dispozitivele de ordine publică vor avea în vedere prevenirea fenomenului contravențional și infracțional, descurajarea persoanelor predispuse la comiterea de fapte antisociale și aplicarea măsurilor legale în situația constatării comiterii unor fapte ilicite. În stațiunile și pe traseele montane îi veți întâlni pe colegii din cadrul posturilor de jandarmi montane, care vor veghea la siguranța cetățenilor, fiind echipați și pregătiți să ofere acestora sprijinul în cazul în care va fi necesar. În cazul drumețiilor pe munte, vă recomandăm să vă echipați corespunzător și să alegeți traseele în funcție de pregătirea fizică și tehnică, iar în cazul în care întâlniți animale sălbatice pe traseu, să evitați pe cât posibil contactul cu acestea și să nu vă apropiați pentru a le fotografia sau pentru a le hrăni. Întrucât la evenimentele ce vor avea loc în acest sfârșit de săptămână se prefigurează participarea unui număr important de persoane, Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara face următoarele recomandări: adoptați un comportament civilizat și evitați implicarea în conflicte de orice fel; respectați indicațiile organizatorilor și ale forțelor de ordine; acordați o atenție deosebită bunurilor și obiectelor personale (genți, poșete, bagaje etc.); supravegheați-vă în permanență copiii în locurile aglomerate. Vă reamintim că în cazul în care sunteți martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială, puteți solicita sprijinul celui mai apropiat echipaj de jandarmi sau apela numărul unic de urgență „112”. Vă dorim un sfârșit de săptămână lipsit de incidente!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Marți, 25 iunie 2024, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Bocșa Română, a debutat cea de-a II-a ediție a Taberei din Inima Familiei, proiect al ATOR Banatul de Munte, desfășurat sub auspiciile Episcopiei Caransebeșului și cu binecuvântarea dragului nostru ierarh, Prea Sfințitul Părinte Lucian. Programul taberei este unul diversificat, organizatorii propunându-și ca, timp de cinci zile (25 iunie – 29 iunie), cei 25 de copii și tineri participanți să beneficieze de cât mai multe experiențe frumoase, sub atenta coordonare a Anitei Radics (președintele ATOR), cât și a celor 13 voluntari instruiți și formați tocmai pentru aceste zile de foc de la Bocșa. Activitățile desfășurate constă în: ateliere de comunicare și teambuilding, jocuri, ateliere de dezvoltare personală, ateliere de educație pentru viață, ateliere de formare duhovnicească, ateliere de creații artistice, dialoguri duhovnicești și, evident, momente de credință în rugăciune.
Fiecare zi a taberei se încheie cu o seară tematică: fie karaoke – muzică, dans, fie seară folclorică – dansuri populare, recital de poezie în grai, activități tradiționale, fie nelipsitul foc de tabără de „pe Groza”. Într-una dintre aceste cinci zile de tabără la Bocșa, organizatorii s-au gândit și la un moment cultural, un moment dedicat Cărții și Poeziei. Astfel, joi, 27 iunie 2024, în prima parte a zilei, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a pregătit un moment cultural într-un loc de poveste al Bocșei: pe Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor. Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” este unul dintre partenerii constanți ai Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” și ai Centrului de Tineret „Mugurii Ortodoxiei”, de aceea întâlnirea pregătită sub semnul Cărții și al Poeziei nu a fost o noutate. Cu sprijinul prietenului Mircea Rămneanțu, pe Aleea cu Tei a fost creată o atmosferă eminesciană, preț de două ore aici răsunând versurile Poetului Nepereche sub forma unor melodii cunoscute. Tinerii s-au destins, au socializat, au fost atenți la prezentarea unor cărți precum „Pro Lectura – Prima mea carte, prima mea lectură” (Reșița: TIM, 2024, „Bocșa-istorie și cultură” – 70) sau „Gânduri către Dumnezeu” , volum de creaţii literare şi artistice ale elevilor premiați în cadrul celei de-a XVI-a ediție a Concursului de creații literar-artistice „Gânduri către Dumnezeu”, Bocșa, 2023 (pref. Stela Boulescu.– ed. aXVI-a.- Reşiţa: TIM, 2023, Bocşa – istorie şi culturǎ; 67), dar și la prezentarea revistei „Bocșa culturală”, aflată în cel de-al XXV–lea an de apariție, unii dintre copiii și tinerii prezenți regăsindu-se în aceste tipărituri. Apoi, pe această Alee cu Tei, tinerii au recitat versuri de Mihai Eminescu, momentul amintind și de cei 135 de ani de la stingerea Luceafărului, povestind și despre monumentul Eminescu inaugurat la Reșița în 15 iunie 2024, în curtea Centrului Universitar. Întâlnirea culturală de pe Aleea cu Tei s-a încheiat cu daruri din partea Bocșei pentru cei 13 voluntari veniți din diverse locuri, darurile constând în pliante de prezentare și promovare a orașului, alături de revista „Bocșa culturală” și un semn de carte handmade, confecționat și dăruit special pentru acest eveniment de către dna. prof. Stela Boulescu, prietena noastră, a tuturor! O întâlnire frumoasă care și-a atins scopul: tinerii au petrecut câteva ore la umbra unor tei aproape seculari, și-au amintit de marele nostru Eminescu, au recitat versurile acestuia, s-au bucurat de o priveliște încâtătoare atât pe Aleea cu Tei, cât și pe Insula „Paradis”, și au promis că vor merge la bibliotecă, vor citi o carte și o vor povesti și altora. Vor prețui mai mult cărțile, deoarece, cartea și rugăciunea pot da aripi oamenilor precum îngerii!
De Sărbătoarea Reșiței, de ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel, de 29 iunie, Monumentul „Crucea de pe Dealul Crucii” își sărbătorește jubileul: 150 de ani de la sfințire. Monumentul-Cruce, cunoscut și sub numele de Crucea lui Herglotz, a fost ridicat la 29 iunie 1874 de către muncitorii reșițeni în memoria evenimentelor și a victimelor din oraș din timpul Revoluției de la 1848 (Georg Herglotz fusese conducătorul „Bürgergarde”, garda civică a Reșiței, iar această cruce metalică a fost amplasată la inițiativa familiei sale în cel mai înalt punct al localității). Pe locul în care se găsește acum crucea fusese instalat în 1848 un puternic tun fabricat la Reșița, care reușise mult timp să îi țină la distanță pe partizanii împăratului austriac. De altfel, prima cruce amplasată pe deal a fost turnată chiar din materialul acestui tun. Monumentul-cruce a fost restaurat în perioada 2000 – 2001, cu sprijinul comunității locale și la inițiativa unui grup format din mai multe asociații din țară și de peste hotare, partide politice, UCMR (prin ing. Iulian Georgevici) și Primăria Reșița, primar fiind în aceea perioadă ing. Mircea Ioan Popa. Inaugurarea festivă după restaurare s-a oficiat în 28 iunie 2001, crucea fiind resfințită de reprezentanții bisericilor romano-catolice, ortodoxe române și evanghelice-luterane. Un alt moment legat de istoria recentă a monumentului-cruce s-a petrecut în data de 28 iunie 2014, când aici au avut loc manifestări spirituale și culturale dedicate împlinirii a 140 de ani de la ridicarea acestuia. Cinci ani mai târziu, la împlinirea a 145 de ani de la ridicarea lui, s-a organizat, în data de 27 iunie 2019, o manifestare complexă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, deoarece vremea nefavorabilă a împiedicat organizarea unui eveniment la monumentul-cruce. Trebuie de asemenea amintite evenimentele comemorative organizate de-a lungul anilor de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Filiala Caraș-Severin, la monumentul-cruce, rememorându-se astfel evenimentele revoluționare din 1848, desfășurate la Reșița. Din păcate, monumentul-cruce s-a degradat în ultimii ani și o nouă restaurare a devenit necesară. Astfel, Primăria Municipiului Reșița, primarul Ioan Popa, cărora li s-au alăturat Dorinel Hotnogu și cadre tehnice din Primărie, au răspuns afirmativ în anul 2021, iar monumentul-cruce a devenit din nou cum trebuia să arate: un loc aparte al Reșiței. Lucrarea de restaurare a fost executată de SC Dirksen Special Beton SRL din Lugoj, proiectanții lucrării fiind arh. Ioana Mihăiescu și arh. Marius Mozoru. S-a avut în vedere și realizarea unui sistem de iluminat arhitectural, cu 3 reflectoare, iar pentru monitorizarea monumentului-cruce s-a prevăzut un catarg independent, cu 2 camere de luat vederi, legate direct la Primărie. Arh. Ioana Mihăiescu, sufletul acestei restaurări, mi-a mărturisit acum 3 ani, printre altele: „Sunt deosebit de recunoscătoare că am putut să mă ocup de acest obiectiv și cred că el va declanșa o reevaluare urbanistică a Dealului Crucii, care ar putea deveni o zonă cu un potențial special. Este îmbucurător că se redă reșițenilor un simbol emblematic al orașului.” Monumentul-cruce a fost resfințit după restaurare, în ziua de 29 iunie 2022, de părintele ortodox Cristian Rădulescu și de către părintele romano-catolic Veniamin Pălie. Mai trebuie remarcat faptul că, în prezent, anual, în perioada Postului Mare, credincioșii romano-catolici din Reșița organizează Drumul Crucii până la acest monument, o tradiție care datează încă din anul 1924. Anul acesta, ne vom aminti de istoria acestui monument, la 150 de ani de la prima sfințire, în data de 27 iunie, ora 16.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
27 iunie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
150 de ani de la ridicarea și sfințirea monumentului de pe Dealul Crucii din Reșița: Întâlnire cu istoria locală. Invitați: arh. Ioana Mihăiescu & ing. Iulian Georgevici.
Expoziție documentară realizată de Erwin Josef Țigla.
27. Juni 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
150 Jahre seit der Errichtung und Weihe des Denkmals am Kreuzberg. Als Gäste: Dipl.-Arch. Ioana Mihăiescu & Dipl.-Ing. Iulian Georgevici.
Eine Foto-Dokumentationsausstellung von Erwin Josef Ţigla.
Ziua Drapelului Național. Zi frumoasă de vară cu soare dogorâtor și ușoare adieri de vânt. În pitoreasca tabără de odihnă și recreere din localitatea Izvoarele (jud. Hunedoara) un grup de elevi cu zâmbete pe buze, fețe senine și obraji îmbujorați trăia momentul firesc al unei sărbători educative. Pe acest fond, s-a putut consemna înființarea Cercului de creație literară și jurnalism „SPERANȚA” compus din elevi iubitori de jurnalism, membri ai Casei familiale „Maranata” (președinte Gligor Hada) din orașul de pe Cerna. Cu toții sunt elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara (director, prof. Anca Maria Lucaciu). Acest cerc își va desfășura activitatea sub egida Asociației „Speranța” a CARP Hunedoara (președinte, ec. Rotar Delian Dorel), cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu), a ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar) și a Centrului Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”. De pe agenda activităților acestui cerc nu vor lipsi discuțiile pe marginea noțiunilor de teorie și critică literară, dezbaterile, concursuri literare, vizite la obiective cu caracter literar, excursii cu tematică literară, schimburi de experiență, participarea în tabere cu profil literar, realizarea de pliante, punerea în valoare a talentului prin realizarea de reportaje, interviuri, raiduri – anchetă etc. Tot cu această ocazie s-au premiat concurenții detașați în concursul de jurnalism cu tema „Orașul în care m-am născut și învăț”: Muntean Lăcrămioara (locul I), Ceucă Tatiana Roxana (locul al II-lea), Pavel Denis (locul al III-lea). Diplomele au fost înmânate de ec. Rotar Delian Dorel, președintele Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, iar prof. Georgeta-Ileana Cizmaș, coordonatoarea cercului, le-a oferit cărți din partea organizatorilor activității. …Așadar, în tabăra din localitatea Izvoarele s-a consemnat un moment prielnic de-a oferi elevilor prezenți posibilitatea pătrunderii în lumea presei, a curajului de a deveni formatori de opinii, cu toții știind că este nevoie de efort, conștiință și voință.
În primăvara anului 1999, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița, împreună cu tineri ai Liceului „Diaconovici – Tietz”, dornici de dans, au înființat în cadrul organizației reprezentative a etniei germane din județ o mică trupă de dansuri populare germane, sub conducerea coregrafei Elisabeth Bell (a condus formația între anii 1999 și 2005), care, la rândul ei, a apelat la alți doi dansatori inițiați, Nicu Nederu și Carol Schmidinger (ultimul a condus formația între anii 2005 și 2007), pentru a o seconda, respectiv, sprijini în formarea tinerilor ca dansatori și pentru închegarea unei echipe. A fost un început greu, cu foarte multă muncă, ambiție și dăruire din partea tuturor pentru a realiza un deziderat nobil: păstrarea și conservarea dansului popular german în spațiul Banatului Montan. Prima apariție în public a avut loc acum 25 de ani, cu prilejul „Paradei Portului Popular German”, ediția a VI-a, în 26 iunie 1999. A urmat căutarea și găsirea unui nume: s-a hotărât să i se dea formației un nume de floare de munte: „Enzian” ( = gențiana), o floare care se regăsește atât pe plaiurile noastre, cât și în Stiria (Steiermark), Landul din Austria, locul de proveniență a majorității etnicilor germani din zona Banatului Montan. De atunci și până în prezent, formația de dansuri populare germane „Enzian” a participat aproape la toate manifestările culturale ale municipiului Reșița și ale localităților învecinate. Au urmat turnee în țară și în străinătate, iar cu aceste prilejuri formația a reușit cu succes să fie ambasadorul etniei germane din Banatul Montan și din România. Pe lângă formațiile de copii și tineret, în noiembrie 2016 a apărut pentru prima oară în spațiul public și o formație de adulți. La această oră, formația de dansuri populare germane „Enzian” din Reșița este condusă de familia Marianne și Nelu Florea (începând cu anul 2007). Fără aportul lor semnificativ, nu am fi astăzi acolo unde suntem: apreciați și premiați, lăudați și invitați în multe locuri. Mulțumesc! Până în prezent, formația de dansuri populare germane „Enzian“ a prezentat dansuri tradiționale în peste 65 de localități din România și alte 5 țări, numărul aparițiilor fiind de peste 700 de reprezentații. În lista membrilor formației, în cei 25 de ani de activitate, sunt cuprinse 264 de nume de membri… Personal, mulțumesc tuturor acelora care s-au implicat ca această formație să se dezvolte continuu în cei 25 de ani de activitate, tuturor dansatorilor, mici și mari, fără a căror implicare, formația nu ar fi ceea ce este astăzi, și nu în ultimul rând, tuturor acelora care au sprijinit activitatea acesteia din exterior. La mulți ani, „Enzian = Gențiana” Reșița, la 25 de ani de activitate!
Erwin Josef Ţigla Președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, președintele Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
26 iunie 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
25 de ani de la debutul Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“, acum 25 de ani, în cadrul „Paradei Portului Popular German la Reșița”, în data de 26 iunie 1999.
Program de dansuri populare germane prezentat de „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
26. Juni 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
25 Jahre seit dem ersten Auftritt der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza, damals am 26. Juni 1999 innerhalb des Reschitzaer Deutschen Trachtenfestes VI. Auflage. Volkstanzprogramm mit allen „Enzian“-Tänzern (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Sâmbătă, 22 iunie, 2024, ora 11.00 în incinta Centrului Multifuncțional „Complex Bastion” Timișoara a avut loc un eveniment memorabil organizat de Filiala „Mihai Eminescu” Timișoara (Consiliul Județean Timiș, UZPR). Evenimentul a cuprins prezentare, viața și opera geniului Eminescu, în toate ipostazele activității sale, poezie, jurnalism, proză: EMINESCU – JURNALISTUL – UZPR. Domnul Ionuț Ardelean, secretar general C. J. Timiș a adresat un cuvânt de salut tuturor invitaților, apoi toți participanții au avut parte de o invitație… O surpriză nemaipomenită pentru toți invitații simpozionului a fost un popas la Muzeul Popa Popa’s, o zi excelentă pentru a păși în Muzeul Popa Popa’s, Timișoara, nu este prima dată când privesc și admir operele marelui caricaturist Ștefan Popa Popa’s, însă astăzi a fost o zi specială care mi-a cimentat dorința de a intra în ,,sufletul” caricaturilor, fotografiilor, scrisorilor, documentelor și distincțiilor existente în această locație menită să dea viață artei plastice contemporane. Marele caricaturist român nu a fost prezent, dar toți cei care i-am trecut pragul am simțit spiritul puternic, am simțit talentul, precizia și chiar viteza cu care a realizat lucrările, se știe că este cel mai rapid caricaturist din lume. Dar, să fiu sinceră, parcă toată zona aceasta de la Bastion, Timișoara vorbește tuturor trecătorilor, vizitatorilor, iubitorilor de artă și cultură despre românii care fac cinste țării. Stimă, respect și considerație pentru cel mai mare caricaturist român Ștefan Popa Popa’s! Cu toată considerația: Mia ROGOBETE Oameni de cultură, iubitori de poezie și proză, artiști plastici, cantautori, toți cei prezenți la acest eveniment au simțit iubirea puternică în gânduri și simțiri pentru țara românească, pentru marele poet Eminescu, pentru tot ce are mai de preț poporul român. Au deschis „poarta” evenimentului domnul Dumitru Buțoi, președinte, cel care a urat: „Bun Venit” iubitorilor de Eminescu, apoi moderatorul Nicolae Toma, vicepreședinte, acesta a prezentat pe scurt desfășurătorul.
Cei care au luat cuvântul au fost: Ion Machidon, București, jurnalist, poet, critic literar, director editura „Amurg sentimental”, minunatul domn a avut o prezentare inedită, el a venit împreună cu un mare iubitor de istorie a poporului român, profesor Mihai Istudor; poetul Vasile Bele de la Baia Mare, foarte entuziast, a reușit să țină toată sala în priză oferind celor prezenți „energie culturală” pentru întreaga lună, dar și versuri de iubire din cartea recent apărută „Așteptând tăcerea albastră 53”; Constantin Mărăscu, poet, jurnalist, senior editor Radio Tv Timișoara, a prezentat cărțile: „Sfinți fără aureolă” și „Nimic despre Troia”; Mihai Chiper din Anina, Caraș-Severin, a prezentat revista „Arcadia”, el este omul care ține flacăra culturii aprinsă pentru întreaga comunitate din care face parte; Maria Rogobete din Lugoj, un orașul multicultural, iubit de întreg Banatul, poet, jurnalist, publicist, actor amator al Teatrului „Traian Grozăvescu” Lugoj, director și editor al revistei „Theatrum Civitatis”, periodic de cultură și conștiință civică, parte a grupului de Publicații „Carașul” director Ionel Bota, a prezentat un referat extraordinar despre poetul nepereche; Daniel Luca, poet, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timiș, este director la editura „Castrum de Thymes”, Giroc, Timișoara, foarte cunoscut și apreciat în activitățile sale; Gheorghe Lungu, poet, editor, redactor șef al revistei „Foaia Săcoșană” Timiș; Nicolae Toma, poet, prozator, a recitat poemul „Eminescu e un cântec”, coperta patru a antologiei apărută recent „Eminescu, un vis în așteptare”, aceasta cuprinde toți cei care au fost premiați la Proiectul Cultural Internațional cu același nume, ediția 2023, a prezentat diferite publicații coordonate de Dumitru Toma, membru UZPR, redactor la ziarul „Redeșteptarea” din Lugoj, „Informația de Bethausen”, „Foaia Nădrăgeană”, „Cuvânt Dumbrăvean”, „Curier de Găvojdia”; Ioan Ionescu, prozator, poet, jurnalist, publicist, istoric, a prezentat volumul doi al cărții „Personalități de seamă ale Banatului”, o carte de o sensibilitate maximă, precum și „Ziaristica din Banat”; Dumitru Buțoi, membru UZPR, a prezentat revista „UZPR” nr.33, o revistă foarte importantă pentru presa românească, „Luceafărul de Vest”, „VIP Seniorii” în care semnează membrii UZPR, „Revista Română de versuri și proză”, periodic al Societății scriitorilor români, „ION”, Foaie de familie literară românească, „Artă și Comunicare”, Ploiești, revistă trimestrială de educație și cultură, Emilia Petrescu-redactor șef, Prahova, membru UZPR, revista „Expresia Ideii”, „Al cincilea anotimp”, fondator Mariana Bendoiu, scriitor, profesor, membru Liga Scriitorilor din România, Loredana Livia Lupescu, Lugoj, poet, actor amator al Teatrului „Traian Grozăvescu”, Lugoj, actrița lugojeană a recitat poezii din lirica proprie, dar și versuri în amintirea marelui poet, „Dragului nostru Emin”, pictorul Mihai Teodor Olteanu, un mare artist plastic care a cuprins în cuvinte întreaga frumusețe a poeziei eminesciene, citea parcă pe bolta cerească evenimente din viața pământenilor, a celor care îl poartă pe marele poet român în gânduri și simțiri. Minunatul pictor a transformat încăperea într-un veritabil tablou pentru a-l face cadou divinității, totul într-un cântec cu rimă eminesciană, sublim; Viorica Vancu, poetă, Timișoara; Aura Lupșescu, poetă, Timișoara; Ion Gheorghe Chiran, Oravița, membru UZPR, speolog. În cadrul acestui eveniment au mai fost prezenți: Gheorghe Țunea Pârvovanu, Horia Țâru, Silviu Lazăr, Nicolae Ene, Ioan Hațegan, istoric și Cetățean de onoare al municipiului Timișoara, Gheorghe Oniga din Lugoj, un iubitor de cultură, tradiție și mai ales de lirica eminesciană, Emil Manzur, Lăcrămioara Condea. În încheiere a avut loc înmânarea de diplome pentru fiecare jurnalist, Diplomă de Excelență- Eminescu-Jurnalistul-UZPR, oferită de președintele Dumitru Buțoi, Filiala UZPR, „Mihai Eminescu”, Timișoara, apoi un binevenit recital al cantautorilor Vasile Gondoci din Lugoj și Grigore Mâinea din Timișoara, totul într-o atmosferă de mulțumire, poezie, iubire infinită pentru „Dragul nostru Emin”. Moderatorul simpozionului a fost poetul, luptătorul pentru dreptate și libertate, prozatorul, prietenul tuturor, Nicolae Toma, membru UZPR și vicepreședinte Filiala UZPR „Mihai Eminescu”, Timiș. Despre eveniment pot spune că a fost un adevărat regal de poezie, sub semnul geniului eminescian, ne-am curățat sufletul și ne-am împrospătat întreaga ființă cu dorință și speranță, cu iubire necondiționată, cu fericirea de a exista și de a duce mai departe valorile poporului nostru, am onorat cu prezența și cu sufletul evenimentul comemorativ al poetului nepereche plecat dintre noi în urmă cu 135 de ani, marele Mihai Eminescu. Moderator: Nicolae Toma, vicepreședinte Filiala UZPR „Mihai Eminescu” Timișoara. EXISTENȚA TA… Motto: ,,Doamne, atunci când mi-ai dat neomenescul obicei al mersului, mi l-ai dat spre a mă apropia de tine, sau pentru a-mi descompune ființa în pași ce duc ne-unde spre a mă îndepărta de tine?!” Trecut-au anii…Trecut-au și trec…Trecem și noi cu ei de braț, în drumul înspre noi, înspre lăuntrul nostru, înspre inimile noastre. Pe drum ne întâlnim cu propriile noastre suflete, cărora li se alătură altele. Vin altele mai dornice de cunoaștere, de descoperirea de sine, suflete care pătrund în universul demiurgic al poeziei. Toată stirpea românească știe că a existat undeva, pe-un picior de plai, o țară, o gură de rai, un om care a sădit sentimente, un om care a udat cu lacrimile iubirilor sale rădăcina lor, un om care a pus universul iubirii în lanțuri, pe care, mai apoi, le-a sfărâmat și le-a răsfirat inelele în toate cotloanele universului, un om care s-a insinuat în negura inimilor noastre luminând-o prin lumina veșnică a șemineului lăuntric pe care, cu ajutorul Demiurgului l-a aprins în fiecare din noi, sau mai mult de-atât, ne dezbracă existența de haina de sărbătoare, de haina fericirii. Mulți dintre noi au simțit și simt o mare bucurie atunci când versurile eminesciene ne hrănesc sufletul. Spui Eminescu și intri într-o lume mirifică unde trăiești doar cu masca vieții de zi cu zi. Existența ta, ”mult prea iubite Emin” ne dă întotdeauna putere să mergem mai departe. Acest lucru este valabil pentru toată suflarea cea română, din țară și de peste fruntariile ei, zilele pline cu lucruri bune sau cu lucruri rele, nemulțumirile, haosul care ne învăluie din ce în ce mai mult, temerile, dar și bucuriile, speranțele, fericirea și armonia, toate acestea ne fac să trăim alături de tine, în și prin poeziile tale, în ani, prin scrierile tale. Existența ta, iubitul nostru Emin, tu cel care ne aprinzi un licăr de speranță, atunci când deznădejdea ne apasă, când golul se cuibărește în firavele noastre trupuri, atunci când suntem obligați să pășim prin ceață. Existența ta ne purifică ființa! Dar, parcă mai mult decât oricând, acum este nevoie de tine, acum gândurile noastre zboară spre tine. Întreaga noastră ființă se adapă din metaforele pe care ni le-a oferit Marele Creator, prin tine. Acum, mai mult ca oricând, mi-am dat seama cât de adevărate sunt vorbele: ,,La început a fost cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu și Eminescu era cuvântul.”
În conformitate cu Statutul UZPR (art. 33, pct. 2, lit. A), convoc ADUNAREA GENERALĂ pentru data de 20 iulie 2024, ora 12:00, în ședință cu prezență fizică.
Adunarea se va desfășura în clădirea Casa Ecologiei a Universității Ecologice din București, Strada Doina Cornea, nr. 1, sector 1.
Prezența la Adunarea Generală se va face în conormitate cu normele stabilite, de 1 delegat / 20 de membri.
ORDINEA DE ZI
Sinteza Rapoartelor de activitate pentru mandatul 2020-2024;
Prezentarea dosarelor candidaților la funcția de președinte al UZPR;
Supunerea la vot;
Președintele ales va prezenta propunerile pentru componența echipei de conducere (Consiliul Director, comisii de specialitate);
Supunerea la vot a tuturor propunerilor pentru structurile de conducere ale UZPR.
Deepfake-urile se răspândesc și pe rețelele sociale mai repede decât era de așteptat, potrivit unui nou raport realizat de compania de monitorizare Sensity, care analizează starea diferitelor amenințări reprezentate de tehnologie. „Criminalitatea cibernetică, hackerii, țările adversare, escrocii, instituțiile de știri false au încorporat rapid tehnologiile AI în cadrele lor de atac și înșelăciune, mai repede decât se aștepta oricine din sectorul public și privat”, se arată în introducerea raportului.
Primul punct pe care raportul l-a evidențiat este sofisticarea din ce în ce mai mare a tehnologiilor și multitudinea de instrumente puse la dispoziție.
Politicienii reprezintă aproape 40% dintre persoanele vizate de deepfakes, urmați de celebrități, care reprezintă aproape 30%. Politicienii sunt vizați în cea mai mare parte de imitațiile lor, care fac declarații false, fie pentru a influența alegerile, fie pentru a schimba părearea opiniei publice, potrivit Euronews.
Celebritățile și companiile sunt adesea victime ale deepfake-urilor utilizate în escrocherii. Un deepfake recent a dus la un transfer de 23 de milioane de euro către fraudatori. Mai multe celebrități precum Tom Hanks, Elon Musk sau YouTuber-ul MrBeast au fost uzurpate pentru a se promova escrocherii care sunt apoi distribuite pe rețelele de socializare din cauza potențialului viral și a posibilității de a avea publicitate direcționată, permițând escrocilor să ajungă la anumite grupuri mai susceptibile de a fi interesate de tranzacționare, jocuri de noroc sau cripto, potrivit raportului.
Raportul a subliniat, de asemenea, înșelătoriile de înaltă tehnologie care implică ocolirea verificării biometrice pentru a accesa servicii bancare sau financiare online. (redacția UZPR)
Filiala UZPR,,Mihai Eminescu” Timișoara încheie strălucit stagiunea de pionierat între filiale de prestigiu ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Facem această precizare pentru că Filiala timișoreană s-a înființat recent la 15 ianuarie 2024, sub semnul geniului eminescian într-un spațiu ,,Sala Revoluției” a C.J Timiș, în care se respiră de-acum nu numai politică dar și cultură de calitate. În această perioadă de șase luni, Filiala a inițiat, organizat o serie de activități cultural-jurnalistice, la Timișoara, Lugoj, Petroșani, Oradea, București, de anvergură europeană. De-asemeni membrii acesteia au fost implicați în evenimente cultural-artistice și jurnalism de utilitate publică la, Săcălaz, județul Timiș (Eveniment caritabil-Copiii flacăra speranței) Făget, Lugoj, Oravița, Anina, Reșița, Bocșa, Ploiești, Mediaș, Baia Mare, Uzdin-Serbia. Dar cea mai mare realizare o constituie lansarea în circuitul cultural internațional a Proiectului Cultural ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția a III-a – 2024, sub egida UZPR, și cu sprijinul C.J.Timiș și al filialei Mihai Eminescu. În acest context de revelație culturală și jurnalistică, sâmbătă 22 iunie ora 11.00, oameni iubitori de cântec, poezie și de Eminescu, cu toată ardoarea insuportabilă de-afară au onorat cu prezența și nu numai evenimentul comemorativ al poetului stelar plecat dintre noi în urmă cu 135 de ani, desfășurat la Centrul Multifuncțional din Complexul Bastion Timișoara pus la dispoziție de C.J.Timiș. În deschiderea acestei întâlniri de comuniune și simțire românească, domnul Ioan Dănuț Ardelean, secretar general C.J Timiș a adresat un cuvânt de salut invitaților după care ne-a călăuzit pașii spre a vizita Muzeul POPA”S, instituție reprezentativă pentru România și cunoscută în lume prin ambasadorul nostru cultural-artistic Ștefan Popa. Revenim la ,, răcoare”,, moderatorul Nicolae Toma, vicepreședinte, prezintă pe scurt asistenței desfășurătorul simpozionului. Dumitru Buțoi, președinte, urează Bun venit colegilor de breaslă și tuturor celor prezenți, recită poemul ,,Eminescu e un cântec”, înserat pe coperta 4 a antologiei recent tipărită: ,,Eminescu, un vis în așteptare”, care cuprinde premiații participanți la Proiectul Cultural Internațional cu același nume ediția 2023. Au fost prezenți și merită aprecierea noastră: Ion Machidon, București, jurnalist, poet, critic literar, director editura ,,Amurg sentimental”și redactor șef revista de cultură cu același nume cu apariție de peste 30 de ani în spațiul cultural -artistic românesc. Un om deosebit, implicat în multe activități, Cenaclul literar, organizator de concursuri, tabere de creație, un om sufletul risipit prin cultura română. A venit pentru prima oară în capitala culturală a Banatului împreună cu un alt coleg poet, publicist, un mare iubitor de istoria poporului român, profesor Mihai Istudor. De la Baia Mare, a venit colegul nostru de breaslă Vasile Bele, sarea și piperul evenimentelor cultural-jurnalistice organizate în Maramureș. El are vocația poetului de forță, care vorbește fără microfon, sincer și entuziast că Filiala Timișoara i-a oferit prilejul de a cunoaște bănățenii la ei acasă și a socializa ca pe plaiurile maramureșene. Sperăm să-i răspundem invitației făcute pentru sfârșitul lunii august cu prilejul sărbătoririi ,,Ziua Limbii Române”în cadrul evenimentul cultural ,,Oprește-mă la tine Maramureș”. Mihai Chiper a sosit de la Anina, județul Caraș Severin, un oraș uitat de unii oameni dar nu și de Dumnezeu. Mihai Chiper, fost lucrător în domeniul minier și activist cultural de-o viață, n-a uitat și continuă să fie în slujba comunității prin tipărirea revistei Arcadia, o fereastră deschisă spre noi orizonturi, cultural-artistice pentru iubitorii din arealul cultural cărășan și nu numai. Maria Rogobete, din Lugoj, cândva cetatea culturală a Banatului, (în prezent în (de)venire lentă, dar de perspectivă, știm ceea ce susținem) poet, jurnalist, publicist, actor amator, director și editor al revistei ,,Theatrum Civitatis”, periodic de cultură și conștiință civică, parte a Grupului de Publicații, ,Carașul” director Ionel Bota, un om împătimit de cultură, un cărășan de (ne)uitat. A prezentat un referat plin de sensibilitate specifică eternului feminin, atunci când vorbești și scrii despre poetul nepereche. Constantin Mărăscu, senior editor Radio Tv Timișoara, poet, jurnalist, ne-a prezentat cărțile sale de suflet ,,Sfinți fără aureolă” și ,,Nimic despre Troia”. Din motive obiective ne vom limita a menționa: ,,Putem vorbi despre poetul care în lumea de lângă noi, Strigând printr-un oraș mare, poate fi titlul acestor volume despre sfinți fără aureolă. Cărțile lui sunt despre sfinții-pentru noi- cu aureolă”! (Cornel Ungureanu ,, Meridianul Timișoara”, ianuarie 2024) Gheorghe Lungu, ne-a prezentat în calitate de editor și redactor șef ,,Foaia Săcoșană” periodic al comunității din Sacoșul Mare, județul Timiș ca și celelalte publicații prezentate de Nicolae Toma, coordonate de colegul nostru Dumitru Toma, redactor la Redeșteptarea de Lugoj, Informația de Bethausen, Foaia Nădrăgeană, Cuvânt Dumbrăvean, Curier de Găvojdia, ne-au dovedit că presa rurală nu va muri niciodată cât mai există oameni care n-au uitat că s-au născut și crescut în veșnicia satului românesc. Daniel Luca, poet, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor in România, filiala Timișoara, director editura Castrum de Thymes- Giroc-Timișoara, recent înființată dar devenită o veritabilă rampă de lansare a numeroși poeți și nelipsită prezență la târgurile de carte din țară. Ioan I. Ionescu, jurnalist, publicist, istoric ne-a prezentat în sinteză ,,Ziaristica din Banat ”și volumul doi ,,Personalități de seamă ale Banatului” o carte scrisă cu sensibilitate și credința că prin acest remember sentimental-colegial, cei care au edificat ceva trainic și frumos de oriunde ar fi venit, pe aceste meleaguri și în slujba bănățenilor, nu vor fi uitați. Dumitru Buțoi, membru UZPR, ca de obicei a prezentat asistenței sumarul revistelor dragi primite la redacție. Revista UZPR nr. 33. o publicație etalon pentru presa din România, din care am reținut deocamdată, materialele ,,Să privim spre viitor cu speranță”semnat de Sorin Stanciu, președinte UZPR și Marian Nencescu, Eminescu și ,,spiritul frontierei”. Revistele ,,Luceafărul de Vest” număr dedicat lui Eminescu și VIP Seniorii în care semnează membrii UZPR, publicații editate de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara. Revista Română de versuri și proză, periodic al Societății scriitorilor români, ION, Foaie de familie literară românească, primite de la colegul Florin Grigoriu, București. Artă și comunicare, Ploiești, revistă trimestrială de educație și cultură, redactor șef, Emilia Petrescu, membru UZPR Prahova și recent înființată revistă independentă de educație, cultură și civilizație a Cenaclului ,,Expresia ideii”,, Al cincilea anotimp”, fondator, Mariana Bendoiu, profesor, scriitor, redactor șef Vasile Rușeți, fotoreporter, scriitor, membru Liga Scriitorilor din România. Au mai ținut să aducă un omagiu personalității ,,Dragului nostru Emin” prin cuvinte rostite, poezie ori cântec, sub semnul emoțiilor că suntem datori cu o iubire infinită celui ce ne este peste timp ,,Arcul de Triumf” pe sub care trecem cotidian ca învingătorii, că: ,,Suntem Români și Punctum”! Cantaautorii Vasile Gondoci, trubadurul din Lugoj, Grigore Mâinea, pictorul Mihai Olteanu, poetele Viorica Vancu, Aura Lupșescu, din Timișoara, Loredana Livia Lupescu, Lugoj. Le mulțumesc tuturor și în mod deosebit colegilor din Filiala Timișoara, prezenți care au dovedit că suntem cu adevărat o echipă, Maria Rogobete, Lugoj, Gheorghe Chiran, Oravița, Gheorghe Țunea Pîrvovanu, Reșița, Vasile Bele, Baia Mare, Ioan Dănuț Ardelean, Nicolae Toma, Gheorghe Lungu, Horia Țâru, Ioan Ionescu, Silviu Lazăr, Emil Manzur și colaboratorii Mihai Chiper, Anina, Daniel Luca, Lăcrămioara Condea, Nicolae Ene, Ioan Hațegan, istoric și Cetățean de onoare al municipiului Timișoara. Toți jurnaliștii au primit câte o Diplomă de Excelență-Eminescu-Jurnalistul-UZPR. Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara Fotografii, Grigore Mâinea, UZPR/ Timișoara
PUBLICAȚIA VESTEA, Mehadia, nr. 4 – aprilie-decembrie 2018)
Aşa cum am promis în numărul anterior, revenim continuând şirul amintirilor doamnei Ana FLEICHER. De această dată publicăm un fragment dintr-o povestire mai amplă, primită de curând la redacţie, purtând titlul: ,,Călătorie forţată spre necunoscut”. Aceasta reproduce, cu o incontestabilă autenticitate – certificată prin trăirea tragicei experienţe de către autor, o etapă a unei epoci dintre cele mai sumbre ale istoriei noastre relativ recente: edificarea și consolidarea societăţii socialiste (comuniste). Unul dintre episoadele triste ale ,,facerii” acestei epoci fiind deportarea în Bărăgan, condamnarea la inexistenţă în ,,închisoarea în aer liber din Bărăgan”, aşa cum a fost ea considerată de cei care au fost obligaţi de a o experimenta. Frapant, aceasta se declanşează unitar în cele trei judeţe, aflate în graniţa cu Jugoslavia: Timiş, Caraş Severin şi Mehedinţi, tocmai în ziua de Rusalii, la 18 iunie 1951- 12.791 de familii, 40.320 de persoane, 2.656 de vagoane de tren şi 6.211 de autocamioane – destinaţia: câmpia stearpă a Bărăganului. Constantin VLAICU
[…] Era o teroare în acei ani (1948 – 1953) de neînchipuit. Părinţii noştri, în special taţii, nu dormeau noaptea acasă, deoarece veşnic circulau zvonuri că ridică pe chiaburi şi-i duce în Siberia. Mai târziu ne-am dat seama că acele zvonuri erau aruncate de tovarăşii noştri în popor, anume că atunci când într-adevăr se va efectua ceva să nu crezi spunând că este tot un zvon. Şi de fapt aşa s-a şi întâmplat că ridicarea noastră de acasă şi începutul călătoriei mele […] Noaptea de 18 iunie 1951 spre ziuă: zgomote în curte, zăngănit de arme, s-a trezit mama i se părea că visează. Apoi bătăi sinistre în uşa casei. Mama şi-a pus ceva pe spate şi a ieşit să vadă cine bate aşa puternic în uşă şi de ce. Nu-i venea să creadă : miliţieni şi soldaţi care au intrat în casă şi au început să controleze camerele. Ne-am trezit şi noi copiii. Tremuram toţi de frică, văzând comportamentul lor brutal. Au cerut mamei toate actele de identitate ale tuturor: buletine, certificate de naştere, de căsătorie, carnetul de şcoală al meu, etc. La întrebarea mamei pentru ce, i s-a răspuns cu un ton răstit şi cu o înjurătură: – Dă actele femeie şi nu mai pune întrebări, dumnezeii tăi. Apoi întrebarea: – Unde este banditul de bărbatul tău? Mama a răspuns că a plecat de la noi că n-a mai suportat pedepsele, care i se aplică din cauza pământului nostru, că el este un om sărac. La asemenea răspuns i s-a dat crezare şi n-au mai chinuit-o săi stoarcă adevărul, căci cu grupul de soldaţi şi miliţieni era şi un tovarăş de la primărie care a confirmat aceasta. De fapt tata, de când se auzea de ridicarea chiaburilor nu mai dormea noaptea acasă.
UZPR CARAS SEVERIN 