Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭: 

Sâmbătă, 27 aprilie 2024

Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ din Pilisvörösvár, Ungaria, își prezintă noile apariții editoriale: „Zusammengehörigkeiten. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2022 – 2023“ (= „Afinități. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2022 – 2023“), Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Meditationen für Soloflöte“ (= „Meditații pentru solo flaut“), 2023, și „Sammelpunkt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2023 – 2024“ (= „Loc de întâlnire. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2023 – 2024“);

Ø Autorul german din Ungaria Josef Michaelis (Somberek) citește din noul său volum apărut 2023 „Tierkonzert“ (= „Concertul animalelor“);

Ø Autorul german din Ungaria Nelu Bradean-Ebinger (Budapesta) citește texte noi;

Ø Johann Schuth, președintele Uniunii Scriitorilor și Artiștilor Plastici Germani din Ungaria (VUdAK) își prezintă uniunea și noile ei apariții editoriale din perioada 2022 – 2023;

Ø Două autoare germane din Ungaria, Csilla Susi Szabó (Szederkény) & Christina Arnold (Mecseknádasd), se prezintă și citesc din creația proprie.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø  Jurnalista și traducătoarea Beatrice Ungar (Sibiu) prezintă cele două volume închinate anul trecut autorului transilvănean Eginald Schlattner: „Die Erde ist gewachsen. Festschrift für Eginald Schlattner / Pământul a crescut. Volum jubiliar pentru Eginald Schlattner“, coordonatori: Andras Bandi, Andreea Dumitru-Iacob, Florian Gassner, Roger Pârvu, Editura  „Mega” Cluj-Napoca, 2023 și „«Man verlasse den Ort des Leidens nicht, sondern handle so, dass die Leiden den Ort verlassen.» Eginald Schlattner ist seit 90 Jahren da und handelt…“ (= „«Nu părăsești locul suferinței, ci mai degrabă acționează în așa fel încât suferința să părăsească locul.» Eginald Schlattner este de față de 90 de ani și acționează…“), coordonatori: Rudolf Gräf, Christoph Klein, Gabriella-Nora Tar, Ioana Florea, apărut la „Presa Universitară Clujeană” Cluj-Napoca, 2023;

Ø Prezentarea „Cronicii romanești” – „Astea aflasem printre oameni” (titlu în original:„Romanhaften Chronik“ – „Das erfuhr ich unter Menschen“), în curs de apariție la Editura „Schiller”, Sibiu / Bonn) a autorului Joachim Wittstock (Sibiu);

Ø Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă împreună cu coordonatorul Benedikt Dyrlich (Dresda, Germania) volumul bilingv sorb-german: „Posledni sněh. Basnje serbsce-němsce / Der letzte Schnee. Gedichte sorbisch-deutsch“, grafica Božena Nawka-Kunysz, și citește din acesta;

Ø Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie.                

Ora 19.30, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“:

Ø Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2024 în instituția școlară frecventată și de Rolf Bossert:

1.  Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;

2.  Introducere prin inițiatorul Premiului, Hellmut Seiler (Backnang, Germania);

3.  Laudatio pentru premiantul pe anul 2024 al Premiului literar „Rolf Bossert“, Dietrich Machmer (Seevetal, Germania);

4.  Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Dietrich Machmer (Seevetal, Germania).

* Manifestările se vor desfășura în limba germană.

 

 

„Deutsche Literaturtage in Reschitza”

XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024

PROGRAMMÜBERSICHT:

Samstag, den 27. April 2024

10:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Gábor Ruda, Vorsitzender des Kulturvereins „Freundeskreis Murgebiet“ in Werischwar / Pilisvörösvár, Ungarn, stellt von ihm herausgegebene oder veröffentlichte Bücher vor: „Zusammengehörigkeiten. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2022 – 2023“, Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Meditationen für Soloflöte“, 2023, und „Sammelpunkt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2023 – 2024“;

Ø Der ungarndeutsche Autor Josef Michaelis (Schomberg, Ungarn) liest aus seinem neuen Band „Tierkonzert“, 2023 erschienen;

Ø Der Autor Nelu Bradean-Ebinger (Budapest, Ungarn) liest neue Texte;

Ø Johann Schuth, erster Vorsitzender des Verbands Ungarndeutscher Autoren und Künstler (VUdAK) stellt den Verband und seine Veröffentlichungen 2022 – 2023 vor;

Ø Zwei ungarndeutsche Autorinnen stellen sich vor und lesen aus dem eigenen literarischen Schaffen: Csilla Susi Szabó (Surgetin / Szederkény) & Christina Arnold (Nadasch / Mecseknádasd).

16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Die Journalistin und Übersetzerin Beatrice Ungar (Hermannstadt) präsentiert die beiden Eginald Schlattner im Vorjahr gewidmeten Bände: „Die Erde ist gewachsen. Festschrift für Eginald Schlattner / Pământul a crescut. Volum jubiliar pentru Eginald Schlattner“, Hrsg.: Andras Bandi, Andreea Dumitru-Iacob, Florian Gassner, Roger Pârvu, 2023 im „Mega”-Verlag Klausenburg erschienen, und „«Man verlasse den Ort des Leidens nicht, sondern handle so, dass die Leiden den Ort verlassen.» Eginald Schlattner ist seit 90 Jahren da und handelt…“, Hrsg.: Rudolf Gräf, Christoph Klein, Gabriella-Nora Tar, Ioana Florea, 2023 im Verlag „Presa Universitară Clujeană” Klausenburg erschienen;

Ø Vorstellung der „Romanhaften Chronik“ – „Das erfuhr ich unter Menschen“ (im Erscheinen begriffen im Schillerverlag, Hermannstadt / Bonn) durch den Autor Joachim Wittstock (Hermannstadt);

Ø Traian Pop Traian, Leiter des „Pop“-Verlags in Ludwigsburg, Deutschland, und der  Herausgeber Benedikt Dyrlich (Dresden, Deutschland) stellen den Band vor: „Posledni sněh. Basnje serbsce-němsce / Der letzte Schnee. Gedichte sorbisch-deutsch“, mit Grafiken von Božena Nawka-Kunysz;

Ø Lesung von Bastian Kienitz (Mainz, Deutschland), Träger des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2022.

19:30 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg:

Ø Verleihung des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2024 in der Schule, die Rolf Bossert besucht hat:

1.  Dokumentationsausstellung „Rolf Bossert“, aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“;

2.  Einführende Worte zum „Rolf Bossert“-Gedächtnispreis, vorgetragen vom Preisinitiator Hellmut Seiler (Backnang, Deutschland);

3.  Laudatio auf Dietrich Machmer (Seevetal, Deutschland), den Preisträger des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2024;

4.  Dankesworte und Lesung des Preisträgers Dietrich Machmer (Seevetal, Deutschland).

 

• UZPR

Doamna Florina-Maria Băcilă este – din 23 septembrie 2019 – conferențiar doctor la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul de studii româneşti, Colectivul de limba română. Dincolo de titlul academic, este o persoană deosebit de atașată de locurile natale, un neobosit căutător de comori ale spiritului românesc, pe care le conservă prin scris și le prezintă cu însuflețire celor interesați.

În cele ce urmează, vă propun să descoperiți personalitatea doamnei conferențiar universitar doctor într-un interviu care îngemănează experiența didactică cu predilecția pentru scris și cercetare culturală.

– În ce cadru vă simțiți în largul dvs. – conferențiar universitar doctor, scriitor sau publicist?

– Ipostaza pe care o simt cel mai aproape de sufletul meu este aceea de dascăl. E adevărat că ascensiunea profesională în mediul universitar implică parcurgerea anumitor etape, în urma căreia se obțin gradele didactice, dar, dincolo de ele, rămâne profesorul – omul de la catedră care îi învață pe copii… să învețe: ce, cum și, mai ales, de ce. Pe de altă parte, nu mă consider scriitor în sensul restrâns al termenului, deși am „cochetat”, în mai multe rânduri, cu eseistica și chiar cu ideea de a scrie proză. Experiența de publicist îmi este de mare ajutor în activitatea de editare a textelor și în impunerea exigenței inclusiv atunci când vine vorba despre elaborarea propriilor studii și articole, în vederea publicării. De altfel, în pofida prejudecăților care îl asaltează astăzi din ce în ce mai puternic, se cuvine ca universitarul să fie, mai întâi, dascăl, apoi cercetător dedicat muncii fără astâmpăr și, simultan, om al comunității, unind fervoarea și sensibilitatea ei cu solemnitatea mediului academic. Tocmai de aceea mă bucur enorm ca, din când în când, să mă pot simți în largul meu de… om.

– Implicarea dvs. deosebită în activitatea didactică se datorează moștenirii de familie?

– Cred că implicarea aceasta derivă, în primul rând, din buna rânduială pe care Făcătorul a toate ne-o așază pe firul vieții. Omenește vorbind, vă mărturisesc că refrenul care mi-a însoțit răspicat, fără ezitare, copilăria și adolescența a fost: „Când voi fi mare, vreau să mă fac profesoară de română și să scriu cărți!”. Visam să ajung cândva studentă la Litere, ca să fiu aidoma celor doi admirabili profesori ai mei de limba română din gimnaziu (Irina Frîncu) și din liceu (Iosif Băcilă), adică să am o profesie care presupune dăruire și sacrificiu de sine, să le ofer celorlalţi câte ceva din cunoştinţele, strădaniile şi trăirile proprii. Sigur, am preluat ce am socotit că mi se potriveşte de la mai mulţi dascăli din ciclurile şcolare pe care le-am urmat, am încercat să adaptez la trăsăturile personalităţii mele ceea ce mi s-a părut demn de reţinut şi de pus în practica didactică.

Citește articolul întreg:

Continuă lectura →

În primăvara anului 2015 am avut ocazia să vizitez, în capitala Ucrainei, la Kiev, cu prilejul participării la un congres internațional, Muzeul Memorial al Cernobîlului. Acest muzeu a fost înființat la 26 aprilie 1992 și se adresează unui număr mare de vizitatori din Ucraina, dar mai ales din lumea largă, având ca tematică, așa cum spune însuși numele său, uriașa tragedie petrecută în urmă cu 38 de ani, când, la 26 aprilie 1986, avea loc accidentul nuclear de la al patrulea reactor din cadrul Centralei Atomoelectrice din Cernobîl, cu urmări până în ziua de astăzi. De fapt, este unul dintre cele mai vizitate muzee din Ucraina. Motto-ul muzeului reprezintă un citat din Cicero: „Est dolendi modus non est timendi – există o limită a suferinței, dar nu și o limită a fricii.” Vizitând acest loc unic în lume, am înțeles mult mai bine ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 38 de ani, despre injustețea ținerii sub controlul comunist de atunci a transferului de informații care, dacă circulau liber, poate mai salvau vieți…
Când am ieșit din muzeu, după două ore și mai bine de vizitat, am fost un alt om: mai aproape de suferințele semenilor noștri de atunci, mai înțelegător față de nevoia de a face tot posibilul ca o astfel de tragedie să nu se mai repete niciodată…
Și astăzi mă cutremură și mă sperie faptul că ne jucăm cu tehnologii care, dacă nu sunt întrutotul securizate, pot fi fatale pentru viața noastră, a tuturor, chiar a planetei noastre în general. De multe ori nu suntem destul de conștienți de urmările unor astfel de tehnologii, dacă ele nu sunt întrebuințate conform normelor sau cad în mâinile oamenilor fără discernământ. Și în perioada de astăzi, când conflictul armat din Ucraina sângerează, centralele nucleare din țara vecină sunt la un pas oricând de o nouă catastrofă nucleară!
Cernobîlul a reprezentat pentru omenire o cotitură. Fie ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple aici, acolo, niciunde… Oare am învățat ceva din istorie?
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna 26 aprilie drept Ziua internațională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. Astăzi ne amintim de acea zi de 26 aprilie 1986…
Iar pentru că Biblioteca Germană „Alexander Tietz” nu poate fi indiferentă, vom organiza o miniexpoziție de fotografii, luni, 29 aprilie. De ce abia luni? Fiindcă până duminică, spațiul Bibliotecii este ocupat de manifestarea internațională „Zilele Literaturii Germane la Reșița”.
Prin urmare:
29 aprilie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, cu posibilitate de vizitare între orele 15.00 și 18.00:
Ziua Internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie 1986). 38 de ani de la accidentul de la centrala atomoelectrică.
Expoziție de fotografii cu Muzeul Național al dezastrului de la Cernobîl, situat în Kiev. Cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.

Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

Vineri, 26 aprilie 2024

Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește texte noi;

Ø Anton Sterbling (Fürth, Germania) își prezintă și citește din povestirea „Rückreise aus dem Klimadelirium oder das Lenautreffen in Wien“ (= „Întoarcerea din delirul climatic sau întâlnirea Lenau în Viena“);

Ø Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește din noul ei roman în curs de apariție „Leben in Etagen“ (= „Viața în etaje“);

Ø Prezentare de carte și lectură din traducerea în germană a romanului „Viața și întoarcerea unui Halle“, volum apărut la Editura „Polirom“ Iași, 2019, prin traducătorul Werner Kremm (Reșița);

• Thomas Krause (Braunschweig, Germania) citește proză scurtă din creația proprie.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Vernisajul expoziției de fotografii Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Germania) „Instantanee”;

Ø Hellmut Seiler (Backnang, Germania) citește din „Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“ (= „Abolirea gravitației. Poezie“), Edition Noack & Block, Berlin, 2023, și din volumul în curs de apariție „Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“ (= „Gărâna sau Adâncul liniștii“). Introducere de Katharina Kilzer;

Ø Prezentare de carte și lectură din aceasta: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (= „Refugierea germanilor din Banat în toamna lui 1944. Amintiri“), coordonatori: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling, un volum colectiv care va apărea în anul 2024 la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, de față fiind Werner Kremm și Anton Sterbling;

Ø Balthasar Waitz (Timișoara) citește din creația proprie;

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește din traducerea ei în germană a volumului Norei Iuga „Fetița strigă-n pahar“, volum apărut la Editura „Nemira“ București, 2023;

Ø Traian Pop Traian, coordonatorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă două numere ale revistei „BAWÜLON”, urmată de o lectură din acestea.

* Manifestările se vor desfășura în limba germană.

 

„Deutsche Literaturtage in Reschitza”

XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024 

PROGRAMMÜBERSICHT:

Freitag, den 26. April 2024

10:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Deutschland) liest unveröffentlichte Texte;

Ø Anton Sterbling (Fürth, Deutschland) stellt vor und liest aus seiner Erzählung „Rückreise aus dem Klimadelirium oder das Lenautreffen in Wien“;

Ø Barbara Zeizinger (Darmstadt, Deutschland) liest aus ihrem neuen unveröffentlichten Roman „Leben in Etagen“;

Ø Buchpräsentation und Lesung in Deutsch aus dem Roman: „Viața și întoarcerea unui Halle“ (= „Leben und Rückkehr eines Halle“), erschienen im „Polirom“-Verlag Jassy, 2019, durch Werner Kremm (Reschitza);

Ø Thomas Krause (Braunschweig, Deutschland) liest eine Kurzgeschichte.

 

16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Deutschland) stellt ihre Fotoausstellung „Momentaufnahmen” vor;

Ø Hellmut Seiler (Backnang, Deutschland) liest aus  „Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“, Edition Noack & Block, Berlin, 2023, und aus dem im Erscheinen begriffenen Band „Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“. Einführung von Katharina Kilzer;

Ø Buchpräsentation und Lesung: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (Hrsg.: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling), ein Sammelband, der 2024 im Verlag „CosmopolitanArt“ Temeswar erscheinen wird. Anwesend sind zwei Herausgeber: Werner Kremm, Anton Sterbling;

Ø Lesung des Autors Balthasar Waitz (Temeswar) aus dem eigenen literarischen Schaffen;

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Deutschland) liest ihre Übersetzungen der Gedichte Nora Iugas aus dem Buch „Fetița strigă-n pahar“ (= „Das Mädchen schreit ins Glas“), erschienen im „Nemira“-Verlag Bukarest, 2023;

Ø Traian Pop Traian, Leiter des „Pop“-Verlags in Ludwigsburg, Deutschland, stellt die beiden zuletzt erschienenen Zeitschriften „BAWÜLON” vor, gefolgt von einer Lesung daraus.