GABRIELA ȘERBAN: „Oameni de seamă ai Banatului”, la Uzdin, pentru a 29 – a oară!

După cum ne-a obișnuit Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” de la Uzdin și liderul acesteia, scriitorul Vasile Barbu, sâmbătă, 20 aprilie 2024, la „Centrul Pastoral” din Uzdin, s-au întâlnit o mulțime de „oameni de seamă”, scriitori, jurnaliști, dascăli și personalități ale vieții culturale din Banat, în cadrul celei de-a 29-a ediție a Simpozionului „Oameni de seamă ai Banatului”.
Deși întâlnirea a fost una de suflet, invitații fiind prieteni vechi, totuși organizatorii au propus un eveniment științific, constituit într-un simpozion, structurat pe trei secțiuni: o sesiune de comunicări în plen și două secțiuni constând în comunicări științifice .
După cuvântul de deschidere rostit de gazda întâlnirii, scriitorul Vasile Barbu, și excelența sa Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului României la Vârșeț, organizatorii au pregătit câteva momente omagiale: s-a lansat publicația „Almăjul” – număr dedicat memoriei prof. Gheorghe Rancu; s-a lansat volumul „Actele Simpozionului «Oameni de seamă din Banat», ediția XXVIII, 2023” și a fost conferit premiul „dr. Gligor Popi”, pentru contribuții deosebite în istoriografia română, domnilor Valeriu Stancu (Iași) și Ionel Bota (Oravița).
Un cuvânt de salut a fost rostit și de scriitoarea Mariana Moga din Sebeș (Alba), prezentă pentru prima dată la Uzdin.
Evenimentul a continuat cu sesiunea de comunicări în plen: Gabriela Șerban (Bocșa) a prezentat o lucrare omagială dedicată scriitorului Vasile Barbu la ceas aniversar – 70; Marcel Drăgan (Novi Sad) l-a readus în actualitate pe Remus Avramescu, un redutabil cineast și excelent ziarist; Lințu Tămaș (Skopje) a vorbit despre poeta aromână Vanghea Mihani Sterghi; Erwin Josef Țigla l-a prezentat pe Rolf Bossert, poetul de limbă germană originar din Banat; comunicările în plen s-au încheiat cu prezentarea Țării Hațegului de către Petre Ursan.
În cele două secțiuni s-au dezbătut subiecte pe diverse teme, care mai de care mai interesante: de la prezentarea unor personalități – Eftimie Murgu, Gheorghe Jianu, Ioan Aurel Pop, Dumitru Țeicu, Ioan Traia, Vidu Velici, înv. Miron Popovici și prof. Ion Iliescu, Romul Ladea, Ana Aslan, Vasile Goldiș, pictor Nicolae Hașcă, Constantin Diaconovici – Loga, Viorel Cristea, Gheorghe Bălteanu, Petru Jivoin, Gheorghe Rancu și Draga Liocici – , până la pagini de monografie și istorie, spiritualitate și etnografie.
Între invitați s-au aflat „oameni de seamă”, cunoscuți și recunoscuți pentru preocupările lor literar-artistice, cultural-jurnalistice. Oravița a fost reprezentată cu cinste de istoricul și scriitorul Ionel Bota, de jurnaliștii Cristina Zainea și Gigi Gheorghe Chiran; Reșița a fost reprezentată de scriitorul Erwin Josef Țigla și doamnele profesoare Maria Radu și Ariana Jianu; Bocșa i-a avut ca reprezentanți pe Gabriela și Tiberiu Șerban, „oameni de-ai casei”, deja, la Uzdin, fiind între cei mai vechi prieteni și colaboratori ai lui Vasile Barbu; Timișoara a fost reprezentată de editorul Daniel Luca, de poetul Nicolae Toma, muzeograful Ioan Traia, av. Ioan Ionescu, prof. Gheorghe Lungu, criticul literar Maria Monica Condan; Lugojul a fost reprezentat de artiștii Maria și Daniel Rogobete, maeștri în arta cuvântului și în artă sportivă; de la Săcălaz a spus prezent Gheorghe Blejușcă, iar de la Sasca Montană, Petru Țăranu; de la Ilidia a răspuns prezent Pavel Brebu, iar de la Bozovici, scriitoarea Mariana Pâșlea; de la Anina, cei doi vrednici reprezentanți: Mihai Chiper și Nicolae Marișescu, iar de la Deta, dna. Olga Dobrescu.
Nu au lipsit jurnaliștii de la Novi Sad, presa fiind  alături, participând la întregul  eveniment.
Iar pentru reușita Simpozionului de la Uzdin, se cuvine să felicităm organizatorii: Diogen Băbuț, Nicolae Toma, Elena Maria Murgu, Gabriel Băbuț, Lințu Tămaș, pr. Moise Lința, Iosif Spăriosu, Sima Oalge, Todor Oalge și evident, Vasile Barbu, baronul de Uzdin, cel care, prin bagheta sa magică, dirijează și ordonează întreaga activitate cultural-artistică din acest mirific colț al Banatului istoric.
Ca bocșean, nu pot să închei această consemnare fără să amintesc că aici, în Biserica Ortodoxă din Uzdin, păstorită de pr. Moise Lința, încă se poate admira pictura realizată de Filip Matei, pictorul bisericesc, care a trăit, a construit și s-a stins la Bocșa și de la a cărui naștere am marcat anul trecut 170 de ani.
Simpozionul „Oameni de seamă ai Banatului” inițiat și organizat de „bardul de la Uzdin” sau „aedul de la Uzdin” – Vasile Barbu – timp de 29 de ani, are menirea de a aduna valori de ieri și de azi, de a le prezenta și promova, de a le repune pe harta culturală a Banatului istoric, tocmai prin strădania unor noi oameni de seamă, creatori de literatură, artă și veritabil act cultural, în frumosul și străvechiul grai românesc. 
Felicitări, SLA „Tibiscus”! Felicitări, Vasile Barbu!

Sărbătorirea Zilei Pământului – o reușită

Luna aprilie – după cum susținea prof. Bianca WOLLNER (foto), în calitatea sa de consilier educativ la Școala Gimnazială Băcia – a fost cea care a marcat o schimbare, o revenire la ceea ce ne este oferit natural, ceea ce nu este contrafăcut și, mai ales, nepoluat: aer, apă, sol, plante, animale. În această lună, ziua de 22 s-a evidențiat ca având rezonanță. A fost data la care statele membre ale O.N.U. au sărbătorit Ziua Planetei Pământ, dar și Ziua Internațională a Mamei – Pământ.
În ziua de 22 aprilie 2024, împreună cu elevii claselor a VI-a și a VII-a de la Școala Gimnazială Băcia, ne-am organizat pentru a celebra Ziua Pământului. Elevii au fost îndrumați de dl profesor de geografie Remus Caranfil și de dna profesor de biologie, Loredana Pasc, spre a realiza un proiect care a cuprins:
• Dezbatere pe tema conservării și protejării mediului înconjurător: În cadrul unei discuții despre mediul înconjurător, elevii au menționat idei despre importanța protejării mediului.
• Identificarea unor activități care au impact pozitiv sau negativ asupra mediului înconjurător: Elevii au identificat activități din viața de zi cu zi, activități care au fost grupate în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului.
• După identificarea activităților și gruparea acestora în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător, elevii și profesorii au realizat un afiș cu planeta Pământ. Pe afiș au fost realizate desene în funcție de activitățile identificate la punctul anterior. Elevii au realizat pe carton un desen cu planeta Pământ pe care l-au împărțit în două părți egale. Pe fiecare parte a afișului a fost trecută o activitate care ajută la conservarea și protejarea mediului înconjurător.
Așa cum reiese din imaginile alăturate, copiii s-au implicat cu pasiune și dăruire.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

VALERIU TRAIAN FRENTIU – PICTURA VIORICA ANA FARKAS

149 de ani de la nașterea la Reșița a Fericitului Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu

VALERIU TRAIAN FRENTIU – PICTURA VIORICA ANA FARKAS

Astăzi, 25 aprilie 2024, se împlinesc 149 de ani de la nașterea, în anul 1875, a  fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița. 

Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.

În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.

În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.

După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile AftenieIoan SuciuTit Liviu ChinezuIoan BălanAlexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița.

Erwin Josef Țigla

Foto: tabloul realizat pentru beatificare de către artista reșițeană Viorica Ana Farkas.

INVITAȚIE: ,,Zilele Literaturii Germane la Reșița”

Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

Joi, 25 aprilie 2024

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Deschiderea festivă a celei de a XXXIV-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“. Expune Erwin Josef Ţigla;

Ø Vernisajul expoziției de fotografii „Ei au mai fost aici”, o colecție de portrete, surprinse de Werner Kremm (Reșița);

Ø Autoarea Stefana CiorteaNeamțiu (Timișoara) își prezintă și citește din volumul propriu: „Kulturerlebnis Temeswar“ (= „Experiența culturală Timișoara“), apărut la Editura  „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2023;

Ø Prezentare de carte: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk(= „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Viața și activitatea“), Editura „Honterus” Sibiu, 2024, cu autorul  Volker Wollmann (Obrigheim, Germania);

Ø Benjamin Józsa (Sibiu) citește din creația proprie;

Ø Prezentare de carte: Bibliografia istoriei berăritului românesc,autori: Traian Popescu, Bogdan Penescu, apărută 2024 în editura proprie „BeRoMania“, cu Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Germania);

Ø In memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12 iulie 1937, Oțelu Roșu – † 17 ianuarie 2024, Timișoara). Balthasar Waitz (Timișoara) și Erwin Josef Ţigla evocă pe scriitoarea și profesoara bănățeană.

* Manifestările se vor desfășura în limba germană.

„Deutsche Literaturtage in Reschitza”

XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024

PROGRAMMÜBERSICHT:

Donnerstag, den 25. April 2024

16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Festliche Eröffnung der XXXIV. Auflage der „Deutschen Literaturtage in Reschitza“ durch Erwin Josef Ţigla;

Ø Vernissage der Fotoausstellung Sie waren schon da. Eine Porträtsammlung…schnappgeschusst von Werner Kremm (Reschitza);

Ø Die Autorin Stefana CiorteaNeamţiu (Temeswar) stellt vor und liest aus ihrem Band: „Kulturerlebnis Temeswar“, erschienen im „CosmopolitanArt“-Verlag Temeswar, 2023;

Ø Buchpräsentation: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk, „Honterus”-Verlag Hermannstadt, 2024, mit dem Autor Volker Wollmann (Obrigheim, Deutschland);

Ø Benjamin Józsa (Hermannstadt) liest zum Teil unveröffentlichte Texte vor;

Ø Buchpräsentation: Bibliografia istoriei berăritului românesc(= „Bibliographie der Geschichte der rumänischen Bierbrauerei“),Autoren: Traian Popescu, Bogdan Penescu, 2024 im Eigenverlag „BeRoMania“ erschienen, mit Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Deutschland);

Ø In Memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12. Juli 1937, Ferdinandsberg – † 17. Januar 2024, Temeswar).Balthasar Waitz (Temeswar) und Erwin Josef Ţigla erinnern an die Heimatdichterin und langjährige Deutschlehrerin im Banat.