În cadrul activității metodice, organizate recent la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia și dedicate profesorilor de istorie cărășeni, cu scopul dezvoltării abilităților de predare a disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul, un moment de înaltă ținută academică l-a reprezentat teleconferința istoricului dr. Rafael Vago, profesor la Universitatea din Tel Aviv, Israel.
Expunerea Domniei Sale a început cu provocarea auditoriului la o reflecție simplă, spunând că, „dacă un om trece printr-o persecuție religioasă, el poate să-și schimbe religia; dacă un om are o cetățenie, el poate merge într-o altă țară, poate să-și schimbe cetățenia, dar de la o politică rasială nu poate evada, pentru că nu se poate să îți schimbi rasa ta”. Apoi, alegând drept premise întrebările cheie: „Cât timp a trebuit să treacă pentru ca societate să fie pregătită pentru a accepta adunarea evreilor în ghetouri, apoi deportările, lagărele și exterminarea? Cât timp îi trebuie unei societăți să devină indiferentă la asemenea fapte? Au avut naziștii un plan pentru evrei?„, profesorul Rafael Vago a construit un discurs interesant, concis, adaptat nevoilor participanților, cadre didactice și elevi. Astfel, a făcut referire la mai multe aspecte care privesc trecutul și prezentul poporului evreu, tema Holocaustului, accentuând rolul istoriei în educarea tinerei generații.
Având în vedere importanța și actualitatea problemelor abordate, redăm în continuare fragmente din expozeul Domniei Sale :
„Naziștii, la început, nu au avut un plan metodic să-i extermine pe evrei. Ei au vrut să creeze o lume fără evrei, dar nu au avut un plan concret și prestabilit. După 1939, în special, după 1941, după ce germanii au intrat în Uniunea Sovietică, au început marile exterminări pe teritoriul Poloniei și al Uniunii Sovietice. În această perioadă naziștii au decis, fie să-i împingă pe evrei în adâncimea Uniunii Sovietice, fie să-i extermine, dar nu după un plan premeditat. Planurile lor s-au pliat la situațiile care au apărut. Spre exemplu, la un moment dat naziștii s-au întrebat : Ce să facem cu atâția evrei? Nouă nu ne trebuie evrei! Atunci au început să elimine ghetourile, au început să omoare oamenii și așa a apărut „soluția finală” la problema evreiască.(…)
În 8 mai 2024, Institutul Cultural Român din Tel Aviv va organiza o seară dedicată deportărilor evreilor din Transilvania de Nord, în timpul ocupației maghiare. Holocaustul din Transilvania de Nord a început după aprilie 1944. Spre exemplu, părinții și bunicii mei au fost predați naziștilor de autoritățile maghiare în mai-iunie 1944, exact acum 80 de ani. Când Aliații, în iunie 1944, debarcaseră în Normandia și Armata sovietică se apropia de Europa de Est, de granițele Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei, naziștii trimit mii de oameni pentru exterminare. Fanatismul din ultimele luni ale războiului nu poate fi explicat rațional. Germania știa că va pierde războiul și totuși continuă să omoare evrei. Spre exemplu, bunicii mei din partea mamei, amândoi fiind medici în Gheorghieni, au avut, în timpul când au profesat, au avut clienți (bolnavi) secui din Transilvania de Nord, din regiunea secuiască. Totuși ungurii i-au adunat pe ei, și pe mama mea, și i-au dus în ghetouri cu alți evrei, apoi i-au predat naziștilor pentru exterminare. Așa bunicii mei au murit în acea vreme la Auschwitz.(…)
În câteva țări, inclusiv România, Holocaustul a fost desfășurat de propriul stat, fără ajutorul și prezența Germaniei. Holocaustul evreilor din România a fost făcut de autoritățile lui Antonescu, Jandarmerie și parte din Armata română. Dar mulți cetățeni români, și din alte țări, au ajutat evrei. Este foarte important să menționăm pe acei oameni eroi, care au ajutat pe evrei în timpul Holocaustului, care a fost în nordul României, în Basarabia, în Bucovina, în special, în regiunea Transnistria. Aici a fost un Holocaust fără precedent, care nu a fost desfășurat de naziști, ci de autoritățile române. Cu alte cuvinte, ca să extermine acele părți ale evreimii din nordul României( nu din sudul României, nu din Banat), Antonescu a făcut ce făceau naziștii în alte țări. Știm astăzi că, au fost planuri ale autorităților lui Antonescu, să-i predea naziștilor pentru exterminare, pe toți evreii, care au rămas în Regat. Planul acesta nu a fost aplicat. Antonescu a oprit planul când a văzut că Germania va pierde războiul. (…)
În zilele noastre, în special după evenimentele, care au început în Gaza, prin atacul asupra Israelului, la 7 octombrie 2023, a început un val foarte puternic de antisemitism contra evreilor. Trebuie să ne gândim, că sunt demonstrații în fiecare zi! În Statele Unite, la Philadelphia, la New York și la Washington au fost recent mari demonstrații contra Israelului. Acestea sunt demonstrații antisemite, contra poporului evreu, contra statului evreu, statul de unde vorbesc eu acum, statul Israel. Trebuie să fiți mândri, și eu sunt mândru, că România este alături de statul Israel și este solidară cu poporul evreu. Ambasadorul României în Israel, un istoric foarte cunoscut, Dr. Radu Ioanid are meritul de a fi dezvoltat relații foarte bune între România și statului Israel, a încurajat solidaritatea cu poporul israelian în acest război, în care mai mult de 1200 de israelieni au fost omorați și 133 au fost luați ostateci de organizația Hamas.
Prin urmare, acum, antisemitismul și sentimentul antiisraelian, cu fiecare nouă demonstrație ridică foarte mult capul. Dar să nu uităm că, în statul Israel sunt și peste 2 milioane de cetățeni arabi, despre care aș putea spune că nu avem, de obicei, probleme. Ei sunt cetățeni loiali, iar limba arabă este una dintre limbile oficiale ale Israelului, alături de ebraică și engleză. Spre exemplu, în clădirea noastră de șapte etaje, unde stau eu, locuiesc și două doamne, care sunt surori medicale, la un spital de lângă noi. Nu avem nicio problemă cu ele și suntem în relații foarte bune. De asemenea, o parte mare din doctorii și surorile medicale din spitalele noastre sunt de origine arabă și nu avem probleme cu ei. (…)
Am spus că antisemitismul a ridicat capul și trebuie să luptăm împotriva acestui fapt. Ce putem noi să învățăm, în zilele acestea? Din istorie putem învăța doar dacă ne gândim la prezent. Cunoaștem că Istoria poporului evreu, în cei 2000 de ani existență a adunat persecuții, progromuri, stereotipii („evreul este negustorul rău”, „evreul este cel mincinos”). Vă rog, să vă uitați, chiar și la exemple din cultura română, dar și a altor țări, unde se regăsesc astfel de stereotipuri antisemite, prin care evreul a fost dezumanizat . Tocmai de aceea, atunci când a apărut politica rasială, evreii au fost ușor de exterminat, pentru că părți ale populațiilor locale au fost pregătite în acest sens.
Ce putem să învățăm din aceasta? Să avem toleranță față de vecinii noștri, care sunt diferiți de noi, diferiți prin neam, diferiți de obiceiurile noastre, diferiți de religia noastră. Să ne gândim că suntem cu toții aceiași oameni, facem parte din aceiași omenire. Tocmai de aceea, oamenii care în timpul Holocaustului au arătat fața lor omenească, și subliniez, și în România, nu doar o parte din populație, dar și diplomați români au ajutat pe evrei să scape din diferite locuri sau situații. Trebuie să ne gândim la acești oameni, care în timp de prigoană au fost oameni pentru noi. Trebuie să fim mereu oameni cinstiți, să iubim, să cinstim alteritatea și să nu-i judecăm pe ceilalți prin prisma stereotipurilor asociate altor popoare, altor religii, ci să ne dorim să fim împreună.
Așa cred că, din această lecție a istoriei, putem să ieșim oameni mult mai buni!”
La manifestarea desfășurată în colaborare cu Casa Corpului Didactic Caraș-Severin au fost prezenți profesori și elevi de la unități de învățământ din Caransebeș, Teregova, Herculane, Moldova Nouă, Iablanița și Mehadia.
Prof.dr. Gabriela Violeta Bica
Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova
Prof. Ionela Mihaela Domilescu
Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg”Mehadia
UZPR CARAS SEVERIN 