Ca în fiecare an, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană marchează Ziua Pământului printr-un eveniment special. În parteneriat cu Universitatea Ecologică din București, pe 22 aprilie, de la ora 12.00, la Universitatea Ecologică din București va avea loc un Forum-eveniment dedicat Zilei Pământului, inițiativă care marchează actul de naștere al mișcării pentru protejarea mediului înconjurător.
Forumul de la București destinat conservării naturii va aduce împreună factori de decizie din mediul guvernamental, non-guvernamental și antreprenorial, pentru dezbateri constructive pe tema schimbărilor pe care România trebuie să le facă în acest context.
Evenimentul va include sesiuni de dezbatere, prezentări, networking în care să relaționeze participanți cu experiență diferită – legislativă, executivă, administrație centrală, regională și locală, mediu de afaceri, societate civilă, mass-media.
Tema globală pentru Ziua Pământului 2024 este „Planetă versus plastic” și unește studenți, părinți, întreprinderi, guverne, biserici, sindicate și ONG-uri, într-un angajament ferm de a cere sfârșitul materialelor plastice, în numele sănătății umane și planetare, printr- o reducere cu 60% a producției de plastic și a materialelor plastice până în 2040 și un obiectiv final de a construi un viitor fără plastic pentru generațiile viitoare. „Comandamentele planetare sunt acțiunea – cu îndrăzneală – inovarea pe scară cât mai largă și implementarea în mod echitabil; toate acestea pentru viitorul planetei. Întreprinderi, guverne și cetățeni – toată lumea este responsabilă, în acest moment de răscruce, pentru crearea unui parteneriat dedicat abandonării practicilor care au adus atâtea daune mediului nostru natural, refacerii ecosistemelor și reîntoarcerii la sustenabilitate și durabilitate. Fiecare și împreună. Acestea sunt comandamentele jurnalistice care ne îndreptățesc să ne multiplicăm eforturile profesionale în numele vitorului sustenabil – al nostru și al generațiilor viitoare, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este și va fi parte a acestui efort conjugat”, a spus Sorin Stanciu, președinte al UZPR, la ediția din 2023 a marcării Zilei Pământului.
Lucrările Forumului de la București vor fi transmise live în mediul online și vor fi reflectate de partenerii din media scrisă și audiovizuală („A3CNN”, „Canal 33”, „Realitatea Plus”, „Jurnalul”, „Gândul”, „Ultima Oră”, „Inițiativa Verde”, „Ziua News”).
Motto: ,,În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bârzava, dealuri, veșnicii…” Imnul Reșiței, versuri Octavian DOCLIN, muzica Sabin PAUTZA
Marți, 23 aprilie 2024, ora 18:00, în Sala de Conferințe a Muzeului Banatului Montan va avea loc a doua din șirul de conferințe- eveniment CEREMONII REȘIȚENE. Creația inversă: noul ADAM, va fi susținută de scriitorul, jurnalistul și realizatorul radio-tv, Daniel BOTGROS.
Autor de povestiri povestiri science-fiction publicate în reviste de specialitate și în diverse antologii, Daniel BOTGROS este realizator de emisiuni la postul local Banat TV din Reșița și senior editor la eCronica. În 2016 a publicat romanul Science-Fiction „Adam”, la editura Eurostampa, republicat la editura Pavcon (2018). Romanul „Respiră!” (ed. Pavcon, 2022) i-a adus premiul național pentru literatură, artă science fiction și fantasy acordat de Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de Science Fiction (ARCASF), premiu decernat în 2023 la Convenția Națională ROMCON.
”Creația inversă: noul ADAM” o conferință despre fuziunea între ficțiune și realitate din perspectiva unui autor premiat, o evadare relativă din lumea curentă, o perspectivă proaspătă asupra imaginarului, a unei lumi dincolo de granițele cunoașterii, de un realism magic. Lumea lui Daniel BOTGROS diferită de a noastră, devine interesantă nu prin speculații, ci prin intermediul unei optici diferite creatoare de conexiuni raționale. ”Ce ar fi dacă…?” rămâne eterna evadare din realitatea devenită, de multe ori, apăsătoare, și care ne duce, adesea, în imaginarul fantastic.
Vor fi prezente la stand cele două volume:
ADAM -”Lucrarea se încadrează într-un SF de factură hard, unde inventivitatea tehnologică primează asupra manipulărilor lejere ale societății viitoare și asupra exploatării esențialmente literare a subiectelor. Tema romanului este destul de incitantă, dacă ne gândim la faptul că specia umană se află tot mai aproape de lansarea în cursă a inteligențelor artificiale, unii oameni de știință, precum Ray Kurzweil, anticipând un moment când tehnologiile din ce în ce mai sofisticate ale contemporaneității noastre vor putea crea efectiv entitățile raționale cu suport computerizat.” (Mircea Oprița)
RESPIRĂ!- O pierdere teribilă poate lovi oricând! Fără avertisment, fără nicio pregătire. Doar lama teribilă a destinului, care vine de niciunde, lovește, desparte și dispare! Iar cumplitul gol se instalează instantaneu. Și nu mai pleacă. Niciodată. Rămâne doar un nesfârșit deșert. O luptă inertă pentru o orientare oarbă într-un pustiu sfâşietor. Dar dacă, totuși, mai există o speranță? O izbăvire stranie și neomenească. Ce am alege? Ce am dori să alegem? Sau… putem cu adevărat alege? Fiinţe din alte lumi, din alte dimensiuni, ni-i aduc pe cei dragi înapoi, într-un fel de stranie resurecție, procedând astfel la un sacrificiu religios pentru ele însele. Vom accepta să îi revedem pe cei duși, aflați însă într-o stare fără de formă sau le vom dori odihna veșnică? (Daniel Borgros)
Invitat special: jurnalistul Mario BALINT
Moment muzical: Liceul de Arte ,,Sabin PĂUȚA”, Reșița, prof. Madalina-Sonia STĂNESCU, pian, Andrei KIESZVIEMMER, pian, cl. a XI-a, prof. coord. Mirabela PETRICA și Melia-Antonia CHARALAMBOUS, pian, prof.coord. Lucia GHILEA, Școala Populară de Arte, Reșița.
Fideli scopului propus, acela de a reduce distanța dintre cetățenii urbei și oamenii ce pot genera expresie artistică în toate formele sale, Societatea pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, vă propune o serie de conferințe- eveniment CEREMONII REȘIȚENE, întâlniri nonformale cu personalități marcante ale lumii academice, artistice, spirituale, ale locului- și nu numai- în discuții deschise, generatoare de gânduri– fie ele vechi și consacrate, fie mereu noi nediscutate. (Camelia DUCA)
Eveniment organizat de METARSIS în parteneriat cu Muzeul Banatului Montan, Consiliul Județean Caraș-Severin. Parteneri cultural: Rotary Club, Interact și Rotary Community Corps Reșița.
Cunoaștem cu toții că orașul Oravița este recunoscut din vechime ca un important centru cultural al Banatului. Dacă ne gândim doar la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, construit în stil baroc vienez în perioada 1816 – 1817, fiind cel mai vechi teatru din România, sau la cele două trasee ale Căilor ferate montane: Oravița – Iam – Baziaș și Oravița – Anina, adesea numită Semmeringul bănățean, acestea fiind primele căi ferate de pe teritoriul României, iar Gara Oravița fiind, de asemenea, cea mai veche din țară, putem deja intui importanța acestui burg bănățean! Când vorbim despre Oravița, gândul ne duce, inevitabil, la Mihai Eminescu, cel care, în 1868, a poposit pe scena Teatrului orăvițan împreună cu trupa lui Pascaly și care beneficiază de un frumos bust realizat de sculptorul Romul Ladea și amplasat în parcul central; ne ducem cu gândul și la alte personalități care, de-a lungul vremii, au poposit în Oravița și apoi, acestora le-au urmat exemplul toți oamenii de cultură ai timpurilor, deoarece Oravița era deja cunoscută și recunoscută ca unul dintre cele mai importante centre culturale ale țării. În 1933 regele Carol al II-lea vizitează Oravița și participă la dezvelirea și sfințirea tripticului statuar din parcul central ( busturile realizate de sculptorul Romul Ladea – Mihai Eminescu, Damaschin Bojincă și regele Ferdinand); poetul Octavian Goga vine în Banat de mai multe ori și, evident, la Oravița (1933, 1935), ceea ce-l determină să afirme că „Banatul e țara simțământului artistic…”; George Enescu poposește la Oravița în 1931 și susține un „Concert extraordinar de vioară”. Sunt doar câteva nume importante care au contribuit la ridicarea prestigiului Oraviței. Noi, bocșenii, nu putem uita că, pentru o perioadă, Tata Oancea a locuit în Oravița, pe strada Principală nr. 55, că a ucenicit ca sculptor aici și a tipărit revista „Vasiova” începând cu 1 ianuarie 1929. Așadar, Oravița culturală este în inimile celor care, într-un fel sau altul, slujesc pe tărâm cultural – literar – artistic, și care astăzi poposesc pentru diversele evenimente organizate de către o mână de oameni inimoși, pasionați și devotați actului de cultură. Iar amfitrionul Ionel Bota, doctor în istorie și important editor și scriitor, creează pentru publicul larg o seamă de întâlniri culturale pe diverse și atractive teme, cuprinzând o largă paletă de domenii. Astăzi, când ne referim la Oravița, ne referim la fenomenul Ionel Bota! Un scriitor prolific, o extraordinară inteligență, un munte de cultură clădit pe rafturi de cărți citite și studiate, pe rafturi de cărți scrise și, unele, tipărite, pe infinite nopți de veghe asupra manuscriselor și a diverselor documente. Acest om genial ne-a propus recent un alt happening cultural, îmbinând cuvântul și arta și adunând, din nou, la Oravița, oameni din tot Banatul. Marți, 16 aprilie 2024, la Oravița s-a desfășurat un complex de evenimente menite să înnobileze sufletul fiecărui iubitor de carte și artă. Invitatul special a fost artistul plastic reșițean Ana Viorica Farkaș, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin. Ana Viorica Farkas nu contenește să ne surprindă, evident, în mod extrem de plăcut! De astă dată, a propus publicului orăvițan o expoziție de pirogravură, tehnică pe care artista a dovedit că o stăpânește cu măiestrie. Lucrările, colorate prin textură (culoarea fiind originală, modificată doar de textura lemnului după lăcuire), reprezintă diverse desene pe lemn: peisaje, clădiri, flori, păsări, fluturi, executate cu migală și măiestrie. Încă o dată, Ana Viorica Farkaș ne dovește că este un artist complex, receptiv la nou și curajos în abordarea mai multor tehnici, creionând arta sub diversele ei aspecte. Despre artistul Ana Viorica Farkaș și lucrările ei au vorbit Ionel Bota, Erwin Josef Țigla și Gabriela Șerban, iar momentul a fost unul de suflet și bucurie. În cea de-a doua parte a întâlnirii, Ionel Bota și Erwin Josef Țigla – cei doi organizatori ai evenimentului, au prezentat două noi tipărituri deosebit de importante pentru istoria Banatului și pentru istoria presei bănățene. A fost lansat primul număr al revistei „Acta Etnographiae et Historiae”, revistă apărută la Oravița la începutul anului 2024, sub conducerea lui Ionel Bota și a Corinei Vlădoiu. Publicație trimestrială (An I, nr. 1-2-3, ianuarie-februarie-martie, 2024), are rubrici bine stabilite, bazate pe o diversitate de domenii: etnografie, istorie, literatură, artă, turism, natură, călătorii, iar printre semnatarii celor 140 de pagini se regăsesc nume importante din arealul cultural românesc precum: Gheorghe Jurma, Cornel Ungureanu, Mihai Posada, Erwin Josef Țigla, Florina-Maria Băcilă, Gabriel Kelemen, Nicolae Sârbu, Dumitru Tomoni, Radu Cernătescu, Gheorghe Șeitan, Maria Hadiji, Ada D. Cruceanu, Ionel Bota, Virgil Diaconu, Iosif Băcilă, Sonia Elvireanu, Mihaela Aionesei, Cristian Ovidiu Dinică, Constantin Teodorescu, Corina Vlădoiu, Cristian-Paul Mozoru, Mariana Pâșlea, Adrian Erbiceanu, Constantin Mărăscu, Adela Lungu Schindler, Georgeta Resteman, Sara Mina, Cornelia Edițoiu, Ion Gheorghe Chiran, dar și bocșenii Constantin-Tufan Stan, Gabriela Șerban și Dorel-Viorel Cherciu. Ultimul punct al întâlnirii de la Oravița din 16 aprilie 2024, a fost prezentarea unui nou volum semnat Ionel Bota, o carte-document pentru istoria Oraviței și Țării Cărașului: „ Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552 – 1718)”, volum apărut la Oravița, la Clubul „Mitteleuropa” în 2024, în colecția „Cărașul. Studii și documente”. Din nou, Ionel Bota și-a demonstrat, nu doar pasiunea pentru cercetare și istorie, ci și genialitatea, puse în slujba „centrului lumii” care pentru el este Oravița și, pentru a fi mai convingătoare în afirmații, voi cita din Gheorghe Jurma: „Ionel Bota e un poet rafinat, livresc, în care amintirile citadinului îndeosebi primesc o culoare specială. E un critic din aceeași categorie, calofil, filtrând textele prin lumina specială a filozofiei sau esteticii generale, în timp ce istoricul absoarbe documentarea până la infinitul mic. ” Întâlnirea de la Oravița din 16 aprilie 2024, pusă sub semnul Artei lui Ana Viorica Farkaș și al Cuvântului ticluit cu pricepere și originalitate de Ionel Bota, s-a dovedit a fi un veritabil eveniment al unui oraș cu tradiție; un eveniment organizat de Primăria Orașului Oravița, prezent fiind și primarul Dorel Ursu, Centrul Cultural „Mihai Eminescu” Oravița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Tuturor li se cuvin felicitări!