INVITAȚIE
Lună: aprilie 2024
INVITAȚIE
INVITAȚIE
30 aprilie 2024, ora 16,30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de fotografii „Ciprul ortodox”. Cu fotografii realizate de Viorica Ana Farkas (Reșița).
30. April 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung: „Das orthodoxe Zypern“ der Autorin Viorica Ana Farkas (Reschitza).
,,Zilele Literaturii Germane la Reșița”Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:
Duminică, 28 aprilie 2024
Ora 10.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
Ø Veronika Haring (Maribor, Slovenia) prezintă antologia apărută în 2024 „Vezi med ljudmi. 22. Zbornik kulturnega društva nemško govorečih žena MOSTOVI = Zwischenmenschliche Bindungen. 22. Sammelband des Kulturvereins Deutschsprachiger Frauen BRÜCKEN“ (= „Legături interumane. Cea de-a 22-a antologie a Asociației Culturale a Femeilor Germane PODURI“);
Ø Ivan Korponai (Stehanja vas, Slovenia) citește din creația proprie;
Ø Katharina Kilzer (Frankfurt am Main, Germania) citește două povestiri din Banatul Montan: „Die Wassermühle von Wolfsberg“ (= „Moara din Gărâna“) & „Ferdinand Rank: Ein Waldmensch aus Wolfsberg“ (= „Ferdinand Rank: un om al pădurii din Gărâna“);
Ø Întâlnire cu Cercul literar „Die Stafette“ și cu scriitorii germani din Timișoara. Citesc: Arthur Funk („Eindrücke. Lyrik / Impresii. Lirică“, „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2023), Arnold Schlachter (antologia „Die Stafette“ a Cercului literar, „CosmopolitanArt“ Temeswar, 2023), Bianca Barbu, Benjamin Burghardt și Henrike Brădiceanu-Persem; moderatoare: coordonatoarea Cercului literar „Die Stafette“, Henrike Brădiceanu-Persem.
După masa, excursie literară în Banatul Montan.
* Manifestările se vor desfășura în limba germană.
„Deutsche Literaturtage in Reschitza”
XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024
PROGRAMMÜBERSICHT:
Sonntag, den 28. April 2024
10:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Ø Lesung des Autors Ivan Korponai (Stehanja vas, Slowenien);
Ø Katharina Kilzer (Frankfurt am Main, Deutschland) liest zwei Geschichten aus dem Banater Bergland: „Die Wassermühle von Wolfsberg“& „Ferdinand Rank: Ein Waldmensch aus Wolfsberg“;
Ø Begegnung und Buchpräsentationen mit dem „Stafette“-Literaturkreis und Temeswarer deutschen Schriftstellern. Es lesen: Arthur Funk („Eindrücke. Lyrik / Impresii. Lirică“, „CosmopolitanArt“ Temeswar, 2023), Arnold Schlachter (Sammelband „Die Stafette“ des gleichnamigen Temeswarer deutschen Literaturkreises, „CosmopolitanArt“ Temeswar, 2023), Bianca Barbu, Benjamin Burghardt und Henrike Brădiceanu-Persem, alle Temeswar. Moderation: die Leiterin des „Stafette“-Literaturkreises Temeswar, Henrike Brădiceanu-Persem.
Nachmittags, literarische Reise durch das Banater Bergland.
„Zilele Literaturii Germane la Reșița”
Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:
Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
Ø Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ din Pilisvörösvár, Ungaria, își prezintă noile apariții editoriale: „Zusammengehörigkeiten. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2022 – 2023“ (= „Afinități. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2022 – 2023“), Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Meditationen für Soloflöte“ (= „Meditații pentru solo flaut“), 2023, și „Sammelpunkt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2023 – 2024“ (= „Loc de întâlnire. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2023 – 2024“);
Ø Autorul german din Ungaria Josef Michaelis (Somberek) citește din noul său volum apărut 2023 „Tierkonzert“ (= „Concertul animalelor“);
Ø Autorul german din Ungaria Nelu Bradean-Ebinger (Budapesta) citește texte noi;
Ø Johann Schuth, președintele Uniunii Scriitorilor și Artiștilor Plastici Germani din Ungaria (VUdAK) își prezintă uniunea și noile ei apariții editoriale din perioada 2022 – 2023;
Ø Două autoare germane din Ungaria, Csilla Susi Szabó (Szederkény) & Christina Arnold (Mecseknádasd), se prezintă și citesc din creația proprie.
Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
Ø Prezentarea „Cronicii romanești” – „Astea aflasem printre oameni” (titlu în original:„Romanhaften Chronik“ – „Das erfuhr ich unter Menschen“), în curs de apariție la Editura „Schiller”, Sibiu / Bonn) a autorului Joachim Wittstock (Sibiu);
Ø Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă împreună cu coordonatorul Benedikt Dyrlich (Dresda, Germania) volumul bilingv sorb-german: „Posledni sněh. Basnje serbsce-němsce / Der letzte Schnee. Gedichte sorbisch-deutsch“, grafica Božena Nawka-Kunysz, și citește din acesta;
Ø Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie.
Ora 19.30, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“:
Ø Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2024 în instituția școlară frecventată și de Rolf Bossert:
1. Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
2. Introducere prin inițiatorul Premiului, Hellmut Seiler (Backnang, Germania);
3. Laudatio pentru premiantul pe anul 2024 al Premiului literar „Rolf Bossert“, Dietrich Machmer (Seevetal, Germania);
4. Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Dietrich Machmer (Seevetal, Germania).
* Manifestările se vor desfășura în limba germană.
„Deutsche Literaturtage in Reschitza”
XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024
PROGRAMMÜBERSICHT:
10:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Ø Gábor Ruda, Vorsitzender des Kulturvereins „Freundeskreis Murgebiet“ in Werischwar / Pilisvörösvár, Ungarn, stellt von ihm herausgegebene oder veröffentlichte Bücher vor: „Zusammengehörigkeiten. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2022 – 2023“, Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Meditationen für Soloflöte“, 2023, und „Sammelpunkt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2023 – 2024“;
Ø Der ungarndeutsche Autor Josef Michaelis (Schomberg, Ungarn) liest aus seinem neuen Band „Tierkonzert“, 2023 erschienen;
Ø Der Autor Nelu Bradean-Ebinger (Budapest, Ungarn) liest neue Texte;
Ø Johann Schuth, erster Vorsitzender des Verbands Ungarndeutscher Autoren und Künstler (VUdAK) stellt den Verband und seine Veröffentlichungen 2022 – 2023 vor;
Ø Zwei ungarndeutsche Autorinnen stellen sich vor und lesen aus dem eigenen literarischen Schaffen: Csilla Susi Szabó (Surgetin / Szederkény) & Christina Arnold (Nadasch / Mecseknádasd).
16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Ø Die Journalistin und Übersetzerin Beatrice Ungar (Hermannstadt) präsentiert die beiden Eginald Schlattner im Vorjahr gewidmeten Bände: „Die Erde ist gewachsen. Festschrift für Eginald Schlattner / Pământul a crescut. Volum jubiliar pentru Eginald Schlattner“, Hrsg.: Andras Bandi, Andreea Dumitru-Iacob, Florian Gassner, Roger Pârvu, 2023 im „Mega”-Verlag Klausenburg erschienen, und „«Man verlasse den Ort des Leidens nicht, sondern handle so, dass die Leiden den Ort verlassen.» Eginald Schlattner ist seit 90 Jahren da und handelt…“, Hrsg.: Rudolf Gräf, Christoph Klein, Gabriella-Nora Tar, Ioana Florea, 2023 im Verlag „Presa Universitară Clujeană” Klausenburg erschienen;
Ø Vorstellung der „Romanhaften Chronik“ – „Das erfuhr ich unter Menschen“ (im Erscheinen begriffen im Schillerverlag, Hermannstadt / Bonn) durch den Autor Joachim Wittstock (Hermannstadt);
Ø Traian Pop Traian, Leiter des „Pop“-Verlags in Ludwigsburg, Deutschland, und der Herausgeber Benedikt Dyrlich (Dresden, Deutschland) stellen den Band vor: „Posledni sněh. Basnje serbsce-němsce / Der letzte Schnee. Gedichte sorbisch-deutsch“, mit Grafiken von Božena Nawka-Kunysz;
Ø Lesung von Bastian Kienitz (Mainz, Deutschland), Träger des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2022.
19:30 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg:
Ø Verleihung des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2024 in der Schule, die Rolf Bossert besucht hat:
1. Dokumentationsausstellung „Rolf Bossert“, aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“;
2. Einführende Worte zum „Rolf Bossert“-Gedächtnispreis, vorgetragen vom Preisinitiator Hellmut Seiler (Backnang, Deutschland);
3. Laudatio auf Dietrich Machmer (Seevetal, Deutschland), den Preisträger des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2024;
4. Dankesworte und Lesung des Preisträgers Dietrich Machmer (Seevetal, Deutschland).
Conferențiar Florina-Maria Băcilă, Universitatea de Vest din Timişoara: „Scriu bine mulți tineri ancorați în diverse domenii; cred că ar trebui încurajați”
Doamna Florina-Maria Băcilă este – din 23 septembrie 2019 – conferențiar doctor la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul de studii româneşti, Colectivul de limba română. Dincolo de titlul academic, este o persoană deosebit de atașată de locurile natale, un neobosit căutător de comori ale spiritului românesc, pe care le conservă prin scris și le prezintă cu însuflețire celor interesați.
În cele ce urmează, vă propun să descoperiți personalitatea doamnei conferențiar universitar doctor într-un interviu care îngemănează experiența didactică cu predilecția pentru scris și cercetare culturală.
– În ce cadru vă simțiți în largul dvs. – conferențiar universitar doctor, scriitor sau publicist?
– Ipostaza pe care o simt cel mai aproape de sufletul meu este aceea de dascăl. E adevărat că ascensiunea profesională în mediul universitar implică parcurgerea anumitor etape, în urma căreia se obțin gradele didactice, dar, dincolo de ele, rămâne profesorul – omul de la catedră care îi învață pe copii… să învețe: ce, cum și, mai ales, de ce. Pe de altă parte, nu mă consider scriitor în sensul restrâns al termenului, deși am „cochetat”, în mai multe rânduri, cu eseistica și chiar cu ideea de a scrie proză. Experiența de publicist îmi este de mare ajutor în activitatea de editare a textelor și în impunerea exigenței inclusiv atunci când vine vorba despre elaborarea propriilor studii și articole, în vederea publicării. De altfel, în pofida prejudecăților care îl asaltează astăzi din ce în ce mai puternic, se cuvine ca universitarul să fie, mai întâi, dascăl, apoi cercetător dedicat muncii fără astâmpăr și, simultan, om al comunității, unind fervoarea și sensibilitatea ei cu solemnitatea mediului academic. Tocmai de aceea mă bucur enorm ca, din când în când, să mă pot simți în largul meu de… om.
– Implicarea dvs. deosebită în activitatea didactică se datorează moștenirii de familie?
– Cred că implicarea aceasta derivă, în primul rând, din buna rânduială pe care Făcătorul a toate ne-o așază pe firul vieții. Omenește vorbind, vă mărturisesc că refrenul care mi-a însoțit răspicat, fără ezitare, copilăria și adolescența a fost: „Când voi fi mare, vreau să mă fac profesoară de română și să scriu cărți!”. Visam să ajung cândva studentă la Litere, ca să fiu aidoma celor doi admirabili profesori ai mei de limba română din gimnaziu (Irina Frîncu) și din liceu (Iosif Băcilă), adică să am o profesie care presupune dăruire și sacrificiu de sine, să le ofer celorlalţi câte ceva din cunoştinţele, strădaniile şi trăirile proprii. Sigur, am preluat ce am socotit că mi se potriveşte de la mai mulţi dascăli din ciclurile şcolare pe care le-am urmat, am încercat să adaptez la trăsăturile personalităţii mele ceea ce mi s-a părut demn de reţinut şi de pus în practica didactică.
Citește articolul întreg:
Continuă lecturaErwin Josef Țigla – Oare am învățat ceva din istorie? 26 aprilie, Ziua internațională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl
În primăvara anului 2015 am avut ocazia să vizitez, în capitala Ucrainei, la Kiev, cu prilejul participării la un congres internațional, Muzeul Memorial al Cernobîlului. Acest muzeu a fost înființat la 26 aprilie 1992 și se adresează unui număr mare de vizitatori din Ucraina, dar mai ales din lumea largă, având ca tematică, așa cum spune însuși numele său, uriașa tragedie petrecută în urmă cu 38 de ani, când, la 26 aprilie 1986, avea loc accidentul nuclear de la al patrulea reactor din cadrul Centralei Atomoelectrice din Cernobîl, cu urmări până în ziua de astăzi. De fapt, este unul dintre cele mai vizitate muzee din Ucraina. Motto-ul muzeului reprezintă un citat din Cicero: „Est dolendi modus non est timendi – există o limită a suferinței, dar nu și o limită a fricii.” Vizitând acest loc unic în lume, am înțeles mult mai bine ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 38 de ani, despre injustețea ținerii sub controlul comunist de atunci a transferului de informații care, dacă circulau liber, poate mai salvau vieți…
Când am ieșit din muzeu, după două ore și mai bine de vizitat, am fost un alt om: mai aproape de suferințele semenilor noștri de atunci, mai înțelegător față de nevoia de a face tot posibilul ca o astfel de tragedie să nu se mai repete niciodată…
Și astăzi mă cutremură și mă sperie faptul că ne jucăm cu tehnologii care, dacă nu sunt întrutotul securizate, pot fi fatale pentru viața noastră, a tuturor, chiar a planetei noastre în general. De multe ori nu suntem destul de conștienți de urmările unor astfel de tehnologii, dacă ele nu sunt întrebuințate conform normelor sau cad în mâinile oamenilor fără discernământ. Și în perioada de astăzi, când conflictul armat din Ucraina sângerează, centralele nucleare din țara vecină sunt la un pas oricând de o nouă catastrofă nucleară!
Cernobîlul a reprezentat pentru omenire o cotitură. Fie ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple aici, acolo, niciunde… Oare am învățat ceva din istorie?
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna 26 aprilie drept Ziua internațională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. Astăzi ne amintim de acea zi de 26 aprilie 1986…
Iar pentru că Biblioteca Germană „Alexander Tietz” nu poate fi indiferentă, vom organiza o miniexpoziție de fotografii, luni, 29 aprilie. De ce abia luni? Fiindcă până duminică, spațiul Bibliotecii este ocupat de manifestarea internațională „Zilele Literaturii Germane la Reșița”.
Prin urmare:
29 aprilie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, cu posibilitate de vizitare între orele 15.00 și 18.00:
Ziua Internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie 1986). 38 de ani de la accidentul de la centrala atomoelectrică.
Expoziție de fotografii cu Muzeul Național al dezastrului de la Cernobîl, situat în Kiev. Cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.
„Zilele Literaturii Germane la Reșița”
Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:
Vineri, 26 aprilie 2024
Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
Ø Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește texte noi;
Ø Anton Sterbling (Fürth, Germania) își prezintă și citește din povestirea „Rückreise aus dem Klimadelirium oder das Lenautreffen in Wien“ (= „Întoarcerea din delirul climatic sau întâlnirea Lenau în Viena“);
Ø Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește din noul ei roman în curs de apariție „Leben in Etagen“ (= „Viața în etaje“);
Ø Prezentare de carte și lectură din traducerea în germană a romanului „Viața și întoarcerea unui Halle“, volum apărut la Editura „Polirom“ Iași, 2019, prin traducătorul Werner Kremm (Reșița);
- Thomas Krause (Braunschweig, Germania) citește proză scurtă din creația proprie.
Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
Ø Vernisajul expoziției de fotografii Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Germania) „Instantanee”;
Ø Hellmut Seiler (Backnang, Germania) citește din „Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“ (= „Abolirea gravitației. Poezie“), Edition Noack & Block, Berlin, 2023, și din volumul în curs de apariție „Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“ (= „Gărâna sau Adâncul liniștii“). Introducere de Katharina Kilzer;
Ø Prezentare de carte și lectură din aceasta: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (= „Refugierea germanilor din Banat în toamna lui 1944. Amintiri“), coordonatori: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling, un volum colectiv care va apărea în anul 2024 la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, de față fiind Werner Kremm și Anton Sterbling;
Ø Balthasar Waitz (Timișoara) citește din creația proprie;
Ø Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește din traducerea ei în germană a volumului Norei Iuga „Fetița strigă-n pahar“, volum apărut la Editura „Nemira“ București, 2023;
Ø Traian Pop Traian, coordonatorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă două numere ale revistei „BAWÜLON”, urmată de o lectură din acestea.
* Manifestările se vor desfășura în limba germană.
„Deutsche Literaturtage in Reschitza”
XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024
PROGRAMMÜBERSICHT:
10:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Ø Edith Ottschofski (Berlin, Deutschland) liest unveröffentlichte Texte;
Ø Anton Sterbling (Fürth, Deutschland) stellt vor und liest aus seiner Erzählung „Rückreise aus dem Klimadelirium oder das Lenautreffen in Wien“;
Ø Thomas Krause (Braunschweig, Deutschland) liest eine Kurzgeschichte.
16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Ø Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Deutschland) stellt ihre Fotoausstellung „Momentaufnahmen” vor;
Ø Hellmut Seiler (Backnang, Deutschland) liest aus „Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“, Edition Noack & Block, Berlin, 2023, und aus dem im Erscheinen begriffenen Band „Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“. Einführung von Katharina Kilzer;
Ø Buchpräsentation und Lesung: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (Hrsg.: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling), ein Sammelband, der 2024 im Verlag „CosmopolitanArt“ Temeswar erscheinen wird. Anwesend sind zwei Herausgeber: Werner Kremm, Anton Sterbling;
Ø Lesung des Autors Balthasar Waitz (Temeswar) aus dem eigenen literarischen Schaffen;
Ø Edith Ottschofski (Berlin, Deutschland) liest ihre Übersetzungen der Gedichte Nora Iugas aus dem Buch „Fetița strigă-n pahar“ (= „Das Mädchen schreit ins Glas“), erschienen im „Nemira“-Verlag Bukarest, 2023;
Ø Traian Pop Traian, Leiter des „Pop“-Verlags in Ludwigsburg, Deutschland, stellt die beiden zuletzt erschienenen Zeitschriften „BAWÜLON” vor, gefolgt von einer Lesung daraus.
GABRIELA ȘERBAN: „Oameni de seamă ai Banatului”, la Uzdin, pentru a 29 – a oară!
După cum ne-a obișnuit Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” de la Uzdin și liderul acesteia, scriitorul Vasile Barbu, sâmbătă, 20 aprilie 2024, la „Centrul Pastoral” din Uzdin, s-au întâlnit o mulțime de „oameni de seamă”, scriitori, jurnaliști, dascăli și personalități ale vieții culturale din Banat, în cadrul celei de-a 29-a ediție a Simpozionului „Oameni de seamă ai Banatului”.
Deși întâlnirea a fost una de suflet, invitații fiind prieteni vechi, totuși organizatorii au propus un eveniment științific, constituit într-un simpozion, structurat pe trei secțiuni: o sesiune de comunicări în plen și două secțiuni constând în comunicări științifice .
După cuvântul de deschidere rostit de gazda întâlnirii, scriitorul Vasile Barbu, și excelența sa Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului României la Vârșeț, organizatorii au pregătit câteva momente omagiale: s-a lansat publicația „Almăjul” – număr dedicat memoriei prof. Gheorghe Rancu; s-a lansat volumul „Actele Simpozionului «Oameni de seamă din Banat», ediția XXVIII, 2023” și a fost conferit premiul „dr. Gligor Popi”, pentru contribuții deosebite în istoriografia română, domnilor Valeriu Stancu (Iași) și Ionel Bota (Oravița).
Un cuvânt de salut a fost rostit și de scriitoarea Mariana Moga din Sebeș (Alba), prezentă pentru prima dată la Uzdin.
Evenimentul a continuat cu sesiunea de comunicări în plen: Gabriela Șerban (Bocșa) a prezentat o lucrare omagială dedicată scriitorului Vasile Barbu la ceas aniversar – 70; Marcel Drăgan (Novi Sad) l-a readus în actualitate pe Remus Avramescu, un redutabil cineast și excelent ziarist; Lințu Tămaș (Skopje) a vorbit despre poeta aromână Vanghea Mihani Sterghi; Erwin Josef Țigla l-a prezentat pe Rolf Bossert, poetul de limbă germană originar din Banat; comunicările în plen s-au încheiat cu prezentarea Țării Hațegului de către Petre Ursan.
În cele două secțiuni s-au dezbătut subiecte pe diverse teme, care mai de care mai interesante: de la prezentarea unor personalități – Eftimie Murgu, Gheorghe Jianu, Ioan Aurel Pop, Dumitru Țeicu, Ioan Traia, Vidu Velici, înv. Miron Popovici și prof. Ion Iliescu, Romul Ladea, Ana Aslan, Vasile Goldiș, pictor Nicolae Hașcă, Constantin Diaconovici – Loga, Viorel Cristea, Gheorghe Bălteanu, Petru Jivoin, Gheorghe Rancu și Draga Liocici – , până la pagini de monografie și istorie, spiritualitate și etnografie.
Între invitați s-au aflat „oameni de seamă”, cunoscuți și recunoscuți pentru preocupările lor literar-artistice, cultural-jurnalistice. Oravița a fost reprezentată cu cinste de istoricul și scriitorul Ionel Bota, de jurnaliștii Cristina Zainea și Gigi Gheorghe Chiran; Reșița a fost reprezentată de scriitorul Erwin Josef Țigla și doamnele profesoare Maria Radu și Ariana Jianu; Bocșa i-a avut ca reprezentanți pe Gabriela și Tiberiu Șerban, „oameni de-ai casei”, deja, la Uzdin, fiind între cei mai vechi prieteni și colaboratori ai lui Vasile Barbu; Timișoara a fost reprezentată de editorul Daniel Luca, de poetul Nicolae Toma, muzeograful Ioan Traia, av. Ioan Ionescu, prof. Gheorghe Lungu, criticul literar Maria Monica Condan; Lugojul a fost reprezentat de artiștii Maria și Daniel Rogobete, maeștri în arta cuvântului și în artă sportivă; de la Săcălaz a spus prezent Gheorghe Blejușcă, iar de la Sasca Montană, Petru Țăranu; de la Ilidia a răspuns prezent Pavel Brebu, iar de la Bozovici, scriitoarea Mariana Pâșlea; de la Anina, cei doi vrednici reprezentanți: Mihai Chiper și Nicolae Marișescu, iar de la Deta, dna. Olga Dobrescu.
Nu au lipsit jurnaliștii de la Novi Sad, presa fiind alături, participând la întregul eveniment.
Iar pentru reușita Simpozionului de la Uzdin, se cuvine să felicităm organizatorii: Diogen Băbuț, Nicolae Toma, Elena Maria Murgu, Gabriel Băbuț, Lințu Tămaș, pr. Moise Lința, Iosif Spăriosu, Sima Oalge, Todor Oalge și evident, Vasile Barbu, baronul de Uzdin, cel care, prin bagheta sa magică, dirijează și ordonează întreaga activitate cultural-artistică din acest mirific colț al Banatului istoric.
Ca bocșean, nu pot să închei această consemnare fără să amintesc că aici, în Biserica Ortodoxă din Uzdin, păstorită de pr. Moise Lința, încă se poate admira pictura realizată de Filip Matei, pictorul bisericesc, care a trăit, a construit și s-a stins la Bocșa și de la a cărui naștere am marcat anul trecut 170 de ani.
Simpozionul „Oameni de seamă ai Banatului” inițiat și organizat de „bardul de la Uzdin” sau „aedul de la Uzdin” – Vasile Barbu – timp de 29 de ani, are menirea de a aduna valori de ieri și de azi, de a le prezenta și promova, de a le repune pe harta culturală a Banatului istoric, tocmai prin strădania unor noi oameni de seamă, creatori de literatură, artă și veritabil act cultural, în frumosul și străvechiul grai românesc.
Felicitări, SLA „Tibiscus”! Felicitări, Vasile Barbu!
Sărbătorirea Zilei Pământului – o reușită
Luna aprilie – după cum susținea prof. Bianca WOLLNER (foto), în calitatea sa de consilier educativ la Școala Gimnazială Băcia – a fost cea care a marcat o schimbare, o revenire la ceea ce ne este oferit natural, ceea ce nu este contrafăcut și, mai ales, nepoluat: aer, apă, sol, plante, animale. În această lună, ziua de 22 s-a evidențiat ca având rezonanță. A fost data la care statele membre ale O.N.U. au sărbătorit Ziua Planetei Pământ, dar și Ziua Internațională a Mamei – Pământ.
În ziua de 22 aprilie 2024, împreună cu elevii claselor a VI-a și a VII-a de la Școala Gimnazială Băcia, ne-am organizat pentru a celebra Ziua Pământului. Elevii au fost îndrumați de dl profesor de geografie Remus Caranfil și de dna profesor de biologie, Loredana Pasc, spre a realiza un proiect care a cuprins:
• Dezbatere pe tema conservării și protejării mediului înconjurător: În cadrul unei discuții despre mediul înconjurător, elevii au menționat idei despre importanța protejării mediului.
• Identificarea unor activități care au impact pozitiv sau negativ asupra mediului înconjurător: Elevii au identificat activități din viața de zi cu zi, activități care au fost grupate în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului.
• După identificarea activităților și gruparea acestora în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător, elevii și profesorii au realizat un afiș cu planeta Pământ. Pe afiș au fost realizate desene în funcție de activitățile identificate la punctul anterior. Elevii au realizat pe carton un desen cu planeta Pământ pe care l-au împărțit în două părți egale. Pe fiecare parte a afișului a fost trecută o activitate care ajută la conservarea și protejarea mediului înconjurător.
Așa cum reiese din imaginile alăturate, copiii s-au implicat cu pasiune și dăruire.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
VALERIU TRAIAN FRENTIU – PICTURA VIORICA ANA FARKAS
149 de ani de la nașterea la Reșița a Fericitului Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu
Astăzi, 25 aprilie 2024, se împlinesc 149 de ani de la nașterea, în anul 1875, a fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița.
Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.
În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița.
Erwin Josef Țigla
Foto: tabloul realizat pentru beatificare de către artista reșițeană Viorica Ana Farkas.
INVITAȚIE: ,,Zilele Literaturii Germane la Reșița”
Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:
Joi, 25 aprilie 2024
Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
Ø Deschiderea festivă a celei de a XXXIV-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“. Expune Erwin Josef Ţigla;
Ø Vernisajul expoziției de fotografii „Ei au mai fost aici”, o colecție de portrete, surprinse de Werner Kremm (Reșița);
Ø Autoarea Stefana Ciortea–Neamțiu (Timișoara) își prezintă și citește din volumul propriu: „Kulturerlebnis Temeswar“ (= „Experiența culturală Timișoara“), apărut la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2023;
Ø Prezentare de carte: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk” (= „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Viața și activitatea“), Editura „Honterus” Sibiu, 2024, cu autorul Volker Wollmann (Obrigheim, Germania);
Ø Benjamin Józsa (Sibiu) citește din creația proprie;
Ø Prezentare de carte: „Bibliografia istoriei berăritului românesc”,autori: Traian Popescu, Bogdan Penescu, apărută 2024 în editura proprie „BeRoMania“, cu Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Germania);
Ø In memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12 iulie 1937, Oțelu Roșu – † 17 ianuarie 2024, Timișoara). Balthasar Waitz (Timișoara) și Erwin Josef Ţigla evocă pe scriitoarea și profesoara bănățeană.
* Manifestările se vor desfășura în limba germană.
„Deutsche Literaturtage in Reschitza”
XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024
PROGRAMMÜBERSICHT:
Donnerstag, den 25. April 2024
16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Ø Festliche Eröffnung der XXXIV. Auflage der „Deutschen Literaturtage in Reschitza“ durch Erwin Josef Ţigla;
Ø Vernissage der Fotoausstellung „Sie waren schon da. Eine Porträtsammlung…” schnappgeschusst von Werner Kremm (Reschitza);
Ø Die Autorin Stefana Ciortea–Neamţiu (Temeswar) stellt vor und liest aus ihrem Band: „Kulturerlebnis Temeswar“, erschienen im „CosmopolitanArt“-Verlag Temeswar, 2023;
Ø Buchpräsentation: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk”, „Honterus”-Verlag Hermannstadt, 2024, mit dem Autor Volker Wollmann (Obrigheim, Deutschland);
Ø Benjamin Józsa (Hermannstadt) liest zum Teil unveröffentlichte Texte vor;
Ø Buchpräsentation: „Bibliografia istoriei berăritului românesc” (= „Bibliographie der Geschichte der rumänischen Bierbrauerei“),Autoren: Traian Popescu, Bogdan Penescu, 2024 im Eigenverlag „BeRoMania“ erschienen, mit Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Deutschland);
Ø In Memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12. Juli 1937, Ferdinandsberg – † 17. Januar 2024, Temeswar).Balthasar Waitz (Temeswar) und Erwin Josef Ţigla erinnern an die Heimatdichterin und langjährige Deutschlehrerin im Banat.
CONFERINȚA ISTORICULUI RAFAEL VAGO DIN ISRAEL, O LECȚIE PENTRU VIAȚĂ
În cadrul activității metodice, organizate recent la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia și dedicate profesorilor de istorie cărășeni, cu scopul dezvoltării abilităților de predare a disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul, un moment de înaltă ținută academică l-a reprezentat teleconferința istoricului dr. Rafael Vago, profesor la Universitatea din Tel Aviv, Israel.
Expunerea Domniei Sale a început cu provocarea auditoriului la o reflecție simplă, spunând că, „dacă un om trece printr-o persecuție religioasă, el poate să-și schimbe religia; dacă un om are o cetățenie, el poate merge într-o altă țară, poate să-și schimbe cetățenia, dar de la o politică rasială nu poate evada, pentru că nu se poate să îți schimbi rasa ta”. Apoi, alegând drept premise întrebările cheie: „Cât timp a trebuit să treacă pentru ca societate să fie pregătită pentru a accepta adunarea evreilor în ghetouri, apoi deportările, lagărele și exterminarea? Cât timp îi trebuie unei societăți să devină indiferentă la asemenea fapte? Au avut naziștii un plan pentru evrei?„, profesorul Rafael Vago a construit un discurs interesant, concis, adaptat nevoilor participanților, cadre didactice și elevi. Astfel, a făcut referire la mai multe aspecte care privesc trecutul și prezentul poporului evreu, tema Holocaustului, accentuând rolul istoriei în educarea tinerei generații.
Având în vedere importanța și actualitatea problemelor abordate, redăm în continuare fragmente din expozeul Domniei Sale :
„Naziștii, la început, nu au avut un plan metodic să-i extermine pe evrei. Ei au vrut să creeze o lume fără evrei, dar nu au avut un plan concret și prestabilit. După 1939, în special, după 1941, după ce germanii au intrat în Uniunea Sovietică, au început marile exterminări pe teritoriul Poloniei și al Uniunii Sovietice. În această perioadă naziștii au decis, fie să-i împingă pe evrei în adâncimea Uniunii Sovietice, fie să-i extermine, dar nu după un plan premeditat. Planurile lor s-au pliat la situațiile care au apărut. Spre exemplu, la un moment dat naziștii s-au întrebat : Ce să facem cu atâția evrei? Nouă nu ne trebuie evrei! Atunci au început să elimine ghetourile, au început să omoare oamenii și așa a apărut „soluția finală” la problema evreiască.(…)
În 8 mai 2024, Institutul Cultural Român din Tel Aviv va organiza o seară dedicată deportărilor evreilor din Transilvania de Nord, în timpul ocupației maghiare. Holocaustul din Transilvania de Nord a început după aprilie 1944. Spre exemplu, părinții și bunicii mei au fost predați naziștilor de autoritățile maghiare în mai-iunie 1944, exact acum 80 de ani. Când Aliații, în iunie 1944, debarcaseră în Normandia și Armata sovietică se apropia de Europa de Est, de granițele Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei, naziștii trimit mii de oameni pentru exterminare. Fanatismul din ultimele luni ale războiului nu poate fi explicat rațional. Germania știa că va pierde războiul și totuși continuă să omoare evrei. Spre exemplu, bunicii mei din partea mamei, amândoi fiind medici în Gheorghieni, au avut, în timpul când au profesat, au avut clienți (bolnavi) secui din Transilvania de Nord, din regiunea secuiască. Totuși ungurii i-au adunat pe ei, și pe mama mea, și i-au dus în ghetouri cu alți evrei, apoi i-au predat naziștilor pentru exterminare. Așa bunicii mei au murit în acea vreme la Auschwitz.(…)
În câteva țări, inclusiv România, Holocaustul a fost desfășurat de propriul stat, fără ajutorul și prezența Germaniei. Holocaustul evreilor din România a fost făcut de autoritățile lui Antonescu, Jandarmerie și parte din Armata română. Dar mulți cetățeni români, și din alte țări, au ajutat evrei. Este foarte important să menționăm pe acei oameni eroi, care au ajutat pe evrei în timpul Holocaustului, care a fost în nordul României, în Basarabia, în Bucovina, în special, în regiunea Transnistria. Aici a fost un Holocaust fără precedent, care nu a fost desfășurat de naziști, ci de autoritățile române. Cu alte cuvinte, ca să extermine acele părți ale evreimii din nordul României( nu din sudul României, nu din Banat), Antonescu a făcut ce făceau naziștii în alte țări. Știm astăzi că, au fost planuri ale autorităților lui Antonescu, să-i predea naziștilor pentru exterminare, pe toți evreii, care au rămas în Regat. Planul acesta nu a fost aplicat. Antonescu a oprit planul când a văzut că Germania va pierde războiul. (…)
În zilele noastre, în special după evenimentele, care au început în Gaza, prin atacul asupra Israelului, la 7 octombrie 2023, a început un val foarte puternic de antisemitism contra evreilor. Trebuie să ne gândim, că sunt demonstrații în fiecare zi! În Statele Unite, la Philadelphia, la New York și la Washington au fost recent mari demonstrații contra Israelului. Acestea sunt demonstrații antisemite, contra poporului evreu, contra statului evreu, statul de unde vorbesc eu acum, statul Israel. Trebuie să fiți mândri, și eu sunt mândru, că România este alături de statul Israel și este solidară cu poporul evreu. Ambasadorul României în Israel, un istoric foarte cunoscut, Dr. Radu Ioanid are meritul de a fi dezvoltat relații foarte bune între România și statului Israel, a încurajat solidaritatea cu poporul israelian în acest război, în care mai mult de 1200 de israelieni au fost omorați și 133 au fost luați ostateci de organizația Hamas.
Prin urmare, acum, antisemitismul și sentimentul antiisraelian, cu fiecare nouă demonstrație ridică foarte mult capul. Dar să nu uităm că, în statul Israel sunt și peste 2 milioane de cetățeni arabi, despre care aș putea spune că nu avem, de obicei, probleme. Ei sunt cetățeni loiali, iar limba arabă este una dintre limbile oficiale ale Israelului, alături de ebraică și engleză. Spre exemplu, în clădirea noastră de șapte etaje, unde stau eu, locuiesc și două doamne, care sunt surori medicale, la un spital de lângă noi. Nu avem nicio problemă cu ele și suntem în relații foarte bune. De asemenea, o parte mare din doctorii și surorile medicale din spitalele noastre sunt de origine arabă și nu avem probleme cu ei. (…)
Am spus că antisemitismul a ridicat capul și trebuie să luptăm împotriva acestui fapt. Ce putem noi să învățăm, în zilele acestea? Din istorie putem învăța doar dacă ne gândim la prezent. Cunoaștem că Istoria poporului evreu, în cei 2000 de ani existență a adunat persecuții, progromuri, stereotipii („evreul este negustorul rău”, „evreul este cel mincinos”). Vă rog, să vă uitați, chiar și la exemple din cultura română, dar și a altor țări, unde se regăsesc astfel de stereotipuri antisemite, prin care evreul a fost dezumanizat . Tocmai de aceea, atunci când a apărut politica rasială, evreii au fost ușor de exterminat, pentru că părți ale populațiilor locale au fost pregătite în acest sens.
Ce putem să învățăm din aceasta? Să avem toleranță față de vecinii noștri, care sunt diferiți de noi, diferiți prin neam, diferiți de obiceiurile noastre, diferiți de religia noastră. Să ne gândim că suntem cu toții aceiași oameni, facem parte din aceiași omenire. Tocmai de aceea, oamenii care în timpul Holocaustului au arătat fața lor omenească, și subliniez, și în România, nu doar o parte din populație, dar și diplomați români au ajutat pe evrei să scape din diferite locuri sau situații. Trebuie să ne gândim la acești oameni, care în timp de prigoană au fost oameni pentru noi. Trebuie să fim mereu oameni cinstiți, să iubim, să cinstim alteritatea și să nu-i judecăm pe ceilalți prin prisma stereotipurilor asociate altor popoare, altor religii, ci să ne dorim să fim împreună.
Așa cred că, din această lecție a istoriei, putem să ieșim oameni mult mai buni!”
La manifestarea desfășurată în colaborare cu Casa Corpului Didactic Caraș-Severin au fost prezenți profesori și elevi de la unități de învățământ din Caransebeș, Teregova, Herculane, Moldova Nouă, Iablanița și Mehadia.
Prof.dr. Gabriela Violeta Bica
Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova
Prof. Ionela Mihaela Domilescu
Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg”Mehadia
„Zilele Literaturii Germane la Reșița”,ediția XXXIV-a
În perioada 25 – 28 aprilie 2024 se vor desfășura în capitala Banatului Montan „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional. Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXIV-a ediție, participanți din Germania, Austria, Slovenia și Ungaria și bineînțeles România, din Transilvania și din Banat. Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate vor contribui și anul acesta la reușita manifestării. În cadrul acestei ediții va fi decernat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2024 lui Dietrich Machmer (Seevetal, Germania).
Având sprijinul oferit de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, precum și al altor instituții și organizații partenere, se așteaptă ca și această ediție – o manifestare de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european – să fie una de succes, cu atât mai mult cu cât cei peste 30 de invitați se vor bucura de literatura și cartea în limba germană, dar și de Banatul Montan și de Reșița, gazdă primitoare fiind și de data aceasta, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.
Erwin Josef Țigla
GABRIELA ȘERBAN: Concursul „PRO LECTURA” ediția a III-a, 2024,„Cartea preferată”
Aflat la cea de-a III-a ediție, concursul „PRO LECTURA” de la Bocșa a avut ca temă „Cartea preferată”, o temă care a reușit să convingă 30 de participanți, tineri, care și-au prezentat cartea preferată.
Proiectul s-a desfășurat în perioada 15 februarie (Ziua Națională a Lecturii) -15 aprilie 2024, iar premierea a avut loc la sediul bibliotecii bocșene miercuri, 24 aprilie 2024, în cadrul Săptămânii Naționale a Bibliotecilor.
În deschiderea întâlnirii a fost lansat volumul „Pro Lectura – Prima carte, prima mea lectură”, un volum care cuprinde lucrările ediției a II-a ProLectura, cei 18 participanți povestind despre prima carte citită.
Volumul, încă este cald, deoarece a apărut recent la Editura TIM din Reșița, face parte din seria „Bocșa, istorie și cultură; 70” și este prefațat de prof. dr. Liana Ferciug, președintele juriului. De asemenea, o introducere este semnată de Gabriela Șerban, managerul proiectului, iar, la finalul cărții, se găsește o excepțională postfață semnată de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma.
O cărticică frumoasă și importantă pe care organizatorii au dăruit-o celor implicați în această inedită poveste pentru orașul Bocșa.
Despre carte, despre proiect și despre cea de-a III-a ediție a concursului au vorbit Gabriela Șerban, Liana Ferciug și Gheorghe Jurma.
În cea de-a doua parte a întâlnirii au fost premiați cei 30 de participanți la cea de-a III-a ediție a Concursului „ProLectura – Cartea preferată”, iar dintre profesorii implicați și îndrumători ai acestor elevi se cuvine să-i amintim pe: Maria Mihaela Prodan (Bocșa), Manuela Stăniloiu (Bocșa), Doriana Buzneanu (Tirol), Ștefania Taligaș (Caransebeș), Adela Schindler (Reșița), Alina Pătruți (Fârliug), Carla Ciuca (Bocșa), Mariana Florica Raicu (Bocșa) și Cristina Sărățeanu (Reșița).
Organizatorul concursului a fost Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, iar premiile au constat în diplome, cărți și reviste, asigurate cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei orașului Bocșa, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu, susținător al proiectelor dedicate elevilor.
Dar, cel mai important premiu este cel al introducerii acestor lucrări într-un nou volum – „Cartea preferată” – realizat de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, deoarece „cartea este un dar pe care-l poți deschide iar și iar”!
UZPR CARAS SEVERIN 