Fundația „Friends for Friends” și ING Bank România propun un program pilot de specializare dedicat jurnaliștilor din România, indiferent de vârstă și locul în care publică.
Trăim într-o epocă a hipervitezei. Inclusiv jurnaliștii, care sunt nevoiți să deprindă această meserie pe repede înainte. Nu au răgazul de a studia mai mult un anumit subiect, nu au luxul de a se specializa într-un anumit domeniu, trebuie să fie mereu gata să dea story-ul, materialul, articolul către public. Atelierele Superscrieri pot fi, pentru unii, o ocazie de „revizuire a materiei”, iar pentru alții, un prilej excelent de învățare și aprofundare a unor domenii, tehnici și tips&tricks jurnalistice. Așadar, atelierele se adresează atât generațiilor mai experimentate, cât și noilor generații, potrivit ffff.ro.
În redacții care își permit tot mai greu să investească în hiperspecializarea jurnaliștilor pe un colț dintr-un domeniu, jurnalistul economic a ajuns o resursă foarte greu de găsit.
Dincolo de știri despre indici bursieri și raportări fie prea seci, fie prea mieroase ale companiilor, ce mai înseamnă azi să faci jurnalism economic pe piața media din România? Trebuie să fi trecut pe la ASE ca să poți vorbi corect și competent despre inflație? Cum spui o poveste despre bani fără să o îngropi în cifre și în statistici?
Atelierul va oferi o introducere în elemente de storytelling, aplicate pe subiecte din zona jurnalismului economic sau de business. Vom explora și instrumente online care să facă lucrul cu cifre mai simplu și mai puțin intimidant pentru jurnalist și pentru publicul lui deopotrivă. Ne vom căuta inspirație în câteva formate de jurnalism economic inovator și vom face împreună exerciții de execuție și brainstorming-uri de unghiuri de abordare și formate.
Program:
9-10 aprilie: PRINCIPIILE JURNALISMULUI, cu Mona Dîrțu.
Jurnalism vs. content. Diferențe. Agenda publică vs. agenda comunicatorilor & creatorilor de content. Rolul și responsabilitățile jurnalistului. Instrumente de lucru, filtre, criterii.
*Documentarea. Identificarea subiectelor de interes public. Ipoteza de lucru. Planul de documentare. Tipuri de surse de de informații. Verificarea informațiilor, coroborarea lor, eliminarea detaliilor irelevante. Capcane & bias-uri. Revizuirea ipotezei de lucru.
*Redactarea. Harta subiectului. Unghiuri de abordare. Planul de redactare. Structuri-standard. Lead, argumentație, încheiere. Atribuirea informațiilor: folosirea surselor documentare, a citatelor și a observațiilor personale. Primul draft.
*Editarea. Șapte tipuri de intervenții pe primul draft. Vocabularul și “limba de lemn”. Clișeele. Tonul. Acuratețea. Concizia. Ultima lectură înainte de “publish”.
4-5 iunie: JURNALISM ECONOMIC, cu Alina Mărculescu Matiș (Panorama.ro)
Înscrierile se fac până la data de 4 aprilie.
și PREZENTARE MACROECONOMIE, cu Valentin Tătaru, macroeconomist șef, ING Bank România.
Potrivit art.33, (pct.2, lit. a) din Statutul UZPR, convoc ADUNAREA GENERALĂ ANUALĂ începînd cu data de 06.04.2024, ora. 10.00, până în data de 07.04.2024, ora 18.00, în ședință online, cu vot electronic, cu următoarea ORDINE DE ZI:
Raportul de activitate pe anul 2023
Sorin Stanciu, președinte al UZPR
Raportul Comisiei de atestare pe anul 2023
Dan Constantin, președinte al Comisiei de atestare
Aflat la venerabilă vârstă de 82 de ani Președintele Ligii Scriitorilor Români AL FLORIN ŢENE, un scriitor extrem de prolific cu peste 100 de cărți personale publicate și dotat cu o vivacitate literară uimitoare, începe anul 2024 în forță publicând o carte-eseu cu un titlu interesant: ,,Trădarea la români”. Apărută la editura Napoca Star din Cluj Napoca, România, în anul 2024, cartea-eseu începe cu trei motto-uri care se completează unul pe celălalt într-o piramidă a trădării pornind de la sensul bine împământenit al trădării aleșilor față de popor și ajungând la trădarea față de tine însuți cu sprijinul fățărniciei. „Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători nu este victimă, ci complice.” (George Orwell) „Nu există trădare mai mare decât trădarea față de tine însuți.” (William Shakespeare)„Trădarea s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, fățărnicia.” (Stefan Zweig) Înainte de a intra în subiectul propriu zis al cărții, aș dori să subliniez faptul că scriitorul, poetul, jurnalistul, filozoful, istoricul și criticul literar Al Florin Țene și-a dedicat întreaga viață literaturii și culturii române, fiind caracterizat de o mare demnitate și verticalitate, neacceptând compromisuri și preferând să plece din Uniunea Scriitorilor decât să fie părtaș la minciuni de tip comunist. A creat de la zero o nouă asociație literară, Liga Scriitorilor Români, oferind astfel celor peste 1000 de membri din cele 46 de filiale din țară și străinătate, șanse egale de promovare și afirmare. Nimic mai adevărat decât zicerea lui John Milton: ’Nimic nu este mai de preț decât respectul pentru tine însuți, întemeiat pe drept și omenie’’. – (John Milton) care se suprapune într-o potrivire perfectă pe scara de valori a celebrului scriitor Al Florin Tene. Acesta, înzestrat fiind cu simțul dreptății și al răspunderii față de semeni și față de propria conștiință și-a creat o datorie de onoare auto-impusă în a lupta pentru repararea adevărului istoric cu precădere pe tărâm literar-cultural. Pasionat de istorie și filozofie, scriitorul Al Florin Țene realizează prin cărțile sale de eseuri dar și prin romanele biografice ale Sfinților Închisorilor și prin alte proze, articole, cronici și însemnări, adevărate analize istorice pe care le explică și le interpretează aducându-le în fața cititorilor într-o nouă lumină pentru a putea fi înțelese mai bine. De-a lungul istoriei, conspirațiile, trădările și vicleșugurile oportuniștilor au schimbat soarta oamenilor, trasând un alt curs istoriei. Aceste lucruri sunt din ce în ce mai puțin cunoscute întrucât istoria care se predă în ziua de azi noilor generații nu se preocupă neapărat de aceste aspecte. Tocmai de aceea în prima parte a cărții sale eseu Trădarea la români, scriitorul Al Florin Țene, face un foarte interesant și educativ rezumat al trădării în istoria neamului românesc, pornind într-o scurtă lecție de istorie, de la Burebista și ajungând până la Cuza. Câți dintre tinerii din ziua de azi știu ce s-a întâmplat cu adevărat în istorie între Matei Corvin, Vlad Țepeș și Radu de la Afumați? Sau câtă lume cunoaște cumplitul sfârșit al lui Brâncoveanu și al celor 4 fii ai săi? Dar despre soarta tragică a celor trei conducători Horea, Cloșca și Crișan oare câți mai știu astăzi? Despre aceste trădări și încă multe altele, într-un limbaj clar, concis și pe înțelesul tuturor, ne vorbește Al Florin Țene în cartea sa. Trecând de la marii conducători ai neamului și ajungând până la mediile literar-artistice si academice, cu siguranță în toate domeniile au existat trădători, fățarnici și oportuniști. Despre majoritatea însă, nu vom afla, poate, niciodată, dar ce este mai dureros, este faptul că, despre unii, nici nu se vrea să se știe! In partea a doua a cărții autorul ne introduce în mediul Academiei Republicii Populare Române, unde, au avut loc de asemenea, acte de trădare și oportunism care s-au strecurat ’’ca o viperă’’ în sânul membrilor săi. De o mare trădare a avut parte și marele sculptor Constantin Brâncuși ‚’’care devenise foarte cunoscut în lumea artelor de pe mapamond din timpul vieții și apreciat de specialiștii în artă din întreaga lume. Din păcate era hulit în țara lui natală fiind caracterizat că opera lui este “formalistă și cosmopolită”. Din păcate mari scriitori români precum Mihail Sadoveanu sau George Călinescu se aflau printre cei care l-au trădat spunând că‚ ’’Brâncuși nu poate fi considerat „creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte” Precum scrie ilustrul scriitor Al Florin Țene:’’ La instaurarea regimului comunist în România, după 1945, intelectualii cu viziuni diferite asupra societății au fost nevoiți să-și decidă soarta. În special cei cu simpatii monarhiste, legionare sau în orice caz de dreapta au preferat să abandoneze tot ce aveau în țară și să plece în vestul democratic. Cei rămași sau prinși de tăvălugul comunist au înfundat pușcăriile sau, cum a fost și cazul lui Lucian Blaga, au fost „trași pe linie moartă” din punct de vedere al creației și marginalizați sociali. Alții scriitori, și aici ne referim doar la numele mari ale literaturii române, au ales calea mai puțin glorioasă, chiar oprobriul generațiilor viitoare în schimbul unui trai decent și al recunoașterii artistice încă din timpul vieții. Unii scriitori români au pactizat cu regimul comunist, s-au supus, au închinat ode liderilor și chiar au contribuit la arestarea dizidenților. Mulți au fost nume mari ale literaturii române, precum Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi sau Camil Petrescu’’ Despre Mihail Sadoveanu aflăm că ’’s-a vândut comuniștilor care îl percepeau ca pe un bun șef de propagandă, pentru a-și păstra averea și pentru recunoaștere. „Se găsea într-o postură de semizeu al regimului comunist, omagiat, decorat, supra onorat, decretat oficial drept cel mai mare scriitor în viață, un bun al întregului popor și al blocului sovietic. Era răsplata liderilor Kremlinului pentru că în 1945 în octombrie a scris actul său de capitulare și trădare a poporului său, despre care scrisese pagini extraordinare până atunci”, scria Stelian Tănase despre destinul lui Sadoveanu în Epoca comunistă. A continuat să ridice osanale comunismului și prin romanul ideologic „Mitrea Cocor“. Mai mult decât atât, a colaborat la cel mai înalt nivel, sovietizând practic România, alături de alți intelectuali. A și condamnat oameni la moarte, dușmani ai noii sale doctrine ideologice. Și asta în noua sa calitate de președinte al Adunării Deputaților din 5 decembrie 1946 până în 24 februarie 1948, având sinistra misiune de a desființa cele două camere și a forma Marea Adunare Națională ca for legislativ. În noua sa calitate, dobândită după supunerea față de regim, Sadoveanu a semnat decrete de pedeapsă cu moartea și a scos în afara legii Partidul Național Țărănist. „Atunci «s-a dat cu rușii», cu forțele de ocupație, cu Armata roșie care tocmai se deda la violuri, la jafuri și îngenunchea România. A fost un colaboraționist de cel mai înalt rang și a adus nenumărate servicii sovieticilor și slugilor lor de la București cauționându-i prin prestigiul său de mare scriitor (și era), de scriitor național. Efectul dezertării sale, al pactizării cu ocupantul asupra societății românești, a fost devastator”, preciza scriitorul Stelian Tănase. Și a fost recompensat pe măsură de regimul pe care îl slujea. Devine reprezentantul culturii românești în toate forurile și primește numeroase premii și distincții.’’ Cartea Trădarea la români ne dezvăluie că Tudor Arghezi ’’’făcuse concesii totale, încasa bani foarte mulți și avea puternice și dramatice crize de conștiință; odată m-a luat de umeri și mi-a mărturisit, cu buza tremurândă, că-i vine să se sinucidă”, precizează Anania în „Memorii”. Cu toate acestea, osanalele curg, la fel și beneficiile. În 1955 a fost ales Membru al Academiei Române, este declarat poet național și aniversarea de 85 de ani este transformată în sărbătoare națională. La moarte, este înmormântat cu onoruri naționale.’’ Despre cel care a fost inițiatorul romanului modern, Camil Petrescu, scriitorul Al Florin Țene ne împărtășește că‚’’ a fost și el unul dintre scriitori români care nu au dorit să plece în exil. Pentru a supraviețui și mai ales în bune condiții a decis însă să fraternizeze cu regimul. Născut în 1894, la instaurarea regimului comunist Camil Petrescu era un scriitor consacrat, acel formator de opinie de care se temeau atât de mult tovarășii și pe care încercau să-l îngenuncheze. În 1930, Camil Petrescu publica „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, după care, în 1933, „Patul lui Procust”, două romane de succes și care revoluționaseră literatura română. Din cauza simpatiilor sale de dreapta, era cât pe ce să fie repudiat de regimul comunist. Acest lucru nu se petrece însă, deoarece Camil Petrescu colaborează cu socialiștii. Devine o părticică din mașina de propagandă. Scrie „Un om între oameni”, despre viața lui Nicolae Bălcescu, dar cu puternice tente ideologice comuniste. Nu apucă să-l termine, dar despre încercarea lui Camil Petrescu, criticul literar Ion Negoițescu, spune că este „o întreprindere jalnică”. Pentru activitatea sa propagandistică în slujba noului regim, Camil Petrescu este recompensat cu un loc în Academia Română, dar și cu beneficii de ordin material. Nu apucă să se bucure foarte mult de noile beneficii. Moare în 1957.’’ În urmă cu exact 70 de ani, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 23 februarie 1954, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor căpăta noi atribuții conform precizărilor din documentul IICCMER:’’exercitarea controlului asupra conținutului ziarelor, exercitarea controlului asupra conținutului cărților, exercitarea controlului asupra emisiunilor posturilor de radio, exercitarea controlului asupra filmelor și producțiilor teatrale, autorizarea importului și exportului tuturor materialelor ce intrau în sfera sa de control, organizarea de școli și cursuri pentru pregătirea cadrelor necesare instituției” Scriitorul Al Florin Țene declară spre finalul acestui eseu: ’’ condamn pe toți acești, așa ziși scriitori și jurnaliști, pentru faptul că au colaborat și promovat o doctrină comunistă criminală’’ Unii dintre scriitorii trădători ai regimului de tristă amintire sunt prezenți și astăzi în programa școlară obligatorie cu operele lor, evident că ne punem și noi automat întrebarea: Oare nu se știe sau nici nu se dorește să se știe? Însă, dacă stăm să ne gândim ca au trecut 70 de ani de atunci, tindem să credem că, mai degrabă se dorește sa fie uitate, toate acestea. Pe ultima filă autorul cărții Trădarea la români pune o întrebare retorică ce poartă în fibra sa esența acestei cărți: ’’De multe ori mă întreb, dacă nu ar fi fost atâta oportunism, trădări și crime cum ar fi arătat țara noastră? Nu reușesc să mi-o imaginez altfel.’’(Al Florin Țene) Cititorul, oricare ar fi el, se vede implicit obligat să dea un răspuns sau să-și dea în sinea lui răspunsul la întrebarea pe care o pune autorul la finalul eseului, pentru că, oricum, parcurgând filă cu filă, și lui îi înmugurise deja în suflet întrebarea, îngrozit fiind de descoperirile istorice pe care le făcea, pe parcursul lecturii. Indiferent care ar fi răspunsul pe care ni-l dăm în calitate de cititori, esența lecturii este aceeași. În fiecare epocă au existat trădători, chiar începând de la Adam și Eva, iar dacă trădarea nu ar fi existat, am fi trăit și azi în Paradis. Extrapolând: pământul nu este un paradis iar oamenii sunt muritori, tocmai datorită trădării lor. Deși omul se naște bun, iar răutatea intervine pe parcurs, pe măsură ce interacționează cu mediul și societatea ce-l înconjoară și avansează în cunoaștere și gândire, totuși, puțini sunt cei care pot să își păstreze starea aceea inițială, pură, de bunătate. Dar ce este bunătatea? Iată răspunsul pe care ni-l da Mark Twain: ’’Bunătatea este limbajul pe care cel surd îl poate auzi și cel orb îl poate vedea.’’ –( Mark Twain) Observăm încă o dată, cât de aproape se află literatura, istoria și filozofia într-o îngemănare de idei și concluzii, urmărind un concept de cauză-efect sau ‚’’ce-ar fi fost dacă n-ar fi fost’’. Numai punându-ne întrebări vom afla răspunsuri și numai vrând să găsim lumina, vom putea avansa bâjbâind prin întuneric spre acea fantă de lumină. Scriitorul Al Florin Țene este purtătorul de lumină care duce solia adevărului istoric ce trebuie spus și asumat indiferent cât de rău ar durea el. În motto-urile de la începutul cărții vom găsi și concluziile acestei cronici. Tăcând și acceptând trădarea sau faptele de corupție devenim complici nu victime, iar trădarea față de noi înșine este cea mai gravă trădare. În timp ce istoria nu mai poate fi schimbată, prezentul și viitorul se află în mâinile noastre, deci: ’’Fiți sinceri și curați în tot ceea ce faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față’’. – (Ernest Bernea)
Luni (1 aprilie), a doua zi a Paştelui Biserica romano-catolică Gărâna 11:00 – Sfânta Liturghie Biserica romano-catolică Văliug 15:00 – Sfânta Liturghie
Duminică (31 martie): Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele 9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară 11:00 – Sfânta Liturghie în limba română
Luni (1 aprilie), a doua zi de Paşti 9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară 11:00 – Sfânta Liturghie în limba română 17:00 – Sfânta Liturghie a copiilor
Miercuri, 20 martie 2024, începând cu orele 13.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa a avut loc un eveniment dedicat Zilei Mondiale a Poeziei, proiect pe care Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” l-a inițiat în anul 2009, concomitent cu un alt proiect îndrăgit – „Să ne cunoaștem scriitorii”, și pe care-l derulează în fiecare an, alături de diverși parteneri de proiect. Pentru această sărbătoare a poeziei, organizatorii au apelat la câțiva „complici”: cel dintâi complice a fost Cristian Buică, bine cunoscut cantautor muzică folk, vechi prieten al bibliotecii bocșene, cel care a intermediat întâlnirea cu o tânără de excepție, pe care unii dintre invitați o cunoșteau de copil, este vorba de Ana-Maria Păunescu, fiica cea mică a regretatului poet Adrian Păunescu, de asemenea poetă și jurnalistă, om de radio și om de condei. Ana-Maria Păunescu a adus cu sine două cărți frumoase de poezie: „Toate poeziile pe care nu ți le-am scris” (2022) și „Ai vreme să vorbim?” (2023), dar și un volum recent Adrian Păunescu, intitulat „Cele mai frumoase poezii de dragoste” (2023), volum îngrijit de Ana-Maria Păunescu și publicat de Fundația Culturală Iubirea. Alt „complice” pentru eveniment a fost doamna Mariana Ștețco, cea care a intermediat expoziția de pictură a fiicei sale, Sara Maria Ștețco, alăturându-se și prof. Ecaterina Tudor, dar și Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” din Reșița. „Complicitatea” a mers mai departe alăturând-o pe dna. prof. dr. Liana Ferciug și o trupă faină de liceeni de la Liceul Teoretic „Tata Oancea”, parteneri de nădejde ai bibliotecii în organizarea unor astfel de evenimente. Cel mai important complice a fost primarul orașului Bocșa. dl. dr. ist. Mirel Patriciu Pascu, omul multor proiecte importante desfășurate aici, multor inițiative de succes. De altfel, prezent la eveniment, primarul Mirel Pascu a felicitat și a oferit flori celor două invitate speciale – Ana-Maria Păunescu și Sara Maria Ștețco -, dovedindu-se receptiv atât la arta tinerei Sara, cât și la poezia Anei-Maria. Sara Maria Ștețco este născută la Reșița în 28 august 2006. Elevă la Liceul de Arte „Sabin Păuța” și la Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița; Încă de mică este pasionată de pictură și desen, arta fiind pentru ea un mod de exprimare a stărilor interioare și, evident, un mod de a se relaxa. Sara Maria Ștețco se împarte între cele două localități – Bocșa și Reșița – deoarece, de aproximativ 5 ani, familia ei s-a mutat la Bocșa, tatăl fiind silvicultor și detașat la Ocolul Silvic din Bocșa Română. A fost prima expoziție personală a Sarei, iar organizatorii și-au dorit să-și aducă contribuția, măcar într-o mică măsură, la promovarea și stimularea acestei tinere atât de talentată. Iar cuvântul Sarei Maria Ștețco a fost specific unui artist: scurt, concis, lăsând lucrările expuse să vorbească, să transmită! Prezentă la eveniment, profesor și artist plastic Ecaterina Tudor a fost cea care a prezentat-o pe tânăra pictoriță; a vorbit despre lucrările Sarei, despre etape și evoluție, despre Sara-Maria Ștețco, viitor artist de succes. Trecerea de la artă la poezie au făcut-o elevii Liceului Teoretic „Tata Oancea”, îndrumați de dr. filolog Liana Ferciug, printr-un recital din lirica celor mai importanți poeți români – Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, George Bacovia -, dar și din versurile Anei-Maria Păunescu. Ana Maria Păunescu, fiica cea mică a regretatului poet Adrian Păunescu ( 20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010), s-a născut pe 25 decembrie 1990, în București, „într-o casă cu poezie și aer de Crăciun”. După ce a terminat liceul Cervantes din capitală, a continuat să studieze limba spaniolă la Universitatea București, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (secția spaniolă-portugheză) și în anul 2014 masteratul în aceeași instituție. Din anul 2010, după plecarea tatălui său la cele veșnice, pe lângă rubrica pe care o avea deja în revista „Flacăra lui Adrian Păunescu”, a preluat conducerea publicației, continuând, până în ziua de azi, să câștige pariul cu presa scrisă, tipărind săptămânal mii de exemplare care ajung în casele iubitorilor de opinie. Pentru o anumită perioadă de timp a susținut și rubrica de luni în cotidianul „Jurnalul Național”, colaborând apoi cu mai multe site-uri de știri. În vara anului 2022 a publicat volumul „Toate poeziile pe care nu ți le-am scris”, versuri prin care a reușit să spargă liniștea în care se adăpostise ani la rând și să dea ochii cu oamenii care au avut inimile deschise pentru iubire și adevăr. Cartea a primit „Premiul pentru poezie” al revistei Literatura și Arta și „Premiul pentru poezie” al Fundației Niște Țărani. Pe lângă activitatea jurnalistică, Ana-Maria Păunescu a găzduit, mai bine de 4 ani, emisiunea de radio „Sala de așteptare”, la postul SmartFM, și a organizat, 9 ediții ale Festivalului Internațional Adrian Păunescu, festival care continuă, an după an, să promoveze poezia, arta, libertatea, și să adune personalități din întreaga Românie, dar și români din întreaga lume. În anul 2023 publică un nou volum de poezie „Ai vreme să vorbim?”, un volum de confesiuni lirice, de trăiri de tot felul! Ana-Maria ne oferă o poezie frumoasă, născută din exprimări inteligente și metafore inspirate; Dacă poeziile din primul volum ne amintesc, prin construcție, prin figuri de stil, de poezia lui Adrian Păunescu, cel de-al doilea volum, sub anumite aspecte, se îndepărtează de „stilul Adrian Păunescu” și creează un stil propriu „Ana Maria Păunescu”. Însă, e cert că toată această legătură intimă cu tot ceea ce însemnă cuvânt este și moștenire genetică. Deși modestă și delicată, Ana-Maria Păunescu a transmis emoție și o puternică stare de bine! Mai ales, pentru cei care au trăit atmosfera cenaclului „Flacăra” și cunoșteau privirea și forța poetului Adrian Păunescu. Aceeași privire și forță transmite Ana-Maria! A vorbit frumos și cald despre cărți, despre familie, despre prieteni precum Cristian Buică sau Sergiu Taban, a împărtășit iubitorilor de literatură mărturisiri legate atât de activitatea sa jurnalistică și cultural-literară, cât și despre amintirile sale cu regretatul poet Adrian Păunescu și Cenaclul „Flacăra”. S-a creat, nu doar o atmosferă de sărbătoare a poeziei, a artei, ci și una de „cenaclu”, în care adulții povesteau tinerilor despre genialitatea lui Adrian Păunescu și fenomenul „Flacăra”. Finalul a aparținut cantautorului Cristian Buică, reșițeanul care a intermediat această întâlnire, cel care a încântat publicul prezent cu muzică folk, cântece mai vechi și mai noi, picurând încă un strop din spiritul Cenaclului Flacăra, iar Ana-Maria Păunescu a citit din cărțile sale de versuri. Ziua Poeziei la Bocșa s-a încheiat cu muzică, sesiune de autografe pe cărți de poezie și sesiunea de fotografii. Dar și cu promisiunea într-o viitoare revedere. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu și al Consiliului Local Bocșa.
Ora Pământului = Earth Hour 2024, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.
Poeții reșițeni și iubitorii de poezie prezenți vor fi invitați să citească câte 3 poezii din creația proprie sau din literature universală.
23. März 2024, 20:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die Stunde der Erde 2024: Eine Stunde Licht aus für die Erde.
Zur Lesung bei Kerzenlicht eingeladen sind Literaturschreibende und -Freunde aus Reschitza.
Întâlnire cu poezia din antologia bilingvă română-sârbă coordonată de Maria Stratulat: „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar!”, apărută în cadrul Casei de Presă și Editura „Libertatea” Panciova / Serbia. În antologie sunt prezente Maria Elena Brânzei, Gordana Kovačević, Adriana Weimer, Verica Preda PreVera, Liubița Raichici, Mariana Dan, Aurora Rotariu Planjanin și Veronica Balaj.
Expoziție de fotografie: „Poezia naturii” cu Nicolae Șușara (Anina).
Poeții reșițeni prezenți vor fi invitați să citească și ei câte 2 poezii din creația proprie.
21. März 2024, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Welttag der Poesie (21. März).
Begegnung mit der Poesie aus dem zweisprachigen Band (Rumänisch-Serbisch) in der Koordination von Mariana Stratulat: „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar!”, erschienen im Presse- und Verlagshaus „Libertatea” Pantschowa / Serbien. In der Anthologie sind vorhanden Maria Elena Brânzei, Gordana Kovačević, Adriana Weimer, Verica Preda PreVera, Liubița Raichici, Mariana Dan, Aurora Rotariu Planjanin und Veronica Balaj.
Photographie-Ausstellung: „Poesie der Natur” mit Nicolae Șușara (Anina).
„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVII-a): manifestare ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, cu următoarea participare: părintele Alin Vasile Câmpean, consilier eparhial în cadrul Sectorului administrativ-bisericesc – Eparhia Caransebesului, și părintele Veniamin Pălie, arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan și preot-paroh al Parohiei Romano-Catolice „Maria Zăpezii” Reșița.
20. März 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Den Gekreuzigten liebend“ (XVII. Auflage): Ökumenische Vorbereitungsveranstaltung zum Osterfest, mit Pfr. Alin Vasile Câmpean, Eparchie-Rat innerhalb der Rumänisch-Orthodoxen Eparchie Karansebesch, zuständig für Kirchliche Verwaltung, und Pfr. Veniamin Pălie, römisch-katholischer Erzdechant des Banater Berglands und Pfarrer der „Maria Schnee“-Pfarrkirche Reschitza.
Miercuri, 20 martie 2024, începând cu orele 13.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa va avea loc un eveniment dedicat Zilei Mondiale a Poeziei.
Cu acest prilej, vor fi lansate două volume de versuri care aparțin scriitoarei Ana-Maria Păunescu: „Toate poeziile pe care nu ți le-am scris”, Bucureși, 2022 și „Ai vreme să vorbim?”, București, 2023.
Prezentă la eveniment, Ana-Maria Păunescu va împărtăși iubitorilor de literatură mărturisiri legate atât de activitatea sa jurnalistică și cultural-literară, cât și despre amintirile sale cu regretatul poet Adrian Păunescu și Cenaclul „Flacăra”.
De asemenea, cantautorul Cristian Buică, reșițeanul care a intermediat această întâlnire, va încânta publicul prezent cu muzică folk, cântece mai vechi și mai noi, iar elevi îndrumați de prof. dr. Liana Ferciug vor recita din volumele Anei-Maria Păunescu.
Pentru ca sărbătoarea dedicată poeziei să fie completă, organizatorii au gândit și un vernisaj al unei expoziții de artă, deoarece pictura poate să fie și poezie în imagini. Dacă Ana-Maria Păunescu ne oferă „o pictură” în cuvinte, tânăra Sara-Maria Ștețco va oferi iubitorilor de artă „cuvinte” pictate, sensibilitatea sa fiind transpusă în tablouri pline de culoare, prezentate de prof. Ecaterina Tudor.
Evenimentul este organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu și al Consiliului Local Bocșa.
18 martie 2024, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Sfântului Patrick, patronul spiritual al Irlandei (17 martie).
Expoziție: „Dublin – capitala Irlandei“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.
Invitat: pr. Valentin Macedon Hiticaș, Parohia Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Reșița / Govîndari, care ne va vorbi despre Sfântul Patrick.
18. März 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Festtag des Heiligen Patrick, Schutzpatron Irlands (17. März).
Ausstellung: „Dublin – die Hauptstadt Irlands“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.
Als Gast: Pfr. Valentin Macedon Hiticaș, Römisch-Katholische „Allerheiligste Dreifaltigkeits”-Kirche Reschitza / Govândari, der uns das Lebens des Heiligen Patrick vorstellen wird.
La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc la București reuniunea Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, desfășurată cu prezența fizică a membrilor săi, la sediul central al UZPR, conform deciziei din ședința anterioară a Consiliului. Forul de conducere al UZPR a avut pe ordinea de zi a ședinței stabilirea unor măsuri organizatorice pentru asigurarea desfășurării în cele mai bune condiții a Adunării Generale Ordinare (anuale), din 23-24 martie a.c., în sistem online. În aceste două zile, reprezentanții filialelor noastre își vor exprima votul asupa asupra documentelor care li se vor transmite, spre examinare, la începutul acestei săptămâni (raportul activității UZPR la nivel central, împreună cu rapoartele filialelor, raportul Comisiei de cenzori, cel al Comisiei de atestare, rapoartele financiare spre descărcare), documente obligatorii pentru statutul UZPR de uniune de creație de utilitate publică. Totodată, va fi supusă spre aprobare generală ultima variantă a Statutului UZPR, elaborată de Comisia specială pentru Statut, ca urmare a unor îndelungate și repetate consultări cu membrii noștri. În deschiderea reuniunii, Sorin Stanciu, președinte al UZPR, după ce i-a consultat pe participanți asupra ordinii de zi, a supus aprobării membrilor Consiliului Director prezenți participarea la ședință, ca invitați a următorilor: Dan Constantin, președintele Comisiei de atestare profesională, Emil Stanciu, coordonator al Comisiei speciale pentru statut, Ion D. Cucu, șef al Filialei Caraș Severin. Aprobarea a fost a obținută. Sorin Stanciu a propus – și a obținut acordul participanților – ca ședința Consiliului Director să fie condusă de Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR. Mădălina Corina Diaconu a reiterat, accentuând-o, propunerea sa de a menține exclusiv modalitatea de de participare face to face la întâlnirile Consiliului Director al UZPR.
Transparență deplină a procesului de votare Mădălina Corina Diaconu a precizat calendarul acțiunilor pregătitoare pentru Adunarea Generală din 23-24 martie a.c., începând cu înființarea unui secretariat special, care se va ocupa și de organizarea Adunării Generale de Alegeri pentru președintele UZPR, a structurilor de conducere ale Uniunii, pentru următorii patru ani, adunare care va avea loc în luna iulie, în București, la încheierea mandatului actualelor structure centrale de conducere. Pentru secretariatul special care va primi și va gestiona inclusiv dosarele celor care își vor propune candidaturile pentru structurile de conducere, inclusiv pentru Președintele Uniunii, au fost propuși și aprobați următorii: Mădălina Corina Diaconu, Răzvan Onesa, Marian Nencescu, Emil Stanciu, Valentin Uban, Constantin Dumitru. În legătură cu desfășurarea Adunării Generale ordinare, Mădălina Corina Diaconu a precizat: „Vom fi aici sâmbătă și duminică, vom urmări votarea online, se va face numărătoarea voturilor, se vor întocmi procesele verbale. Pentru deplina transparență a procesului, în cele două zile de votare, membrii care vor dori să exprime votul în mod direct, prin prezență fizică, vor putea veni la sediul UZPR, unde membrii secretariatului special îi vor ajuta să-și exercite votul”.
Din dezbateri : Președintele Comisiei de cenzori, prof. Ilie Cristescu a afirmat că „gestionarea fondurilor UZPR a fost una corectă, spun această pentru cei care se tot fac a nu auzi”.
Invitat la ședință în calitatea sa de președinte al Comisiei de atestare profesională, Dan Constantin a punctat faptul că în ședințele anterioare de Consiliu Director s-au adus toate lămuririle necesare legate de bugetul UZPR și de gestionarea acestuia, motiv pentru care Consiliul consideră clarificate aceste aspecte, concluzie reafirmată, o dată în plus, de către președintele Comisiei de cenzori, Ilie Cristescu: „Cifrele sunt clare. Există balanța de venituri și cheltuieli din care reiese că UZPR înregistrează excedent, așadar gestionarea fondurilor a fost una corectă, superioară exercițiului financiar anterior”. Președintele Filialei „Marius Mircu” Bacău, Cornel Cepariu, referindu-se la noul proiect de Statut, a propus suplimentarea cu cel puțin două persoane a numărului de membri supleanți în Consiliul Director al UZPR, argumentând cu numărul în continuă creștere al membrilor celei mai mari organizații de breaslă din țară. De asemenea, Cornel Cepariu a înaintat propunerea ca în Statutul UZPR să fie introdusă prevederea ca membrii Consiliului Director care reprezintă anumite zone din țară să fie coordonatori regionali. De altfel, un Consiliu Director alcătuit din 11 membri plus doi supleanți a propus și președintele de onoare al Filialei „Tudor Arghezi” Dolj, Mircea Pospai.
Democratizare prin reprezentativitate sporită Invitat la ședința Consiliului Director, Ion Cucu, președintele Filialei Caraș dar și component al JODA, a subliniat faptul că întâlnirile regionale ale conducerii UZPR cu șefii de filiale au fost „binevenite și foarte bune”. Continuând ideea colegului antevorbitor, președintele Sorin Stanciu a adăugat : „De mai bine de un an am întărit legătura cu filialele din teritoriu prin intermediul unor întâlniri directe, regulate, în marja unor acțini naționale și chiar internaționale, toate menționate în Raportul de activitate al președintelui. Susțin democratizarea prin reprezentativitate sporită și, de asemenea, o lărgire a ariei de acțiune a Consiliului Director al Uniunii”. De asemenea, pe marginea modificărilor Statutului UZPR, care va fi votat în Adunarea Generală Ordinară din 23-24 martie, Răzvan Onesa a propus o detaliere a atribuțiilor secretarului general al UZPR. La rândul său, președintele Filialei „Ioan Grigorescu” Prahova a UZPR, Claudius Dociu, a menționat introducerea în noul Statut a felului în care sunt aleși membrii comisiilor de specialitate ale UZPR, precum și echipa pe care fiecare candidat la funcția de președinte o propune membrilor Adunării Generale. Președintele Sorin Stanciu a prezentat membrilor Consiliului diferitele demersuri din partea unor coordonatori de filiale, care i-au fost adresate (Ioan David, Timișoara, și Firiță Carp, Detectiv Literar). „În ce privește diferitele probleme vechi ridicate din nou de unii dintre membrii UZPR în această perioadă, consider că acestea au fost soluționate în conformitate cu prevederile statutare și legale”, a conchis Mircea Pospai, aspect asupra căruia membrii Consiliului Director au fost de acord.
În ședința Consiliului Director a fost prezentată, apelând la materialele trimise din teritoriu, situația creată în Filiala Timișoara, noi fiind obligați să o luăm în considerare ca atare, conform normelor Statutului nostru actual, a libertății de asociere în UZPR. Reiterăm apelul nostru către JODA pentru o analiză aprofundată a situației de fapt.
Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul de pe Cerna – Hunedoara (director prof. Anca Maria Lucaciu) a găzduit în prezența unui număr mare de elevi, o reușită activitate educativă cu tema „Sănătatea – cel mai de preț dar al vieții”. Organizatori au fost ziarul „Accent Media” și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu), Inspectoratului Școlar Județean și al Primăriei Hunedoara. Au vorbit celor prezenți dr. Cecilia Birău (DSP), căpitanul Silviu Ghilă și locotenent-colonel Daniel Tănase (Inspectoratul Județean de Jandarmi), Ioan Neamțiu consilier local – Primăria Hunedoara, prof. Anca Maria Lucaciu, prof. Oana Andreea Yolcu și prof. Georgeta Ileana Cizmaș. S-au punctat astfel calea și pașii unui stil de viață sănătos fără alcool, tutun și droguri. S-a pus accent în discuții pe creșterea calității și eficienței de propagandă sanitară, a rolului sănătății în viața tinerei generații și înțelegerea că trebuie pus accent pe cumpătare, aer curat, odihnă și o alimentație corectă. Pe acest fond s-a înființat un cerc al Prietenilor sănătății ce va fi condus de prof. Anca Maria Lucaciu, iar în activitățile care se vor organiza va colabora cu dr. Dorina Andreea Faur – medic specialist medicina de familie.
Valeriu Bârgău
Sub genericul „Valeriu Bârgău flacără ce-a ars ascunsă” s-a finalizat concursul de jurnalism cu tema „Sănătatea – primăvara vieții”, dintre participanți detașându-se Ursachi Iulia, Trandafir Oana, Cordiș Alin și Tobă Duca Riana (toți primind diplome, cărți și dulciuri), profesorii coordonatori fiind: Anișoara Moldovan, Roxana Buliga Stochițoiu și Diana Țibichi. Acest moment s-a constituit într-un omagiu adus celui care a fost Valeriu Bârgău, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Uniunii Scriitorilor, poet și scriitor, fondator al ziarului „Călăuza”, omul care și-a încredințat întreaga viață slujirii aproapelui, înzestrat cu talent literar, farmec, pasiune și dragoste pentru oameni, dovedindu-se o adevărată „flacără” ce-a ars ascunsă. Aplaudat a fost momentul în care bibliotecii școlii i s-a acordat numele poetei și scriitoarei Mariana Pândaru, trecută nu de mult în lumea veșniciei. Cu această ocazie elevii Căprioară Alexandru, Sălăgean Teodora, Duțu Giulia și Florintari Ariana, coordonați de prof. Elena Macarie, au recitat poezii din cartea Marianei Pândaru „O sută și una de poezii”.
Mariana Pândaru
Din spusele prof. Georgeta-Ileana Cizmaș, prezentă la această activitate, s-a reținut că, Mariana Pândaru a fost membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Uniunii Scriitorilor. Împreună cu soțul său, Valeriu Bârgău, au înființat săptămânalul „Călăuza noastră” și au pus bazele revistei „Constelația Dragonului” care a fost transformată în revista „Ardealul literar” unde a fost redactor șef. A primit distincția „Credință și loialitate”. A urmat cursul de perfecționare în jurnalism în cadrul Academiei de specialitate din Salzburg – Austria și i s-a acordat premiul „Novalis” pentru poezie de către Cercul literar „Novalis” din München – Germania. La finalul activității toți participanții au primit dulciuri din partea organizatorilor.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
…Ziariști din Timișoara și Lugoj s-au reunit recent într-o primă și inedită ședință de lucru, a Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu” constituită legal în acest spațiu la 15 ianuarie 2024, respectiv Sala Revoluției din Timișoara pusă la dispoziție cu generozitate de Consiliul Județean Timiș. Și, ca o constatare pozitivă trebuie să aducem în conștiința timișorenilor faptul că prin această nouă filială, Timișoara primul oraș liber, pe lângă alte priorități de răsunet, iată mai înregistrează încă una. Timișoara orașul florilor care a fost recent, Capitală Culturală Europeană, are două filiale, din care fac parte ziariști, jurnaliști, gazetari, editori, oameni de creație, etc. ceea ce înseamnă un lucru bun, avem condeieri, avem ziare și reviste, avem patroni, sponsori dar și oameni împătimiți ai scrisului care reușesc prin eforturi proprii, deosebite să țină în viață presa print. Și desigur, concurența va genera o competiție puternică în arealul presei din Banat, sperăm benefică pentru comunitate. Sub soarele presei libere din România este loc și pentru noi. Dincolo de această divagație sentimental-jurnalistică, domnul Dumitru Buțoi, președinte ales, a prezentat colegilor prezenți; Raportul de activitate pe perioada 1 ianuarie-30 martie 2024 și Programul de perspectivă pe perioada 1aprilie-30 decembrie 2024. Filiala a organizat o serie de evenimente la Timișoara și Lugoj, din care reținem; 15 ianuarie 2024, Ziua Națională a Culturii, Simpozion ,,Sub semnul geniului eminescian” la Sala Revoluției a CJ.Timiș care s-a bucurat de un real succes; 10-februarie-Lugoj- Întâlnire cu ziariștii lugojeni de la publicațiile ,,Actualitatea și Redeșteptarea”, prilej cu care au mai fost prezentate Revista UZPR nr.32, Foaia Săcoșană, Revista de cultură Teatrum Civitatis.” Timișoara Revistele ,,Luceafărul de Vest și VIP Seniorii”, editate de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara. Și ,,Ziua internațională a Femeii ” a fost sărbătorită tot la Lugoj într-o ambianță cu parfum de primăvară. Pentru perioada următoare ne- am propus câteva evenimente și proiecte de anvergură națională-europeană. Din 17 martie vom lansa în mass- media ,,Proiectul cultural internațional, sub egida UZPR, ediția a treia 2024 ,,Eminescu, un vis în așteptare”! În luna aprilie 2024, vom participa la Uzdin -Serbia la Simpozionul ,,Oameni de seamă din Banat” organizat de colegul nostru Vasile Barbu, președinte Societatea literar-artistică ,,Tibiscus”din Uzdin. Luna iunie va fi dedicată lui Eminescu, astfel că, în zilele de 14-15, vom organiza la Timișoara și Lugoj, un ,,Forum internațional, Press-Cult-Art” cu invitați din țară și diaspora, din domeniul presă, cultură, artă etc. Eminescu, Ziaristul și lansarea antologiei ,,Eminescu, un vis în așteptare” cu premianții participanți la Proiectul Cultural Internațional cu același nume. Vom organiza vizite de documentare în mediul rural prin care să (re)aducem în actualitate ,,Viața la țară”să fim cât mai aproape de oamenii simpli în toate preocupările și încercările vieții lor, prin reportaje, dialoguri, însemnări de la fața locului.Vizite în orașele din Zona de Vest, care au Facultăți de jurnalism, pentru promovarea tinerilor jurnaliști. Vom permanentiza întâlnirile cu personalități de notorietate din diverse domenii în cadrul Proiectului ,,Academia VIP Seniorii”. Vom constitui un Fond Social de solidaritate și întrajutorare a membrilor UZPR, referitor la posibilitatea de a publica, edita cărți, ziare, reviste și nu în ultimul rând privind starea de sănătate. Pentru dinamizarea activității Filialei și promovarea activităților desfășurate ne-am propus achiziționarea unui microbuz de 8-9 locuri cu care să pornim ,,Caravana Jurnaliștilor”prin țară și înființarea unui Website propriu.Vom încheia parteneriate de colaborare, susținere reciprocă în organizarea unor evenimente de interes public, cu Instituții publice, ONG-uri, etc. În final au fost supuse la vot, și aprobate în unanimitate, Raportul de activitate , Programul cu activitățile pe anul 2024 prezentate. A fost o singură propunere; Nicolae Toma, referitor la Vasile Barbu care a fost aprobată, ca și componența conducerii Filialei, respectiv, Buțoi Dumitru- președinte, Nicolae Toma-vicepreședinte, Vasile Barbu-vicepreședinte, responsabil în relația cu Diaspora, Grigore Mâinea-secretar, Ioan I. Ionescu, Maria Rogobete, Ioan Danuț Ardelean, Ștefan Tat, membri. Urăm tuturor colegilor de breaslă multă sănătate, inspirație și succes. ,,Suntem români și punctum”!
Dumitru BUȚOI, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara
UZPR CARAS SEVERIN 