• UZPR

În ziua „Bunei vestiri” membrii Filialei UZPR „Valeriu Braniște” din Timișoara au ales să omagieze înaintași ai culturii bănățene, care și-au înălțat sufletul la Cer în luna martie, la date apropiate: Aurel TURCUȘ (03.08.1943- 26.03.2012), Ioachim MILOIA (03.05.1897 – 25.03.1940) și Mariana GURZA (02.10.1955-26.03.2021).

După o scurtă introducere, moderatorul evenimentului, conf. univ. dr. Ioan DAVID – președintele Filialei, a propus păstrarea unui moment de reculegere, adăugând la lista celor patru comemorați și numele celui mai recent plecat dintre noi, Nicolae MANOLESCU (27.11.1939 – 23.03.2024), „cel mai important critic și istoric literar român de după Al Doilea Război Mondial”, așa cum a apreciat scriitorul timișorean Mircea Mihăieș.

Timp de mai bine de 2 ore s-au făcut prezentări, proiecții de filme documentare și s-au purtat discuții, despre fiecare în parte și de unele legături între cei omagiați, mai mult sau mai puțin cunoscute.

Prezentarea generică din debut, bazată pe imagini și considerații generale, a deschis inima și mintea celor prezenți, care s-au antrenat în intervenții, care mai de care mai interesante. Pentru dinamica manifestării, un rol excepțional au avut cele două filme documentare expuse de către jurnalistul Victor POPA, reputat reporter și regizor, cu doctorat în estetică, realizator și păstrător a unei impresionante arhive personale, care cuprinde sute de mărturii filmate despre istoria locului, adunate în peste 5 decenii de activitate.

Evocarea personalității cultural-bănățene, a celui care a fost poetul și publicistul Aurel TURCUȘ, a fost realizată printr-o combinație interesantă de date, imagini și aprecieri, de mare valoare fiind LAUDATIO adus de unul dintre recunoscătorii săi discipoli, Conf. univ. dr. Tiberiu CIOBANU – Membru de onoare al Academiei Pontificale Internaționale Mariane de la Vatican. În semn de înaltă prețuire, autorul a considerat necesar ca „viitorimea să nu-l dea uitării ci să-i acorde un binemeritat loc în „cartea de aur” a personalităților ce au trăit și activat în această parte de țară românească”.

Pentru că Aurel Turcuș și-a dedicat mulți ani cercetării și publicării unor materiale de o inestimabilă valoare asupra vieții și activității lui Ioachim MILOIA, discuțiile care au urmat au fost comune. S-au făcut referiri asupra perioadelor în care Ioachim Miloia a fost director al Muzeului Banatului (între anii 1928-1940) și al Arhivelor Regionale Banat (pe care le-a înființat în 1937 și le-a condus până la stingerea lui din viață). A fost evocat un moment deosebit de important (1998-1999), în care Aurel Turcuș a înființat la Timișoara un Despărțământ al ASTREI care a purtat numele „Ioachim Miloia”.

Profesorul Ioan TRAIA a adus prin vorbe și imagini, mai multe detalii despre originea și parcursul lui Ioachim Miloia în Banat.

Doamna Monica CONDAN a prezentat câteva numere din revista culturală „Coloana infinitului”, dedicate fondatorului Aurel Turcuș, cel care a creat și revista de cultură istorică „COLUMNA 2000”.

Omagierea Academicianului Nicolae DABIJA, n-a fost doar ca o comemorare la 3 ani de la trecerea la cele sfinte, ci datorită punților de legătură create între Moldova și România, cu unele afinități pentru plaiurile bănățene. A fost prezentat un film documentar realizat de Victor POPA, care a adus în prezent un interviu personal luat celor doi mari români din Republica Moldova, regretaților Grigore VIERU și Nicolae DABIJA. Emoția evocării a fost amplificată de detaliile expuse de doamna Galina COTELEA, originară din Basarabia, actualmente membră a Cenacului Literar „Seniorii” din Timișoara, detalii continuate mai apoi de doamna Sylvia HÂRCEAGĂ.

Dar, pentru că nimic nu este întâmplător, s-au făcut referiri inedite asupra legăturilor de colaborare culturală dintre Nicolae DABIJA și poeta și publicista Mariana GURZA, destinul conducându-i pe amândoi spre nemurire, la doar 2 săptămâni distanță, răpuși de aceeași boală neiertătoare, COVID-19. Mariana GURZA, poeta născută în Banat (Oțelul Roșu), dar cu rădăcini bucovinene, a publicat mai multe volume de poezii și proză, dovedind o foarte mare sensibilitate. S-a remarcat și ca o veritabilă jurnalistă, mai ales fiind creatoarea platformei literare „LOGOS și AGAPE” care a reușit să adune virtual „laolaltă” aproape 500 de autori și peste 2 milioane de cititori din întreaga lume.

Au mai fost aduse omagii și referiri de detaliu din partea celorlalți participanți, cum ar fi: Ioan MEDOIA, Andrei GORȘCOVOZ, Dumitru MNERIE ș.a. S-au făcut mențiuni exprese asupra importanței activității publicistice a scriitorilor evocați, implicit în despre legătura lor cu activitatea de presă.

În final, președintele Filialei Ioan DAVID, împreună cu d-na secretar-general Daniela FLORIAN, pe lângă referirile personale la conținutul evenimentului, au făcut câteva precizări organizatorice referitoare, în special la acțiunile lunii aprilie și la pregătirea participării la Adunarea Generala a UZPR din 6-7 aprilie 2024.

Activitatea de comemorare a continuat și a doua zi (26 martie), prin slujbe de pomenire și depuneri de flori la mormintele aflate în Timișoara, ale lui Aurel TURCUȘ, Ioachim MILOIA și Mariana GURZA. În cimitirul unde au fost înmormântați primii doi (Cosminului”), la ceremonia religioasă au participat și un număr remarcabil de elevi și cadre didactice de la Liceul Teoretic „Vlad Țepeș” din Timișoara, condus de neobositul director, Tiberiu CIOBANU, membru UZPR.

Este o datorie de onoare a ziariștilor profesioniști să se implice în acțiuni de rememorare a valorii și importanței unor personalități care au marcat cultura neamului, contribuind la asigurarea eternității ei.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei plecați și să binecuvânteze poporul român întru trăinicia continuității! 

a consemnat

Dumitru Mnerie

membru UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș

Anul acesta pe data de 3 aprilie, se împlinesc 174 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române.
Pentru a marca acest moment aniversar, jandarmii hunedoreni au demarat activități dedicate sărbătoririi Zilei Jandarmeriei Române prin participarea, la o acțiune de donare de sânge în cadrul campaniei naționale ,,Donează sânge! Salvează o viață!”.
Prin fiecare donare de sânge, jandarmii hunedoreni încearcă să devină salvatori ai celor care luptă pentru viața lor. Gestul simplu, dar nobil, completează spiritul civic, dovedind empatia, dăruirea și respectul față de semenii noștri.
Le mulțumim – susținea persoana de contact a Inspectoratului Județean de Jandarmi Hunedoara, căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – colegilor care și-au arătat disponibilitatea pentru a se implica în această inițiativă, precum și cadrelor medicale din cadrul Centrului de Transfuzie Sanguină Deva pentru amabilitatea și căldura cu care ne întâmpină la fiecare activitate de donare.
Totodată, dorim să lansăm un îndemn pentru toţi membrii comunităţii, să se alăture prin voluntariat acestor acţiuni umanitare, în scopul acordării unui real ajutor persoanelor aflate în dificultate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

– Punctați-ne cele mai semnificative date biografice.
– Am absolvit Liceul Pedagogic Deva în anul 1975, iar în 1977 am finalizat cursurile Institutului Pedagogic Târgu Mureș, secția institutori. Gradul I l-am obținut în anul 1990. Am urmat cursurile Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, cu examen de licență în anul 2008, iar în 2012 am finalizat masteratul. În anul 2019 am ieșit la pensie. Am funcționat ca profesor pentru învățământul primar la școlile din Boșorod și Nădăștia de Jos.

– Oamenii din localitate spun că erați un bun învățător, cu reale calități profesionale. Cum comentați?
– Pe parcursul pregătirii mele, datorită profesionalismului pe care l-au avut dascălii mei, datorită sprijinului venit din partea părinților și nu în ultimul rând, din partea lui Dumnezeu, am învățat să pun suflet și responsabilitate în munca de la clasă și în afara ei. Pentru mine, elevul a fost aluatul ce trebuia bine plămădit.

– Acum, în perioada pensiei, cu ce vă ocupați?
– Pensia, o recunoaștere a dreptului la odihnă, îmi permite să îmi rezolv o parte din problemele gospodărești și să retrăiesc bucuriile copilăriei alături de nepoțica mea.

– Ce amintiri plăcute aveți ca și fost dascăl?
– Am mult prea multe amintiri. Rememorez cu drag excursiile cu elevii, taberele școlare, spectacolele susținute împreună cu elevii și tinerii din satul în care am predat. De asemenea, am avut plăcerea de a fi invitat la anumite evenimente din viața elevilor mei, cum ar fi, de exemplu, susținerea inspecției pentru Gradul I a fostei mele eleve, Stanciu Camelia, actualmente profesor de matematică.

– Care vă erau calitățile în relația cu elevii și părinții acestora?
– Relațiile au fost unele sănătoase, bazate pe stimă și respect reciproc. Eu eram, după caz, fratele mai mare, părintele care educă, ajută sau corijează defectele elevilor mei, iar părinții participau cu drag la toate activitățile, școlare sau extrașcolare. Unele dintre calitățile care derivă din această relație sunt reprezentate de dăruirea și dragostea față de elevii mei, fără a face diferențe.

– Greutățile v-au ocolit?
– Greutățile au fost fără număr. Nu m-au ocolit, însă m-au călit, m-au făcut mai uman, mai bun, mai exigent cu mine și mai maleabil cu ceilalți.

– Legea compensației a însemnat ceva pentru dumneavoastră?
– Dacă ai o gândire pozitivă și îți cunoști prioritățile, legea compensației își face simțită prezența, prin dragostea elevilor, respectul părinților și al colectivității, sentimente pe care le-am simțit mai mereu.

– Satisfacții deosebite în viață, care vă mângâie și acum sufletul, aveți?
– Satisfacția muncii împlinite, a faptului că nu am trecut prin viață fără rost și am fost alături de cei din jurul meu, stau ca mărturie a existenței mele.

– De ce învățător și nu altă profesiune?
– După examenul de admitere la liceu nu am știut ce mă așteaptă. Încet, încet, am început să mă formez și sunt convins că altceva nu aș fi putut face. Meseria de învățător este o meserie nobilă, plină de responsabilitate. Însuși Iisus a fost numit Învățător.

– Sunteți mândru de unii foști elevi?
– Sunt mândru de toți elevii mei, nu doar de unii. Am fost alături de 42 de generații și consider că, într-un fel sau altul, cu toții au reușit în viață. În mod egal, m-au interesat toți elevii. Problemele le-am lăsat la intrarea în clasă, iar elevii au fost pe primul plan. Mă mândresc cu foarte mulți ingineri, profesori, sudori, electricieni, meseriași adevărați. Medicul meu de familie este fost mea elevă. Fiica mea, de asemenea fostă elevă, este profesor doctor în filologie și lista poate continua.

– Ce transmiteți cititorilor acestui interviu?
– Cititorilor le transmit multă, multă sănătate, să pună educația pe primul plan, căci este cea mai mare avere, care nu-ți poate fi luată. Să vă iubiți și să vă respectați reciproc!

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Ein gesegnetes Osterfest!

Am Sonntag feiern wir die Auferstehung Jesu Christi, das hochheilige Osterfest!
Wir wünschen all unseren Mitgliedern, Freunden und Wohltätern, ein gesegnetes und gesundes Osterfest 2024!
Frohe Ostern!
Kellemes Húsvétot!
Happy Easter!
Buona Pasqua!
¡Feliz Pascua!

Erwin Josef Ţigla
Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen
Leiter des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“

Sărbători binecuvântate și fericite!

Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!
Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de o lume în permanentă căutare și neliniște!
Dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care se regăsesc în Postul Mare, tuturor creștinilor răsăriteni, le adresăm aceleași gânduri curate: har și binecuvântare de la cel Atotputernic!
Cristos a înviat, aleluia!

Erwin Josef Ţigla
Președintele Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin
și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

• UZPR

Institutul de Jurnalism Donald W. Reynolds (RJI) de la Școala de Jurnalism de la Universitatea din Missouri, SUA, în parteneriat cu firma de cercetare SmithGeiger, a publicat rezultatele unuia dintre cele mai mari sondaje efectuate vreodată despre burnout în industria jurnalismului.

Flexibilitate în program și opțiuni de lucru de la domiciliu

Pe fondul unui pesimism larg răspândit (44% dintre respondenți au fost pesimiști cu privire la starea industriei, procentul crescând la 56% în regiunile sudice), marea majoritate a respondenților au fost de acord că este nevoie de o mai mare flexibilitate în program și opțiuni de lucru de la domiciliu. Joy Jenkins, profesor asistent la Școala de Jurnalism din Missouri și editor veteran, a declarat că sondajul a arătat că angajații nu sunt dornici să renunțe la flexibilitatea la locul de muncă, ce a înflorit în timpul pandemiei de COVID-19. „Există așteptări de flexibilitate acum și trebuie să existe conversații continue despre cum să se întâmple acest lucru”, a spus Jenkins, care nu a fost implicat în cercetare.

În timp ce unele variante, cum ar fi o săptămână de lucru de patru zile (susținută de 90% dintre jurnaliștii actuali și managerii de redacție chestionați) ar putea fi mai dificile pentru organizațiile de știri care se confruntă cu crize financiare și de personal, altele – cum ar fi turele hibride care permit angajaților să-și termine munca printr-o combinație de lucru la birou și la domiciliu, sau o programare flexibilă, care este mai adaptabilă vieții în afara muncii, ar putea fi implementate mai ușor. „Jurnalismul nu poate prospera decât dacă jurnaliștii își pot păstra pasiunea pentru munca lor atât de importantă”, consideră Andrew Finlayson, vicepreședinte executiv al strategiilor media digitale la SmithGeiger.

„Îmi place profesia pe care o fac”

Rezultatele sondajului au arătat că jurnaliştii sunt dispuşi să rămână acolo unde se simt auziţi. Pe de altă parte, potrivit rjionline.org , în mod remarcabil, 91% dintre profesioniștii media chestionați au fost de acord cu afirmația „Îmi place profesia pe care o fac”, ceea ce denotă că jurnalismul rămâne, în ciuda tuturor provocărilor, o profesie de certă vocație.

În același timp, 49% dintre respondenți au fost de acord că jurnalismul a devenit o profesie periculoasă, un număr de cercetători afirmând că se poate vorbi despre omniprezența hărțuirii prin social media și despre impactul negativ mai larg al unui public neîncrezător, polarizat din punct de vedere politic. Eforturi edificarea de culturi mai positive în redacții, precum și o mișcare din ce în ce mai comună către relatarea informată asupra traumei ar putea ajuta la atenuarea atât a problemelor directe, cât și indirecte și a traumelor cu care se confruntă profesioniștii din întreaga industrie.

În același timp, experții arată că tânăra generație de jurnaliști are alte așteptări de la industrie – în special posibilitatea de a-și exprima preocupările în moduri care să fie semnificative. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

• UZPR

Cea mai tânără publicație din Arad este Lada cu spinare, primul număr debutând în luna martie 2023, cu apariție lunară. Este redactată în grai, prin grija și concepția lui Gheorghe HODREA, care stăpânește bine transcrierea limbii/ limbajului în vorbirea regională, varianta zărăndană. Are mențiunea că foaia în grai ”se înmânează de-a fichia, aghică făr’ dă bani, mulțămită lui Aurel Usca”, omul din Sintea Mică, comuna Olari, cel care finanțează tipărirea publicației. Lada cu spinare (Lada de zestre, în alte vorbiri), un fel de dulap orizontal, frumos încrustat în lemn masiv, cu colorit specific diferitelor zone etnografice.

Chapeau-ul are în centru o astfel de ladă, iar pe scăunele șed în poziția de la uliță a țăranului, în care recunoaștem pe Bace Toghiere și Nana Florița. Ici și acolo câteva butoaie, lămpașe, cocoșul deșteptător de dimineață, iar în fundal o horă rurală. Are câteva rubrici permanente: Cuvântelnic, Șcătula cu pepi, Hangu pământului, Unchioaia Persida și vremia, Lăcruța cu șoroafle, Coșara cu povești, Stelaju cu aminchiri, Coșara cu cugle, Credențu cu blighie, Povești dă pîn Cota, Pățanii pățîchie, Cu lopta pîn jughieț, Janta cu moime, Podoabe rare și Lăcruța poștală. Pentru unii cititori e dificil de priceput, la fel fiind înțelegerea regionalismelor și citirea acestora. Autorii sar în sprijin și oferă „iexplicațîi”, „glosare”, „dicționare”, „mitrisme”, traduceri”, „voarbe dî la Pâncota”, „tîlcuieli” și „X-presii dî pă la noi”. Aceștia sunt: Gheorghe Hodrea, Ioan – Alexandru Ardelean, Florica R. Cândea, Eugenia Crainic, Mona, străniepoata lu’ Măzăroi, așezată în Beljia, Dimitrie Otavă dî la Șumand, Vali a lu’ Viski. Cu talentul său de grafician, Gheorghe Hodrea a încropit fiecărui autor un crochiu portretistic. Grafica paginilor aparține de asemenea.

Conținutul articolelor se referă la obiceiuri din diferite zone rurale din ținutul zărăndan, rețete culinare, întâmplări hazlii, vorbe de înțelepciune, sfaturi și povești/ poezii populare. Plăcerea lecturii se întreține din frumusețea expresiei și din povestirile împărtășite. În subsidiar, curiozitatea e stârnită de diferența comparativă de pronunțare între diferite comunități rurale, migrația cuvintelor dintr-un sat în altul, precum și de umorul sănătos cuibărit în faldurile graiului popular. Unele expresii devin formule ironice care finalizează povestea: „Viața-i frumoasă da-i scurtă, așe că asculaț’ și veghieț’”, sau „Oaminii îș ca vremia, iar vremia îs ca oamini” ori „La Macea tătdiauna au fost oamini diștepț’, da ca amu – niciodată” etc. Dar și „Mare atențîie că noaptchia tătă mîța-i niagră”.

Deocamdată, distribuirea se realizează la adrese căutate de cei interesați și deschiși la lectura hazlie în grai și la comicul de limbaj al textelor. A trecut un an. Douăsprezece numere. Fiecare e mai bogat decât precedentul, astfel că foaia are acum 6 pagini. Când vor exista mai mulți lectori interesați, Lada cu zestre ar putea deveni o revistă broșată și colorată, cu fotografii autentice și cu distribuție mai amplă. Intenția responsabilului este chiar de a alcătui un stil unitar (specific) de transcriere în grai, ca să propus pentru recunoaștere națională.

Publicația are un sediu, Capșa de Arad „Lada cu spinare” în restaurantul Veneția, de pe strada C. Bolintineanu, unde se regăsește o placă sculptată în granit. Foaia în grai dispune de un rezervor impresionant de surse documentare: există identificate muzee etnografice particulare la Sintea Mare (proprietatea familiei Hodrea), Șomoscheș (proprietatea familiei Pintea), Macea (proprietatea familiei Ardelean).

Pentru că acest articol este destinat să fie publicat pe site-ul UZPR, menționăm că o bună parte din autori sunt membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: Floare Cândea, profesor și scriitor, Eugenia Crainic, jurnalist și prozator, Gheorghe Hodrea, preot și scriitor, dr. Anton Ilica, profesor universitar, membru al Academiei sârbe pentru educație (CAO). Lor li se adaugă Ioan Alexandru Ardelean, economist din Macea, dr. Ligia Mateiu, senior bio – informatician în genetică la Universitatea Anvers din Belgia, Dumitru Otavă, profesor din Șimand, Vali Viski, ziarist, cronicar sportiv Arad și Aurel Usca, economist – contabil din Sintea Mică.

Lada cu spinare este singura foaie cu scrierea în grai. Cine reușește să pătrundă în „sufletul” publicației va pătrunde în atmosfera rurală tradițională a satului românesc de altădată și de acum. Frumusețea vorbirii în grai (există inițiativa verbalizării și prezentării acesteia în emisiuni publice), readuce satisfacția privind recuperarea auditivă a dulceții graiului, cald, ironic, moralizator, încărcat cu învățăminte și cu o cumpătată virtute morală. Întreaga activitate din jurul publicației se desfășoară prin voluntariat, dar cu o devotată dăruire pentru reamintirea vremurilor în care tinerețea zburda printre noi, iar familia noastră era alcătuită din întregul sat, toți fiindu-ne veri, mătuși, unchi ori șogori. Satisfacția ne motivează să rostim „viață lungă valorilor din Lada cu spinare”!

       Anton Ilica

       UZPR, Filiala „Ioan Slavici” Arad

Marți, 26 martie 2024, scriitorul Cristian-Paul Mozoru a fost invitatul clasei a XI-a B de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, în cadrul proiectului „Să ne cunoaștem scriitorii”, un proiect inițiat la Bocșa în anul 2004 de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” și derulat în parteneriat cu instituții de învățământ. Trebuie precizat că acest proiect a fost inițiat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timișoara, și adus la biblioteca din Bocșa prin intermediul regretatului poet Octavian Doclin.
Scriitorul Cristian-Paul Mozoru se află pentru a doua oară la Bocșa; în anul 2022 a fost invitatul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, beneficiind de prima sa lansare ca poet și critic literar, fiind prezentat de criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma și de Gabriela Șerban, realizator al revistei „Bocșa culturală”, revistă al cărei colaborator este și scriitorul Cristian-Paul Mozoru.
Cristian-Paul Mozoru s-a născut în 31 octombrie 1982 la Reșița, a absolvit Filozofia la Universitatea de Vest din Timișoara și are un masterat în Managementul Resurselor Culturii, tot la Universitatea timișoreană.
Este un cititor împătimit și un pasionat bibliofil.
Este căsătorit, are o fetiță și, de câțiva ani, locuiește împreună cu familia în Germania.
Cristian-Paul Mozoru este un harnic scriitor. Este autorul unor interesante recenzii de carte, unor articole biobibliografice importante, dar și un veritabil poet.
După ce a debutat editorial în anul 2010 cu monografia comunei Vărădia, carte apărută la Editura „Brumar” din Timișoara, Cristian-Paul Mozoru revine în atenția cititorilor cu câteva volume de poezii: „La Porțile Timpului” – Poemele Danei -, volum apărut la București, Editura „Mantaua lui Gogol”, 2014, cu o prefață de Mihai Hafia Traista; „Alexandria”, volum apărut tot la Editura bucureșteană „Mantaua lui Gogol”, în 2015, prefața acestei cărți purtând semnătura Hannei Bota; „Din marginea Lemuriei”, volum apărut la Editura „Eurostampa” din Timișoara în 2017, cu o prefață realizată de Adela Lungu-Schindler; iar în anul 2021, îi apare, la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc, volumul de poezie „Fire de nisip, scriind”, prefața acestei cărți fiind semnată de cunoscutul critic și istoric literar timișorean, Grațiela Benga.
Cristian-Paul Mozoru publică în multe din revistele literare românești și amintesc doar câteva: „Orizontul” din Timișoara, „Oltart” din Slatina, „Spații culturale” – Ziarul de Râmnic,„Sintagme literare”, „Anotimpuri literare” ambele din Timișoara, „Nedeia” și „Reflex” din Reșița, dar și „Bocșa culturală”, făcând parte, de multă vreme, din echipa acestei reviste de cultură.
Marți, 26 martie 2024, la întâlnirea cu tinerii liceeni de la Bocșa, a adus cu sine cele mai recente apariții editoriale: cartea de versuri „N, de la Nichita”, volum apărut la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc în anul 2023, cu o prefață de Ionel Bota și o postfață de Daniel Luca; cea de-a doua carte este una de cronici, intitulată „Ancore în imaginarul literar contemporan”, apărută la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc în anul 2023, cu o prefață de Ionel Bota. În acest cel de-al doilea volum, autorul și-a adunat consemnările despre lecturile parcurse într-o anumită perioadă, iar între cărțile prezentate se regăsesc și autori bocșeni: Silviu Ionel Ferciug, Dorel Viorel Cherciu, Gabriela Șerban, Liana Ferciug și Petru E. Oance (Tata Oancea).
Despre Cristian-Paul Mozoru au vorbit Gabriela Șerban și Dana Belu. S-au alăturat cu alese cuvinte pr. dr. Silviu Ferciug, dr. Dorel Viorel Cherciu, istoricul Mihai Vișan, prof. dr. Liana Ferciug, prof. Adrian Stănchescu, bibl. Tiberiu Șerban, dar și directorul liceului gazdă, prof. Dragoș Vasile.
Vădit emoționat, scriitorul Cristian-Paul Mozoru a dialogat cu elevii, a vorbit despre ce este poezia și care este poetul preferat, despre scris și, evident, despre pasiunea sa pentru cărți și lectură.
O oră plină, bogată în informație, care s-a închet cu sesiunea de autografe, invitatul dăruind tuturor câte un volum de poezie, tocmai pentru a promova cartea, lectura și literatura!

• UZPR

Raportul de activitate pe anul 2023

Raportul Comisiei de atestare pe anul 2023

Raportul Comisiei de Cenzori pe anul 2023

Proiectul de Statut al UZPR

Ajunsă la cea de-a XVII-a ediție, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“ se va desfășura și anul acesta, ca și în anii 2021 – 2023, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă. La competiție pot participa cu lucrări copii din județul Caraș-Severin și din Serbia / Banatul de Nord, Banatul Central și Banatul de Sud și din Ungaria.
Inițiată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin în urmă cu 17 ani, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“, dedicată Zilei Internaționale a Copilului, trece în al patrulea an consecutiv hotarele țării, în Banatul sârbesc. Continuăm tradiția, organizând această manifestare de suflet prin care ne dorim să îi simțim mai aproape pe copiii noștri, prin aptitudinilor lor artistice demonstrate cu fiecare prilej, implicând în acest sens o bună parte din Banatul istoric.
Proiectul se va derula în România, în Serbia și în Ungaria, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă, cu tema „Banatul meu drag”. Sunt invitați să participe copii cu vârste între 7 și 10 ani. Un juriu format din câte un reprezentant al fiecărui partener va acorda premiile I, II și III la cele două categorii de vârstă alese, 7 – 8 ani și 9 – 10 ani. Juriul va delibera și va anunța premianții în preajma zilei de 1 iunie 2024. Lucrările premiate vor fi postate pe rețelele de socializare ale partenerilor și vor face parte dintr-o expoziție itinerantă care va fi prezentată atât în județul Caraș-Severin, cât și zonele unde trăiesc partenerii noștri.
Desenele pentru concurs trebuie trimise prin poștă pe adresa: Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Bd. Revoluția din Decembrie nr. 22, RO-320086 Reșița sau NIU Libertatea, str. Žarka Zrenjanina, nr. 7, SRB-26000 Panćevo, până cel târziu în data de 1 mai 2024.
Parteneri în acest proiect sunt Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia), Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Coordonatorii concursului sunt prof. Maria Radu-Nowak și Erwin Josef Țigla din Reșița.

Seara de 25 martie 2024 la Bocșa s-a dovedit a fi una înălțătoare și cu o puternică încărcătură emoțională.
Biserica Ortodoxă „Sf. Ier. Nicolae” din Bocșa Română a fost gazda unui eveniment special: o seară duhovnicească, având tema „ Maica Domnului – Mângăietoarea și Vindecătoarea”, o temă încadrată perfect în acest An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, dar și în cadrul proiectului Concurs Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, ed. a XVI-a.
Pentru această seară, invitații părintelui paroh Silviu Ionel Ferciug au fost credincioși ai grupării Oastea Domnului, însoțiți de pr. Adrian Moteca de la Ramna.
Frumoasa Biserică din Bocșa Română, cunoscută și ca „Voronețul Banatului”, a devenit neîncăpătoare! Credincioși tineri și mai puțin tineri, de pe raza orașului Bocșa, s-au alăturat organizatorilor pentru o seară de rugăciune, de cântec și de împreună-bucurie!
Prezent la eveniment, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a mărturisit reușita acestei seri duhovnicești, precum și faptul că este susținătorul unor astfel de evenimente care fac bine sufletului și care-l laudă pe Dumnezeu, fiindcă, fără Dumnezeu nimic nu este posibil!
Cuvinte de înțelepciune au adresat și preoții implicați – dr. Silviu Ionel Ferciug și Adrian Moteca, dar și părintele prof. dr. Dorel Viorel Cherciu.
O adevărată seară de sărbătoare a Bunei Vestiri la Bocșa Română, pe care mulțimea de credincioși o vor purta în suflet mult timp de acum înainte!
Evenimentul a fost organizat de Biserica Ortodoxă „Sf. Ier. Nicolae” Bocșa Română, în cadrul Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, ed. a XVI-a, 2024, și se alătură unor alte evenimente menite să întărescă credința oamenilor din comunitate, să-i apropie pe aceștia de Dumnezeu și de Biserică, precum și să fie mângâiere celor bolnavi și suferinzi. Este un proiect care evidențiază rolul, importanța și necesitatea comuniunii dintre oameni, promovând în mod deosebit grija față de cei aflați în suferință și lucrarea faptei izvorâtă din iubire și credință.
Iar seara de 25 martie 2024, la ceas de importantă sărbătoare a Bunei Vestiri, tocmai a demonstrat că la Bocșa, o biserică mare și frumoasă a devenit neîncăpătoare pentru o întâlnire cu rugăciunea, cuvântul de înțelepciune și cântarea! A existat comuniune, credință și iubire! Slăvit fie Dumnezeu!

Motto: ,,Dacă Biserica este Casa lui Dumnezeu, atunci Biblioteca este Templul Spiritului Uman; este Blazonul unei nobleți care are Infinitul ca strămoș și ca posteritate.” (Paul Christian)

Simple confesiuni cu doamna Maria Luiza Sandu, manager Biblioteca județeană Gorj ,,Christian Tell” Tg.Jiu.
A venit primăvara cu noi energii și provocări. Și ce poate fi mai benefic pentru jurnalistul senior decât o plimbare prin centrul orașului lui Brâncuși, Târgu Jiu, în care sunt doar în trecere. Și ca de fiecare dată pașii știu singuri drumul spre minunile brâncușiene, Masa tăcerii, Poarta sărutului, Coloana infinitului, fixate și unite în comuniune de spirit și aspirație românească, în timp și spațiu ca o fericită proiecție pe zare, pe Bulevardul Eroilor, axa de simetrie ce traversează orașul cu măreția cu care românul nostru absolut, Constantin Brâncuși privește din universalitate la (supra)viețuirea neamului românesc. Fără Eminescu, Brâncuși, Blaga, Arghezi, România n-ar fi fost astăzi în corul lumii de popoare, entitatea care să adauge cu generozitate, plus valoare patrimoniului cultural-artistic mondial.
În acest context, rămân pentru o clipă-n contemplare, respir și eu ca toți oltenii universalitate și în imediata apropiere, tot pe Bulevardul Eroilor, o altă cetate culturală mă întâmpină; Biblioteca județeană ,,Christian Tell”, mai am ceva timp la dispoziție, fascinația cărților nu-mi dă pace. Mărturisesc n-am mai fost niciodată în această locație, despre care am auzit, am citit în presă, că aici se-ntâmplă evenimente de succes, generate, inițiate, susținute de oameni cu notorietate și sufletul risipit prin cultura română, care se bucură de o audiență remarcabilă, elevi, tineri, seniori, iubitori de carte și nu numai.
Dincolo de această divagație cu parfum de poezie, las emoțiile să se risipească și intru, agentul de pază, este ca de obicei pe fază, mă prezint, sună la birou la doamna manager și-mi dă undă verde.
Trag aer în piept și optimist urc treptele afirmării până la etajul trei. Doamna secretară , amabilă, mă conduce la cabinetul doamnei manager Maria Luiza Sandu. Îi propun în principiu o scurtă prezentare a Bibliotecii și a activităților desfășurate în acest spațiu în care se respiră cultură de bună calitate.
Doamna manager de cât timp coordonați activitatea acestei instituții?
Domnule Buțoi, eu sunt o fiică a Gorjului, și activez aici ca manager de un an de zile, Biblioteca județeană ,,Christian Tell” are o istorie de peste 7 decenii și funcționează sub tutela Consiliului Județean Gorj, președinte domnul Cosmin Popescu. Și continuă să reprezinte un reper important în viața comunității gorjene, printr-o dezvoltare permanentă a colecțiilor bibliotecii care au păstrat prin timp, viu interesul față de lectură, cultură, artă și valori istorice.
Doamna manager, care este fondul de carte pe care îl ,,moșteniți” și îl administrați și domeniile principale la care pot avea ,,acces direct” cititorii ?
Pot spune că ne mândrim cu o zestre de peste 300.000 de cărți și alte documente de bibliotecă, repartizată astfel; Sala de lectură Mihai Eminescu cu cea mai mare pondere, Secția Împrumut pentru Adulți-Beletristică, și Domenii, diverse, documente de bibliotecă. De asemenea acordăm o importanță deosebită filialelor și secțiilor aferente înființate de-a lungul timpului în teritoriul, pentru a aduce mai aproape de comunitatea pe carte o deservim, serviciile noastre.
Și pentru copii și tineri avem, Filiala pentru copii, Filiala Olimpia Bratu, Secția de artă ,,Iosif Kerber” cu un fond de peste 80.000 de documente de bibliotecă. Și ca o remarcă, menționez că, datorită caracterului enciclopedic al colecțiilor sale, poziționării în zona centrală a orașului Târgu Jiu, Biblioteca județeană ,,Christian Tell” este una dintre cele mai frecventate instituții de cultură din județul Gorj, care are 61 de biblioteci comunale și 8 municipale/orășenești.
Ce activități mai importante aveți pe Agenda culturală a anului 2024?
Agenda culturală cuprinde programe, proiecte, conferințe, lansări de carte, expoziții, activități care se derulează pe tot parcursul anului, Dintre acestea amintim: Comoara din cărți, un proiect pentru elevi, Conectează-te cu o carte, Educație pentru media-informare și conștientizare, alături de formatori cu experiență, unde tinerii sunt învățați să-și dezvolte gândirea critică pentru a face diferența dintre informația adevărată și cea falsă, Biblioteca Vlogging, un program educațional creat pentru copii.
Doamna manager am văzut că aveți proiecte ambițioase și diverse, cine vă mai furnizează servicii complementare?
Așa este ne bucurăm de sprijinul unor voluntari ai bibliotecii, cu suflet mare dar și de specialiști din instituțiile publice cu care avem parteneriate de colaborare. De exemplul: Proiectele dedicate părinților și seniorilor ,,Și părinții la bibliotecă…și Clubul de Limba engleză, derulat cu specialiști din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Gorj, psihologie, poliție, etc.
Despre fenomenul care tulbură viața în lume și se manifestă cu efecte negative în special printre tineri , în ce măsură se implică Biblioteca județeană , ca o instituție de utilitate publică, pentru educație și prevenire ?
Avem în dezbatere un Proiect cu o teamă generoasă în conținut ,,Drogurile, o soluție sau o problemă”? la care încercăm să dăm răspunsuri concludente, de conștientizare, participanților, elevi, tineri, privind riscul de a consuma substanțe interzise, prin specialiștii invitați din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Gorj, alături de specialiștii bibliotecii.
Doamna manager ca întotdeauna timpul este ,,dușmanul” nostru, eu vă mulțumesc pentru oportunitatea de a dialoga și vă doresc succes în tot ceea ce Dumneavoastră, un spirit liber și tânăr, întreprindeți cu pasiune și dăruire în slujba comunității. Dacă mai aveți ceva de adăugat o puteți face, vă rog. Mesajul nostru, al echipei din cadrul Bibliotecii județene ,,Christian Tell”este: Biblioteca, remediul pentru minte și suflet, împreună construim o comunitate puternică! Avem o imagine pozitivă în piața culturală.
P.S. Sper să ne revedem într-o atmosferă de sărbătoare pe data de 11 aprilie a.c. datorită generozității D-voastră, când subsemnatul va prezenta volumul de poezie ,,Spitalul de îngeri” Editura Castrum de Thymes Timișoara, 2023, o carte scrisă cu lacrimi de durere/ Într-un timp în care am fost încătușat în tăcere!
Viața nu este altceva decât un timp nici mai bun nici mai rău, este ceea ce Dumnezeu ne-a hărăzit fiecăruia, bucuria de a trăi dar și tristețea trecerii prin eternitatea acestei lumi. Viața ne-aduce în suflet soare și iubire dar și presimțirea amurgului, pregătindu-ne să ne asumăm îmbrățișarea suferinței cu seninătatea cu care am consimțit a fi părtașii fericirii!

Dumitru Buțoi, UZPR
Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara

Una dintre misiunile executate în mod frecvent de jandarmii hunedoreni – după cum ne relata persoana de contact a Inspectoratului de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara, căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – o reprezintă punerea în executare a mandatelor de aducere a unor persoane citate în fața organelor judiciare.
În prima parte a anului 2024, efective ale Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara au primit spre executare 194 de mandate de aducere pentru parchetele și instanțele de judecată, cu o creștere de aproximativ 25% a numărului acestora față de aceeași perioadă a anului trecut.
Dintre acestea, 63 de mandate de executare s-au materializat prin prezentarea persoanei organelor judiciare, iar 131 prin neprezentarea persoanei.
Menționăm că pentru punerea în executare a mandatelor de aducere în perioada de referință au fost folosite 388 de efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

25 martie 2024, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri culturale.

În calitate de oaspete al manifestării: autorul Cristian Paul Mozoru, împreună cu cea mai recentă apariție editorială a sa: „N, de la Nichita”, Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2024.

Expoziția „Portrete și idei“ a artistei vizuale Alice Dobre (Sânmihaiul Român / Timiș).

 

 

 

25. März 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Im schriftstellerischen Dialog: der Autor Cristian Paul Mozoru und seine neueste Buchveröffentlichung: „N, de la Nichita”, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc, 2024.

Ausstellung „Portrete și idei“ der Künstlerin Alice Dobre (Sânmihaiul Român / Temesch).

 

(dialog cu prof. Andreea Oana YOLCU – bibliotecar – Școala Gimnazială Nr. 2 Hunedoara)

– Care vă este, în relația cu elevii, punctul de vedere privind lectura, cartea, în general?
– Cartea este învățătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi, îți oferă cunoștințe noi, stimulează creierul, îmbogățește vocabularul, dezvoltă gândirea critică, ajută la concentrare, este o sursă excelentă de recreere și petrecere a timpului liber. Lectura face parte integrantă din copilăria tuturor copiilor. Ea are funcţie ludică şi formativă, personajele constituind fie modele de urmat în viaţă, fie modele de evitat pentru copii. De asemenea, lectura este importantă pentru dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului copiilor.
Sperăm că, prin lectura de plăcere independentă realizată la școală, elevii își vor îmbunătăți abilitățile de citire și sperăm că vor învăța să se bucure mai mult de lectură, pe măsură ce abilitățile lor de citire se îmbunătățesc.
Atunci când un profesor (cu alte cuvinte, un cititor profesionist, care citește fluent și expresiv) citește cu voce tare un text de calitate, cu scopul de a oferi plăcerea experienței întâlnirii cu textul pentru mai mulți ascultători, acesta nivelează terenul. Fiecare ascultător, indiferent de nivelul său independent de lectură, ajunge să audă și să interacționeze cu același text.

– Punctați-ne câteva activități mai deosebite desfășurate în cadrul bibliotecii pe care o coordonați.
– Activitățile organizate, de exemplu cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii au avut ca scop stimularea interesului pentru lectură, cultivarea gustului pentru lectură și frumos, exersarea limbajului şi a posibilităţilor de comunicare prin activităţi în parteneriat cu şcoala, stimularea responsabilităţii pentru carte. Participanți au fost elevii claselor Pregătitoare C, I C și a V-a B, coordonați de doamnele profesoare: Cizmaș Georgeta, Cherecheș Bianca și Goicovici Fabiola. Au citit lecturi în limba română și limba engleză, au făcut o vizită la biblioteca școlii pentru a vedea expoziția de carte cu volumele nou intrate în inventarul bibliotecii, au vizionat filmul: „Drumul Cărții”.
Alte evenimente cuprinse în calendarul activității au fost: „Cartea preferată”, „Ghicește titlul”, „Continuă povestea…”, „Schimbă finalul lecturii”.
În final, s-a realizat o expoziție cu creațiile plastice care au avut ca temă personaje din lecturile citite.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR