• UZPR

Marți, 30 ianuarie 2024, a avut loc prima ședință a Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din noul an, cu o ordine de zi complexă.

Ca și cu alte ocazii, președintelui Uniunii și membrilor componenți ai Consiliului li s-au alăturat șefi de filiale, publiciști, conducători și membri ai comisiilor UZPR.

După ce președintele Sorin Stanciu a menționat câteva dintre cele mai importante repere ale activității curente – ritmul constant, important, de înscriei de noi membri, majoritatea tineri jurnaliști în activitate, vizibilitatea în creștere a UZPR, fructuoasele și relevantele întâlniri regionale în cadrul cărora s-au punctat problemele din filiale – s-a trecut direct la exprimarea opiniilor vizavi de calendarul adoptării noului Statut, modificat, al UZPR, un punct important pe agenda reuniunii. Sorin Stanciu a menționat necesitatea ca documentul modificat în sensul îmbunătățirii acestuia și clarificării anumitor ambiguități, care se află în dezbaterea filialelor din luna august 2023 și care deja cuprinde observațiile și propunerile retrimise din teritoriu, să fie finalizat și adoptat în cadrul unei Adunări Generale online, prilejuită de termenul legal de depunere la autoritățile statului a documentelor care atestă calitatea de utilitate publică a UZPR, mai precis în luna martie, urmând ca ulterior să fie organizată Adunarea Generală, cu participarea fizică a reprezentanților filialelor, pentru alegerea viitorului președinte și a structurilor de conducere. Președintele UZPR a reamintit că mandatul actualului Consiliu Director al UZPR este până în luna iulie 2024. Explicațiile suplimentare pe marginea modificărilor aduse Statutului au fost oferite în detaliu de Emil Stanciu, membru al comisiei speciale de modificare a Statutului.

Rând pe rând, membrii Consiliului Director și ai comisiilor din cadrul Uniunii și-au exprimat punctele de vedere, foarte diverse și nuanțate, care au demonstrat faptul că la nivelul Consiliului Director al UZPR abordările sunt deopotrivă versatile și riguroase.

De asemenea, pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația financiară a Uniunii, care este una stabilă, cu recomandarea din partea președintelui Comisei de cenzori, Ilie Cristescu, de a se reduce din cheltuieli acolo unde este posibil. De altfel, și Răzvan Onesa, reprezentantul TVR, a remarcat că „timpurile sunt pline de provocări și toată lumea încearcă să țină cheltuielile sub control”. 

După punctarea acestor obiective și dezbaterea vie pe marginea temelor de mare actualitate din UZPR, președintele Sorin Stanciu a anunțat un viitor concurs pe teme de jurnalism ecologic, iar vicepreședintele Miron Manega a anunțat două proiecte culturale în care este implicat.  

Următoarea ședință de Consiliu Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România va avea loc în luna februarie.

Departamentul Comunicare

5 februarie 2024, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Scriitorii cetății: Gheorghe Jurma (*5 februarie 1945, Bobda / Timiș). O întâlnire literară cu scriitorul și omul de cultură Gheorghe Jurma.

 

5. Februar 2024, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Unsere Persönlichkeiten: Gheorghe Jurma (*5. Februar 1945, Bobda / Temesch). Literarische Begegnung mit dem Schaffen des Schriftstellers und Kulturmenschen.

 

 

Astăzi, 4 februarie, o sărbătorim pe Gabriela Șerban, un nume de referință în cultura Banatului Montan!
Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România a onorat-o, în anul 2020, pe cea care o sărbătorim astăzi cu Premiul „Monica Andriesei”. Iată ce scria despre ea, despre Gabriela Șerban, în Laudatio:
„Am ales anul acesta să decernăm premiul doamnei Gabriela Șerban, bibliotecar și manager la Biblioteca Orășenească Tata Oancea Bocșa, județul Caraș-Severin. Motivele sunt numeroase și țin mai ales de faptul că Gabriela Șerban a reușit să devină o persoană resursă și o sursă de inspirație pentru cei din jur, influențând și modelând comunitatea în care trăiește și lucrează.
Absolventă de biblioteconomie la Facultatea de Litere a Universității București, în 1994, Gabriela Șerban este dinamică și implicată. Bună cunoscătoare a comunității locale, a gândit și conceput programe pentru nevoile ei, adresându-se tuturor vârstelor. A inițiat și conduce revista Bocșa culturală și proiectul editorial Bocșa – istorie și cultură. Apreciem în mod deosebit contribuția la cunoașterea istoriei locale și stimularea creativității prin felurite concursuri, care au devenit repere permanente.
Extrem de muncitoare, atentă și profesionistă, izbutește anual să mobilizeze resursele locale, să inspire și să atragă oamenii, motivându-i și capacitându-i să facă tot mai mult și mai bine. Cu calități evidente de leadership, este persoana care inspiră pe alții și coagulează o comunitate în jurul bibliotecii, devenită punctul central al acesteia. Știe să descopere oportunități și participă la inițiative, transformând fiecare prilej în ocazii de excelență, de învățare și de perfecționare continuă. Om al cărții, este un suporter înfocat al lecturii și scrisului, cu credința că în educație și cultură se află soluția dezvoltării individuale și comunitare. Autoare, redactor, editor, este o jurnalistă care se manifestă plenar în publicistica culturală a zonei. În felul acesta, a creat și creează permanent legături, construind și crescând comunitatea cititorilor din Bocșa.
Pentru toate aceste competențe și pentru activitatea merituoasă în biblioteca orașului Bocșa, juriul a selectat-o pentru acordarea Premiului Monica Andriesei, considerând-o cel mai potrivit candidat la această distincție destinată biblioteconomiei românești.”
O întrebare pentru mine: oare ce aș mai putea adăuga la aceste cuvinte cu adevărat meritorii la adresa colegei și prietenei mele Gabriela?
Nu îmi pot imagina Bocșa și Banatul Montan fără de ea, fără implicarea ei în cultura spațiului și timpului… Fie că sălășluiește acasă, în Bocșa ei, fie că participă la diferitele evenimente literare și culturale din Banatul istoric și peste granițele sale, Gabriela Șerban este cea care ne face să simțim cu adevărat spiritul cultural al locului! Și faptul că ea ne unește, reprezintă plus-valoarea bucuriei de a fi împreună!
Pentru acestea și pentru multe altele, Gabriela Șerban este un exemplu meritoriu pentru noi, cei care suntem slujbașii cărții în special și ai culturii în general!
La mulți ani, Gabriela Șerban!

Cunoscut ca un important centru cultural și economic, frumosul burg transilvan Sibiu reușește cu succes să pună pe harta culturală a României evenimente inedite și valoroase precum Festival Internațional de Teatru, Festivalul ASTRA Film, Festivalul de Artă Medievală, Festivaluri pe diverse genuri de muzică, Festival de Artă Neconvențională „La Strada”, faimosul Târg de Crăciun și multe alte astfel de evenimente care împletesc armonios artele.
De altfel, Sibiul este cunoscut și prin instituțiile și publicațiile sale cu tradiție, cum ar fi ASTRA sau ziarul cu cea mai îndelungată apariție -„Telegraful român” (1853) sau „Revista Transilvania” (1868), dar și cele în limbile germană și maghiară.

Noi, bocșenii, suntem „legați”, într-un fel, de Sibiu prin bocșanul dr. Corneliu Diaconovici, care a desfășurat o activitate culturală intensă aici, cucerindu-și merite nepieritoare în organizarea ASTREI, a bibliotecii şi muzeului acesteia, dar şi a instituţiilor bancare şi a vieţii economice din Transilvania, fiind o personalitate complexă. De asemenea, într-o anumită perioadă, a fost numit director al „Revistei Transilvania” din Sibiu, în aceeași perioadă fiindu-i încredințată și realizarea – coordonarea și redactarea – „Enciclopediei Române”, prima enciclopedie românească (1898 – 1904).
Iată că, într-o astfel de cetate, de 20 de ani, sub sceptrul Cercului Militar Sibiu, prin pasiunea și talentul redactorului-șef Ioan Gligor Stopiță și al secretarului de redacție Ovidiu Repede, apare revista sibiană de cultură „Rapsodia”.

Revista „Rapsodia” este revista Cenaclului Literar „Radu Theodoru” , are apariție lunară, iar din colegiul de onoare fac parte nume importante precum: Radu Theodoru, Anca Sârghie, Dorel Schor, Eugen Deutsch, Silviu Guga, Mihai Posada și George Filip. Redactorul-șef al revistei este poetul Ioan Gligor Stopița, argintul viu al Sibiului cultural.
În cele 62 de pagini ale revistei se găsesc informații, articole pentru toate gusturile. Cititorii sunt informați despre noi apariții editoriale, creații literare, scriitori de ieri și de azi, oameni de seamă care au clădit o țară, care prin munca și talentul lor încă păstrează și transmit suflul curat și nealterat al țăranului român. Articole și eseuri consistente, unele elaborate la standard academic și, totuși, transpuse într-o formă dinamică, atractivă, accesibilă tuturor.
Revista acordă atenție tinerilor creatori din diferite domenii și se adresează românilor de pretutindeni.
Într-o lume bazată din ce în ce mai mult pe superficialitate, într-o lume obsedată de rapiditate și de senzație, această revistă își rezervă luxul de a promova un veritabil fenomen cultural românesc, o literatură contemporană de bună calitate, oameni, locuri și fapte de excelență de pe mirificul nostru plai.
Faptul că astăzi, în aceste vremuri tulburi, avem la îndemână o revistă de cultură tipărită și cu apariție lunară, este aproape un miracol! Iar pentru aceasta se cuvine să mulțumim și să felicităm o mână de oameni extraordinari, care, prin efortul și dăruirea lor, au reușit să reziste în timp, iată, să editeze, preț de 20 de ani, un periodic lunar, o revistă care și-a găsit propriul loc și o identitate proprie! O revistă fără de care peisajul cultural românesc ar fi mult mai sărac! Felicitări, Nelu Stopiță! Felicitări, tuturor!
Mă onorează faptul că mă număr între colaboratorii acestei prestigioase reviste și, la ceas aniversar, îi doresc viață lungă! Doresc tuturor celor care, într-un fel sau altul, contribuie la apariția acesteia, sănătate și înțelepciune! Putere de muncă și condei sprinten! Deoarece, în aceste vremuri în care simțul estetic aproape s-a pierdut sau adesea o ia razna de-a dreptul, în aceste vremuri în care asistăm zi de zi la răsturnarea valorilor, într-o lume care s-a întors cu susul în jos, iar noțiunea de patriotism aproape nu mai există (sau e prost înțeleasă!), avem imperioasă nevoie de reviste precum „Rapsodia”, care pot fi căi de comunicare a culturii adevărate, a valorilor autentice, a tradițiilor și a sentimentelor curate, nealterate! Tinerii au nevoie de modele, iar în această revistă le pot găsi! „Rapsodia” poartă în paginile ei, de 20 de ani, o discretă dragoste pentru țară, pentru istoria țării și pentru oamenii care s-au jertfit pentru independența și libertatea acestei țărișoare! Pentru eroii de ieri și de azi!
La mulți ani, „Rapsodia”! Semper sol!