,,Cultura izvorăște din popor și aparține poporului”
Recent, la Lugoj, orașul cultural-artistic și viitor centru al jurnalișmului din Banat a avut loc prima întâlnire de suflet, iubire și simțire românească a ziariștilor din Timișoara și Lugoj, în cadrul unei noi filiale. În continuare Eminescu va veghea la ,,creșterea” noastră a celor ce am consimțit a ne uni eforturile în demersul solitar jurnalistic de informare, a cetățenilor, cunoaștere, dezbatere și implicare în dezvoltarea și dinamizarea activității social-civică, în toate ipostazele sale. Pentru că; ,,Noi suntem armata de fluturi uniți în slujba cuvântului scris/ cu Eminescu printre spade și scuturi/ drumul spre gloria străbună ne este deschis”. Dincolo de problematica inerentă a fiecărui început, au fost creionate desfășurarea unor evenimente și proiectele viitoare care cu certitudine vor polariza atenția și interesul comunității din Zona de Vest și nu numai. În acest context de uniune și solidaritate de breaslă au fost prezentate în sumar de către colegii prezenți, conținutul revistelor și publicațiilor din arealul cultural-artistic-jurnalistic al Banatului, România și Diaspora. Edițiile săptămânale ,,Actualitatea de Lugoj” Nicolae Toma, Redeșteptarea, Nicolae Laiețiu. Tibiscus – Uzdin, ediție lunară, Serbia. Revistele trimestriale ,,Theatrum Civitas” Maria Rogobete, Ioan Ionescu, Luceafărul de Vest, Grigore Mâinea,Timișoara, VIP Seniorii, Ștefan Tat, Timișoara, toate cu ISSN, publicații print de interes general și utilitate publică, editate, multe dintre ele în regie proprie din pasiune și empatie pentru cei ce doresc a fi bine informați și a-și vedea încununarea eforturile creatoare în slujba comunității în pagina de ziar. Prin accesul direct la viața la zi, prin tot ceea intreprindem noi, jurnalistic și prin alte evenimente cultural-artistice-socializare, ajutăm semenii noștri să poată evada benefic, fie și temporar din contemplarea unui corporatism cotidian (dez)amăgitor și incertitudinea zilei de mîine. Pentru că; ,,Noi suntem armata de fluturi / cu sufletul curat ca floarea de cais / cu Eminescu printre spade și scuturi/ uniți prin cuvânt, cu spiritul încă tânăr și liber/ pentru patria de rouă și nectare/ vom face tot ceea ce am promis”! Și nu în ultimul rând Revista UZPR numărul 32/2023, publicație de excepție editată de Uniunea Ziariștilor din România, 56 de pagini, format A 4, color în care sunt înserate materiale diverse, reprezentative, semnate de jurnaliști, oameni cu notorietate și sufletul risipit prin presa și cultura română. Menționăm doar câteva dintre cele relevante; Gala Premiilor UZPR, Mesaj din inimă adresat de către domnul Sorin Stanciu, președinte UZPR, la început de an 2024, tuturor celor ce sunt în slujba cuvântului scris ori vorbit și a Uniunii noastre. Jurnalismul contemporan între deontologia profesiei și manipulare de George Coandă. Rigorile Gazetarului de Florenț Mocanu (red.șef. Gazeta Munteniei). Ce este metajurnalismul? de Andrei Suman, UZPR ,,Pan Vizirescu”Olt. Recuperarea unei reviste: ,,Semenicul”de Alexandru Ruja. Limbă și identitate culturală. Scriitori din Montreal, de Marian Nencescu. 170 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu, și Presa în urmă cu un secol, de Tanța Tănăsescu. Luceafărul eminescian și-ar da eternitatea pentru o sărutare, de Anton Ilica. Mediatizarea emigranților– 0 oglindă deformată a realității sau o necesitate? de Daniela Guman, UZPR. În memoriam, Ion Marin, de Roxana Istudor. Interviu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române de Maria Stanciu. Interviu cu Al. Florin Țene, președintele LSR , de Ion Nălbitoru, UZPR. și altele. Dar nu pot lăsa nemenționat unul dintre materialele ce m-a emoționat la gândul frumos că Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2023 i-a fost acordat unei jurnaliste iraniene” o jurnalistă curajoasă și apărătoare a drepturilor omului, material semnat de Emilian M. Dobrescu. În concluzie o revistă fanion și un reper de moralitate a presei din România.
Ioan Scurtu, Coriolan Steer și George Novacovici, cei trei studenți clujeni care, la 31 dec. 1899, au depus la mormântul lui Avram Iancu de la Țebea o coroană cu tricolor
Din teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină, face parte şi frumosul colţ de ţară al Văii Almăjului, cuprins între Munţii Semenicului şi Almăjului. Teritoriu locuit din vremuri străvechi cu o populaţie pur românească, care a dat în secolul al XIX-lea o serie de personalităţi istorice reprezentative pentru viaţa întregului popor român. Ei au fost: Eftimie Murgu, Ioan Sârbu, Iosif Coriolan Buracu, Traian Doda, George Novacovici, Pavel Boldea, Ioan Curiţa şi alţii, care s-au remarcat prin faptele şi acţiunile lor în lupta împotriva opresiunii străine, pentru păstrarea limbii şi a neamului, scop căruia şi-au închinat întreaga viaţă. Juristul George Novacovici s-a născut la data de 14 ianuarie 1879, ca fiu al preotului Nicolae Novacovici, în localitatea Gârbovăţ, judeţul Caraş-Severin. Tatăl său l-a iniţiat, încă de la vârsta de 4 ani, în tainele scrisului şi cititului în limba română. Şcoala primară o face la Bozovici, centrul cultural al ”Văii Almăjului”, apoi frecventează cursurile şcolii germane de la Anina. A urmat gimnaziul la Oraviţa, unde, pentru a se putea întreţine, este nevoit să pregătească în particular colegi mai înstăriţi şi care aveau nevoie de meditaţii. Banii care-i primea de la familie nu-i ajungeau, deoarece făcea parte dintr-o familie numeroasă, tatăl său având de întreţinut nouă copii. Liceul îl urmează în mai multe centre cu şcoală românească: la Biserica Albă, Blaj, Braşov şi Năsăud, probabil tot datorită condiţiilor materiale. La Năsăud termină liceul, unde susţine şi absolvă examenul de bacalaureat în data de 21-23 iunie 1898. În toamna aceluiaşi an se înscrie la Academia de Drept de la Oradea Mare. Aici se împrieteneşte cu colegul său – Coriolan Steer. În ianuarie 1899, la începutul trimestrului al doilea, este exmatriculat din Academie, împreună cu alţi 17 colegi, studenţi români, pe motivul că s-au solidarizat cu colegul lor Lucian Bolcaș, care a fost aspru pedepsit de conducerea Academiei de Drept de la Oradea Mare, pentru că a publicat un protest în ziarul ”Tribuna” din Sibiu cu nr. 104 din 13 mai 1898, pag. 418. Toți cei exmatriculați de la Oradea s-au înscris la facultatea de drept din Cluj. Intelectualitatea română din Cluj a luat hotărârea, în anul 1895, pentru eternizarea memoriei eroului național Avram Iancu, să i se ridice un monument. În acest scop s-au adunat și fondurile necesare. Ministerul de Interne nu aprobă și în același timp face cunoscut jandarmeriei prin ordinul 1245 din 21 aprilie 1895: ”se vor lua măsuri de urgență și se va veghea să nu se strângă fonduri pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu”. Aceste măsuri, ca și alte acțiuni antiromânești ale autorităților, l-au dezamăgit pe tânărul student George Novacovici și i-au întărit crezul că drepturile românilor se câștigă numai prin luptă. Un fapt ieșit din comun și iritant s-a produs în cadrul dezbaterii unui proces ce s-a judecat la 30 noiembrie și 1 decembrie 1899 la Tribunalul din Alba Iulia, când procurorul conte Lazăr Micloș, a afirmat în public că Avram Iancu este ”conducător de bandiți și ucigași”. Reacția românilor a fost imediată. Studenții români din Cluj și Oradea au convocat o adunare de protest la Cluj, sub conducerea avocatului dr. Amos Francu (1866 – 1933). Amos Francu – jurist și dârz luptător pentru cauza națională, înflăcărat și neostenit susținător al revendicărilor sociale și dreptelor nevoi de viață ale morților lui Avram Iancu. În cadrul adunării de la Cluj se decide formarea unei delegații studențești care să depună o coroană de flori pe mormântul lui Avram Iancu de la Țebea. Delegația a fost compusă din: George Novacovici și prietenul său Coriolan Steer, studenți la Facultatea de Drept din Cluj și Ioan Scurtu – student la Litere și Filozofie la universitatea din Cluj. Pentru îndeplinirea misiunii, delegația a sosit la Țebea în după-amiaza zilei de 31 decembrie 1899. Aici, în cadru festiv a fost depusă coroana de flori cu o panglică cu tricolorul românesc pe care era scris: ”Tinerimea română universitară. Eroului național Avram Iancu, 1848, dormi în pace, noi veghem”. La manifestație participau și moții și moațele din satele învecinate, care au intonat cântece patriotice românești și de jale. Privind aceste chipuri dârze și neînduplecate, tânărul George Novacovici a înțeles mai bine jertfa trinității – Horia, Cloșca și Crișan, cu toate visurile lor, ca și tăiosul răspuns al lui Avram Iancu dat împăratului, care-l chemase la sfat și la împăcăciune: ”N-am a veni acolo, fiindcă nu aveam vorbă împreună. Un nebun ca mine și un mincinos ca tine nu se pot înțelege”. Inspirat de aceste momente înălțătoare, George Novacovici recită o poezie compusă pe loc, în care proslăvea memoria eroului național Avram Iancu. Din cântecele de jale ale moților, reprezentativă pentru frunțile lor ridicate și mâinile lor muncite, a fost strofa din ”cântecul de jale al moțului”:
”Nu am pâne, nu am sare, Toate le-a dus darea mare, Darea mare ce m-apasă, De stă sufletu-mi să iasă.”
Nu s-a terminat manifestația patriotică românească apărând și jandarmii ungurești, care au confiscat coroana, iar pe cei trei studenți i-au dus la postul de jandarmi, unde, după ce li s-au luat declarații, au fost puși în libertate. Procurorul din Deva a deschis acțiune publică împotriva celor trei studenți pentru agitație împotriva statului maghiar. Procesul s-a judecat la Judecătoria din Baia de Criș, care a condamnat delegații la câte o lună și jumătate de închisoare, care sentință în apel a fost anulată de către Tribunalul din Deva. Apărătorul studenților la Baia de Criș a fost avocatul Francisc Hossu Longin, iar la Tribunalul din Deva, pe lângă acest avocat, a susținut apărarea și avocatul dr. Ștefan Cicio Pop din Arad. Rectorul Universității din Cluj, luând act de achitarea celor trei studenți, a convocat Senatul universitar, care, analizând faptele, a luat hotărârea de a-i exmatricula pe cei trei studenți din toate școlile din Ungaria. Fiind puși în situația de a putea termina studiile, doi dintre studenții pedepsiți, și anume Coriolan Steer și Ioan Scurtu, se prezintă în fața rectorului și își cer scuze pentru fapta săvârșită și astfel rectorul a decis anularea hotărârii de exmatriculare și au fost reprimiți la studii. Însă, almăjanul George Novacovici, nu și-a calculat demnitatea, refuzând să meargă la rector. În aceste condiții a plecat la studii în Austria, la Gratz, înscriindu-se la Academia Comercială. După absolvirea Academiei Comerciale vine la Sibiu, unde este angajat contabil la banca ”Albina”. Aici nu stă mult. Dorea să termine facultatea de drept și face demersuri în acest sens. Astfel, tatăl său, preotul Nicolae Novacovici, nemulțumit de hotărârea Senatului universitar din Cluj, se prezintă cu o petiție la curtea imperială din Viena. Nu este primit în audiență de împărat. Vine acasă și se adresează deputatului guvernamental Constantin Burdea din Caransebeș, care a ajutat și alți tineri în situații similare. Intervenția lui Burdea la Ministerul Instrucțiunii din Budapesta a avut ca rezultat anularea hotărârii Senatului universitar din Cluj și a fost reprimit la universitate, unde și-a trecut restul de examene. Cenzura de avocat nu a mai putut să o depună, deoarece între timp s-a îmbolnăvit grav, iar pe data de 20 august 1908 a decedat în comuna natală Gârbovăț, unde este înmormântat. Juristul George Novacovici a publicat mai multe articole în presa românească a vremii. Pentru articolul apărut în ziarul ”Tribuna”din Sibiu, la 9 decembrie 1899, intitulat ”Apel la tinerime”, a fost condamnat la două luni de închisoare de Curtea de juri din Cluj. Detenția o ispășește la temnița din Seghedin, în vara anului 1902. De aici cere un ajutor bănesc la unchiul său, învățătorul Emilian Novacovici, din Răcăjdia. Ca și alți tribuni ai poporului român, și tânărul George Novacovici a plătit cu viață pentru aspirațiile de unitate și independență. Datele sunt adunate din arhiva personală a domnului inginer Florin Buracu, din Arad.
Marți, 30 ianuarie 2024, a avut loc prima ședință a Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din noul an, cu o ordine de zi complexă.
Ca și cu alte ocazii, președintelui Uniunii și membrilor componenți ai Consiliului li s-au alăturat șefi de filiale, publiciști, conducători și membri ai comisiilor UZPR.
După ce președintele Sorin Stanciu a menționat câteva dintre cele mai importante repere ale activității curente – ritmul constant, important, de înscriei de noi membri, majoritatea tineri jurnaliști în activitate, vizibilitatea în creștere a UZPR, fructuoasele și relevantele întâlniri regionale în cadrul cărora s-au punctat problemele din filiale – s-a trecut direct la exprimarea opiniilor vizavi de calendarul adoptării noului Statut, modificat, al UZPR, un punct important pe agenda reuniunii. Sorin Stanciu a menționat necesitatea ca documentul modificat în sensul îmbunătățirii acestuia și clarificării anumitor ambiguități, care se află în dezbaterea filialelor din luna august 2023 și care deja cuprinde observațiile și propunerile retrimise din teritoriu, să fie finalizat și adoptat în cadrul unei Adunări Generale online, prilejuită de termenul legal de depunere la autoritățile statului a documentelor care atestă calitatea de utilitate publică a UZPR, mai precis în luna martie, urmând ca ulterior să fie organizată Adunarea Generală, cu participarea fizică a reprezentanților filialelor, pentru alegerea viitorului președinte și a structurilor de conducere. Președintele UZPR a reamintit că mandatul actualului Consiliu Director al UZPR este până în luna iulie 2024. Explicațiile suplimentare pe marginea modificărilor aduse Statutului au fost oferite în detaliu de Emil Stanciu, membru al comisiei speciale de modificare a Statutului.
Rând pe rând, membrii Consiliului Director și ai comisiilor din cadrul Uniunii și-au exprimat punctele de vedere, foarte diverse și nuanțate, care au demonstrat faptul că la nivelul Consiliului Director al UZPR abordările sunt deopotrivă versatile și riguroase.
De asemenea, pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația financiară a Uniunii, care este una stabilă, cu recomandarea din partea președintelui Comisei de cenzori, Ilie Cristescu, de a se reduce din cheltuieli acolo unde este posibil. De altfel, și Răzvan Onesa, reprezentantul TVR, a remarcat că „timpurile sunt pline de provocări și toată lumea încearcă să țină cheltuielile sub control”.
După punctarea acestor obiective și dezbaterea vie pe marginea temelor de mare actualitate din UZPR, președintele Sorin Stanciu a anunțat un viitor concurs pe teme de jurnalism ecologic, iar vicepreședintele Miron Manega a anunțat două proiecte culturale în care este implicat.
Următoarea ședință de Consiliu Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România va avea loc în luna februarie.
Scriitorii cetății: Gheorghe Jurma (*5 februarie 1945, Bobda / Timiș). O întâlnire literară cu scriitorul și omul de cultură Gheorghe Jurma.
5. Februar 2024, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Unsere Persönlichkeiten: Gheorghe Jurma (*5. Februar 1945, Bobda / Temesch). Literarische Begegnung mit dem Schaffen des Schriftstellers und Kulturmenschen.
Astăzi, 4 februarie, o sărbătorim pe Gabriela Șerban, un nume de referință în cultura Banatului Montan! Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România a onorat-o, în anul 2020, pe cea care o sărbătorim astăzi cu Premiul „Monica Andriesei”. Iată ce scria despre ea, despre Gabriela Șerban, în Laudatio: „Am ales anul acesta să decernăm premiul doamnei Gabriela Șerban, bibliotecar și manager la Biblioteca Orășenească Tata Oancea Bocșa, județul Caraș-Severin. Motivele sunt numeroase și țin mai ales de faptul că Gabriela Șerban a reușit să devină o persoană resursă și o sursă de inspirație pentru cei din jur, influențând și modelând comunitatea în care trăiește și lucrează. Absolventă de biblioteconomie la Facultatea de Litere a Universității București, în 1994, Gabriela Șerban este dinamică și implicată. Bună cunoscătoare a comunității locale, a gândit și conceput programe pentru nevoile ei, adresându-se tuturor vârstelor. A inițiat și conduce revista Bocșa culturală și proiectul editorial Bocșa – istorie și cultură. Apreciem în mod deosebit contribuția la cunoașterea istoriei locale și stimularea creativității prin felurite concursuri, care au devenit repere permanente. Extrem de muncitoare, atentă și profesionistă, izbutește anual să mobilizeze resursele locale, să inspire și să atragă oamenii, motivându-i și capacitându-i să facă tot mai mult și mai bine. Cu calități evidente de leadership, este persoana care inspiră pe alții și coagulează o comunitate în jurul bibliotecii, devenită punctul central al acesteia. Știe să descopere oportunități și participă la inițiative, transformând fiecare prilej în ocazii de excelență, de învățare și de perfecționare continuă. Om al cărții, este un suporter înfocat al lecturii și scrisului, cu credința că în educație și cultură se află soluția dezvoltării individuale și comunitare. Autoare, redactor, editor, este o jurnalistă care se manifestă plenar în publicistica culturală a zonei. În felul acesta, a creat și creează permanent legături, construind și crescând comunitatea cititorilor din Bocșa. Pentru toate aceste competențe și pentru activitatea merituoasă în biblioteca orașului Bocșa, juriul a selectat-o pentru acordarea Premiului Monica Andriesei, considerând-o cel mai potrivit candidat la această distincție destinată biblioteconomiei românești.” O întrebare pentru mine: oare ce aș mai putea adăuga la aceste cuvinte cu adevărat meritorii la adresa colegei și prietenei mele Gabriela? Nu îmi pot imagina Bocșa și Banatul Montan fără de ea, fără implicarea ei în cultura spațiului și timpului… Fie că sălășluiește acasă, în Bocșa ei, fie că participă la diferitele evenimente literare și culturale din Banatul istoric și peste granițele sale, Gabriela Șerban este cea care ne face să simțim cu adevărat spiritul cultural al locului! Și faptul că ea ne unește, reprezintă plus-valoarea bucuriei de a fi împreună! Pentru acestea și pentru multe altele, Gabriela Șerban este un exemplu meritoriu pentru noi, cei care suntem slujbașii cărții în special și ai culturii în general! La mulți ani, Gabriela Șerban!
UZPR CARAS SEVERIN 