Joi, 9 noiembrie 2023, la Bocșa, jud. Caraș-Severin, s-a desfășurat un amplu eveniment cultural dedicat, în principal, realizatorului primei Enciclopedii Românești – dr. Corneliu Diaconovici (Diaconovich) – la 100 de ani de la plecarea acestuia în veșnicie și 125 de ani de la apariția primului volum al primei Enciclopedii Românești.
Corneliu Diaconovici, descendent al unei mari familii de cărturari și buni români, s-a născut la Bocșa Montană (Caraș-Severin) în 18 februarie 1859 și s-a stins la Reșița (Caraș-Severin) în 17 august 1923.
Așadar, cum era și firesc, evenimentul din 9 noiembrie a debutat la casa natală a enciclopedistului, casă pe care, în anul 2004, la propunerea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, a fost amplasată o placă omagială in memoriam dr. Corneliu Diaconovici, la 145 de ani de la naștere.
Un grup de oameni de cultură din Bocșa, Reșița și Anina au poposit la casa Diaconovici pentru o scurtă rugăciune de pomenire oficiată de preoții Daniel Crecan și Silviu Ferciug, precum și un cuvânt In memoriam rostit de Gabriela Șerban, organizatorul evenimentului, istoricul Mihai Vișan și scriitorul Gheorghe Jurma.
De la ora 16.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa au continuat lucrările simpozionului dedicat enciclopedistului Corneliu Diaconovici prin lansarea cărții Diaconovici realizată de Gheorghe Jurma și apărută recent la Editura TIM din Reșița, precum și lansarea volumului Biserica Ortodoxă și societatea românească în anii Marelui Război. Școlile teologice din Banat și Arad, volum apărut în anul 2022 la Editura Presa Universitară Clujeană și Editura Episcopiei Caransebeșului, semnat de pr. dr. Silviu Ionel Ferciug și prezentat de dr. Mihai Vișan și dr. Dorel Viorel Cherciu.
Despre personalitatea și activitatea preotului Silviu Ionel Ferciug au rostit cuvinte alese primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, dr. Dana Antoaneta Bălănescu, dr. Ada D. Cruceanu-Chiseliță și ing. Constantin Borozan.
Un moment interesant a fost și prezentarea Catalogului ASTRA 160 de către dr. Livia Magina, catalog coordonat de Răzvan C. Pop și Bogdan Andriescu, editat în anul 2022 la Editura Armanis din Sibiu. Acesta ilustrează expoziția primei biblioteci publice a românilor din Transilvania, expoziție care poate fi văzută în perioada 9 – 30 noiembrie 2023 și la Muzeul Banatului Montan din Reșița.
Întreg evenimentul a fost asezonat cu frumoase pricesne interpretate de către Corul Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, coordonat de prof. Gianina Mură și dr. Liana Ferciug.
Simpozionul „Personalități culturale de ieri și de azi” a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, primar Mirel Patriciu Pascu, în parteneriat cu Muzeul Banatului Montan Reșița, Episcopia Caransebeșului, Biblioteca „ASTRA” Sibiu, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița , Protopopiatul Reșița și Centrul de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Florin GOLEȘIE – un tânăr născut și crescut în frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Româno-Germană Sibiu, actualmente agent șef principal la Poliția Municipiului Hunedoara, nu demult a primit din partea Primăriei Comunei Teliucu Inferior (Hunedoara) titlul de „Cetățean de onoare” al localității.
Este rezultatul frumoaselor succese sportive interne și internaționale obținute în cadrul întrecerilor de caiac-canoe la care a participat, el fiind pregătit și antrenat în cadrul AS Constructorul Hunedoara, cu legitimare la Constructorul Hunedoara, Dinamo și Steaua București.
Urmare unei bune pregătiri fizice și tehnico-tactice a reușit să obțină medalii de aur la mai multe întreceri, printre care: Memorial Ioan Drăgoi (C1), Cupa României la Juniori (C1), Campionatul Național de Juniori (C1), Regata Internațională Bascov (C1) – 1995, Campionatul European de Juniori Polonia (C4), Regata Internațională Bascov (C4), Campionatul Național de Juniori (C1), Cupa Mondială Bratislava (C4), Regata Internațională Bascov (C4) – 1996, Campionatul Mondial de Juniori – Finlanda (C4), Regata Internațională Bascov (C4), Cupa Mondială Bratislava (C4), Cupa României (C2), Campionatul Național de Juniori (C2) – 1997, Regata Internațională Alsacia (C1), Regata Internațională Dijon (C1), Campionatul Național Francez (C1), Regata Internațională Strasbourg (C1) – 1998.
Ca polițist, în afara sarcinilor și atribuțiilor de serviciu se dovedește cetățeanul, omul de lângă noi, adeptul și susținătorul în comunitate prin exemplul personal al unui climat optim de creșterea al gradului de siguranță al cetățeanului și combaterea infracționalității.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

• UZPR

Ce este viața? Sigur, răspunsul științific la această întrebare îl găsim în dicționare și enciclopedii, dar dincolo de litera scrisă, viața, existența noastră pe acest tărâm, rămâne un mister pentru că este, în a mea opinie, o umbră trecătoare într-o noapte cu clar de lună.

Marți, înspre asfințitul zilei, o știre m-a cutremurat: „Oana Maria Cenan-Glăvan a murit”. Nu o știam bolnavă. La comemorarea de un an al celui care a fost Doru Dinu Glăvan, jurnalist și președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ne-am întâlnit la Timișoara. Era bine, comunicativă, vioaie și dornică să deschidă porțile mari ale unei rodnice colaborări.

Anul acesta, pe 28 octombrie, la comemorarea celui care a ridicat UZPR-ul la statutul de instituție de creație și utilitate publică, Oana lipsea, familia fiind reprezentată de cele două fiice ale sale. Nu am întrebat din politețe ce-i cu Oana. Mi-am zis, în sinea mea, că, sigur, este plecată din țară. Dar, Oana, prietena noastră, era suferindă pe pat de spital, pregătindu-se pentru marea călătorie de dincolo de linia orizontului și spre care a plecat în dimineața zilei de marți, 7 octombrie 2023.

Astăzi, suntem mai săraci cu un prieten. Un bun prieten! Cu un jurnalist cu o bogată experiență în presa radio de circa 18 ani, cu un manager care a slujit administrativ Căminul pentru persoane vârstnice și Centrul „Sfânta Maria”, ambele din Reșița, și, deopotrivă, cu un om politic și consilier județean cu o neclintită verticalitate. Dar, înainte de toate, comunitatea presei românești a pierdut excepționalul președinte al Filialei UZPR „Ștefan Naciu” din Caraș-Severin.

Drum bun, Oana, spre iubitul tău tată!

Drum bun, Oana, spre eternul infinit!

Fie ca Viața de Apoi să-ți fie o oază de lumină și verdeață, iar amintirea o făclie veșnic aprinsă!

Conf. univ., CS II, dr. Ioan David

Președintele Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR

• UZPR

„Doi ani; doi ani și câteva zile; atât a trecut de când s-a stins ctitorul radioului reșițean Doru Dinu Glăvan, cel ce a pus piatra de temelie a instituției publice în Banatul de Munte. La doar doi ani de la trecerea lui în neființă, am primit o altă lovitură; s-a stins în această dimineață și Oana, Oana Maria Glăvan Cenan, după o lungă și grea suferință”. (cfr. Reper24.ro) … Cuvinte dureroase care au răsunat jalnic în presa din România, cuvinte care ne vor rămâne întipărite, pentru a nu mai știm a câta oară, în fondul sufletesc comun. „După plecarea din Radio Reșița, Oana a condus Căminul pentru Persoane Vârstnice din Reșița și, mai apoi, Centrul Sfânta Maria. Mereu printre oamenii cu probleme, mereu gata să ajute, mereu pregătită să facă ceva bun pentru semeni”, menționează în lacrimi colegii Oanei.

„Ca președinte al Filialei Reșița a UZPR, Oana Cenan Glăvan a avut o activitate notabilă, a impulsionat cu multă energie activitatea locală și a purtat mai departe cu cinste numele tatălui său, ca jurnalistă dedicată și om de excepție”(UZPR)

Se pare că intrăm într-un tăvălug al plecărilor marilor noștri colegi spre Cer: Doru Dinu Glăvan, Dumitru Țimerman, Oana Cenan Glăvan și mulți alții care, prin voia Domnului, ne vor reprezenta tagma ÎN CERURI.

Dumnezeu să te ierte și să te odihnească-n PACE, dragă colegă și prietenă, alături de toți  colegii ziariști care-și dorm Somnul Păcii.

Condoleanțe familiei greu încercate!

Membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști – Filiala „Anton Davidescu”, Satu Mare

(gazetanord-vest.ro)

Doi ani; doi ani și câteva zile; atât a trecut de când s-a stins ctitorul radioului reșițean Doru Dinu Glăvan, cel ce a pus piatra de temelie a instituției publice în Banatul de Munte.

La doar doi ani de la trecerea lui în neființă, am primit o altă lovitură; s-a stins în această dimineață și Oana, Oana Maria Glăvan Cenan, după o lungă și grea suferință. Știam că e bolnavă, dar ultimele informații despre ea erau că merge spre bine. Se pare că nu a fost așa…

După ce Doru s-a dus să facă transmisiuni sportive, acolo sus, Oana a preluat conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Ștefan Naciu Caraș-Severin. S-a stins o voce, s-a stins un om, s-a mai dus un coleg din fosta echipă de aur a radioului reșițean.

Mi-e greu să scriu despre Oana la trecut. Imaginea ei va rămâne veșnic vie în mintea mea și a celor ce au cunoscut-o. După plecarea din Radio Reșița, Oana a condus Căminul pentru Persoane Vârstnice din Reșița și, mai apoi, Centrul Sfânta Maria. Mereu printre oamenii cu probleme, mereu gata să ajute, mereu pregătită să facă ceva bun pentru semeni.

Am avut, de-a lungul timpului, divergențe; nu puține, dar am găsit mereu calea de mijloc în relația noastră. Nu puteai să nu o respecți și să nu o iubești, în pofida multor discuții în contradictoriu. Mereu găseam o soluție, o rezolvare la problemele ce apăreau.

Bun organizator a fost mereu cu sufletul alături de „Dragostea mea“, de radioul pe care l-a ridicat acolo unde ar trebui să fie și acum, alături de tatăl ei, Doru. De fiecare dată când ne întâlneam, indiferent de subiectul discuției, ajungeam și la Radio Reșița; inevitabil, pentru că acolo, în sufletul ei, radioul era prezent mereu, indiferent de calea pe care ne-au purtat pașii vieții.

Drum bun, Oana. Nu pot să-ți spun adio. Și asta pentru că vei rămâne veșnic în gândurile mele și nu doar ale mele. Drum lin spre stele Oana. Și de acolo, de pe norișorul tău te rog să veghezi asupra noastră, alături de cei ce cu siguranță te așteaptă: Doru Dinu Glăvan, Mircea Săndulescu, Gelu Ghera, Paula Neamțu, Ada Botezan….

Colectivul Reper24 transmite sincere condoleanțe familiei celei care a fost și va rămâne mereu…Oana Maria Glăvan Cenan.

Dan AGACHE

• UZPR

Recent, actrița/scriitoare Claudia Motea a fost invitată specială la Timișoara, în cadrul proiectului Brâncuși: surse românești și perspective universale” desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii unde a prezentat timp de trei zile proiectul BRÂNCUȘI, DRAGOSTEA MEA!, un produs atistic de mare ținută artistică realizat de compania sa teatrală Internațional Artiscan și Asociația Culturală Libris Brașov.

Scena, gândul și sufletul sunt  trei coordonate cu semnificații diferite dar atât de măiestrit îmbinate de o singură persoană, actrița, Claudia Motea, dau fiori de bucurie! Poți spune, măcar pentru câteva clipe, există  mirare de câtă lumină, câtă frumusețe, câtă putere de-a dărui  poate încăpea într-un singur om! În spațiul mirific al scenei se petrec mai totdeauna reinventări de universuri, reinventări de trăiri ale lumii de aici și de totdeauna!

Primul eveniment a avut loc la Librăria „Cărturești-Operei” cu o sesiune de autografe și un dialog de suflet cu publicul timișorean. Aici a fost prezentată  cartea sa, „Brâncuși dragostea mea!”, apărută la Editura, „Creator” și care este tradusă în 10 limbi de circulație internațională. Întâlnirea cu cititorii a fost un prilej de mărturii artistice și de comunicare plină de empatie, mai ales că, pe stand erau expuse și celelalte cărți semnate de îndrăgita Claudia Motea. Puterea sa de-a captiva auditoriul, prin șarm și empatie, prin farmec personal și prin valoarea reușitelor, s-a transformat într-un adevărat colocviu. Au fost prezenți și câștigătorii concursului radiofonic transmis pe undele herziene la Radio Timișoara și inițiat de ”Libris.” Câștigătorii au primit în dar câte un volum al autoarei-actrițe și  câte o  invitație la spectacolul, „Brâncuși dragostea mea”. Celelalte volume semnate de autoare, traducerea a 5 piese de teatru din limba engleză, volumul său de poezii, ”Preludii în Cetatea Soarelui”, volumul „Much Love” care cuprinde piesele de teatru scrise de ea și alt volum de interviuri care a fost premiat în Israel, au făcut din întâlnirea respectivă, un adevărat spectacol cu și despre carte. Cu acest prilej, publicul a aflat mai multe despre  personalitatea actriței. După 12 ani de emigrant în Canada, unde a jucat propriile piese în limba engleză, unde a obținut premii spectaculoase, iată acum revenită acasă, continuă ascensiunea artistică, prezentând spectacole și lansări de carte în zeci de țări din Europa, și, doar în această vară, recitalul „Brâncuși și Cântecul pietrei”, a fost  la  Beijing, Los Angeles, New York, Cahul, Balcic, (Bulgaria), Madrid, Luzern, Bruxelles, Paris. Momentul  de duminică, la Timișioara s-a încheiat cu o sesiune de autografe.

Al doilea eveniment susținut de actriță la Timișoara, a fost chiar spectacolul BRÂNCUȘI, DRAGOSTEA MEA!, deja recunoscut ca unul în MARE  vogă, prezentat pe scena, Sălii „Capitol” a Filarmonicii de Stat „Banatul”, la invitația Fundației Culturale Artmedia, coordonată de peste 30 de ani de doamna Doina Popa, acum având o garnitură nouă condusă de nepoata dumneaei, Ana Maria Iacob.

Scenariul piesei semnat chiar de Claudia Motea, interpreta celor  9 muze care l-au inspirat pe marele Brâncuși, este un plus important adus cunoașterii lui Brâncuși omul, nu doar al geniului său artistic. Spectacolul s-a jucat pentru a doua oară în acest an la Timișoara, sub egida Capitalei Culturale Europene. Sute de spectatori au aplaudat impresionanta dăruire de talent și energie, implicare sufletească pentru întruchiparea celor 9 personaje feminine, toate din elita artistică sau intelectuală a vremii. Diversitatea de atitudine, de trăire a pasiunii, au fost magistral  interpretate de minunata actriță, Claudia Motea. Talentul de-a schimba ritmarea vitală a fiecărui personaj este admirabilă. Modulațiile vocii, fac parte din harul pe care îl are. Gândul și sufletul corelat cu mișcarea scenică și costumația pe care singură și-a conceput-o, a făcut din spectacol un sumum  de emoții. Sugestia fină, nuanțarea, au arătat încă o fațetă a personalității poliedrice a  marelui Brâncuși. Regia semnată de Beatrice Rancea, un nume de referință  în teatrul românesc, este de asemenea o operă de artă în comunicarea cu publicul.Toate acestea au fost consonate în complementaritate. Notăm în acest sens, imaginile care rulează cu Brâncuși în prezență fizică și, nu mai puțin, vocea din off a lui Marius Bodochi. Acompaniamentul muzical la pian live al Egiziei Soare a făcut parte din reușită. Un spectacol cotat la maximum cu plus talent și cu plus emoție trăite la cotele dăruirii artistice.

Al treilea moment din tripticul  cultural  semnat de Claudia Motea la Timișoara, a fost lansare cărții „Brâncuși dragostea mea!” și recitalul poetic, „Brâncuși și Cântecul pietrei”, eveniment găzduit de  Muzeul Național de Artă din Timișoara în Sala Barocă, alături de operele lui Constantin Brâncuși sosite aici din întreaga lume. Claudia Motea a fost acompaniată la vioară de Carmen Paulescu și totul s-a desfășurat sub aceleași auspicii ale artei intrepretative a invitatei. Au participat prin intrevenții vorbite, personalități ale vieții culturale și reprezentanți ai companiei Libris din Brașov. Au vorbit Beatrice  Rancea, regizoarea spectacolului, Doina Popa, Președinte fondator-Fundația Culturală Artmedia, Martha Maria Mocanu, Director General BES  România, Veronica Balaj, scriitoare, jurnalistă, radio-TV, Victoria Marinescu, jurnalistă/realizator tv și Virgil Oniță, administrator grup firme Libris.

Prezența la Timișoara, Capitală Culturală Europeană, a actriței Claudia Motea a fost unul dintre evenimentele care vor rămâne în cartea de onoare a acestui important titlu acordat orașului de pe Bega.

Veronica Balaj, scriitoare, membră UZPR

În contextul în care unul din brandurile presei din România (Gazeta Sporturilor) a încetat să mai apară print, sunt tot mai lăudabile eforturile unui grup de ziariști inimoși dar și a multor iubitori ai cuvântului scris ori vorbit, de a ține în viață aici, la fruntariile de Vest, flacăra comuniunii în diverse domenii ale vieții, social-economic și cultural-artistic, prin editarea unor publicații de utilitate publică.
De exemplu, ,,VIP Seniorii” Timișoara este o revistă cu prioritate pentru generația vârstei a treia și nu numai, o publicație tânără în arealul mass media din Banat, dar reprezentativă la nivel național prin diversitatea și calitatea materialelor scrise de oameni cu notorietate și împătimiți în ale jurnalismului.
Sumarul pe scurt ,,VIP Seniorii” trim. lll 2023, 24 pagini, parțial color, tehnoredactare Grigore Mâinea:
În memoriam Doru Dinu Glăvan ,,La doi ani de la plecarea dintre noi, un timp mai sărac și mai trist ca niciodată” și poem cu un profund mesaj pentru pace (D.B.), Paraschiva Abutnăriței, UZPR Iași, Mașina cu poeți, Andrei Breabăn, UZPR Suceava, George Itoafă, pamflet, UZPR Constanța, Elena Trifan, Ziua Limbii Române, Ediția I-a, UZPR Prahova, Maria Rogobete, Lugoj-Timiș, în dialog cu profesor-publicist Maria Radu Novac din Reșița, Constanța Sylvia Hârceagă, Ziua Internațională a Vârstei a Treia, Gheorghe Lungu, sinteză Mitropolitul Moldovei-Dosoftei, Daniel Rogobete, Arta Păcii-AIKIDO și AIKIKAI, Școala de vară a pacienților cronici-Septembrie-Eforie Sud, 2023, Viața este un miracol inegalabil (D.B.), Ioan I. Ionescu, Andrei Gorșcovoz, Nicolae Toma, Timișoara.
Ioan Vasiu, colegul nostru de la Orăștie, cu un interviu fluviu cu seniorul presei din Banat, Ion Medoia, care și la 83 de ani este încă în activitate.
Colaboratori statornici și viitori jurnaliști, Paul Mâinea, Blejoi-Prahova, cu materiale din domeniul administrației publice dar și sportive. Diana Vinte din Cehia, cu ,,Un punct de vedere la …vedere” Creșterea alarmantă a sentimentului anti-românesc în Europa Centrală, care ar trebui să dea de gândit clasei noastre politice.
Mirela Cocheci, Petroșani, un mesager cultural de notorietate, în țară și Diaspora, poet și artist plastic vizual, cu două recenzii de carte: Ergogetica Împărăției Cerurilor, de Ioan Nicolae Mușat și Zece pași spre înțelepciune, autor Nicolae Toma. Col (rez) Ioan Abutnăriței, din Vatra Dornei, Suceava, cu un medalion ,,Ciprian Porumbescu și Societatea Arboroasa”, Ionela Loredana Lăutaru, debut, o tânără graficiană de perspectivă care va ilustra în continuare paginile revistei.
La Biblioteca sentimentală o prezentare a celor trei volume, autor Andrei Gorșcovoz, despre viața și opera celui ce a fost un reputat epigramist, medic chirurg militar, col. Victor Gorșcovoz. Revistele UZPR și Coloana infinitului a Asociației Culturale ,,Constantin Brâncuși” Timișoara, președinte, prof.dr.ing. Horia Ciocârlie, General (r) Ioan Talpeș întregește patrimoniul spiritual cu cele 5 volume, cărți esențiale pentru adevăruri fundamentale.
Luceafărul de Vest, revistă de cultură și atitudine, continuatoare a Cenaclului literar -artistic ,,Luceafărul” înființat în 1987 în cadrul Schelei de Petrol Șandra-Timiș. Așadar, doamnelor și domnilor colegi de breaslă și ostași credincioși ai cuvântului, să ne bucurăm împreună că presa culturală nu moare, și nu va muri niciodată, atâta timp cât în trupurile noastre mai pulsează o inimă română și mâinile știu singure drumul spre pagina de ziar. Publicații editate de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara. Ambele au ISSN.
P.S.
Moment relevant de sărbătoare la sediul ANCMRR (Asociația Națională a Cadrelor Militare în Retragere și în Rezervă din M.A.I.), Filiala Timișoara, col (r) Dragoș Valentin Dumitrașcu, președinte, care ne-a găzduit cu generozitate prezentarea în prima parte a acestui eveniment de suflet, iubire și spirit românesc, în prezența membrilor din Filiala UZPR ,,Valeriu Braniște” Timiș și a membrilor ANCMRR Timișoara, a Revistei UZPR, fanion al presei din România, Cronica Timpului, o fereastră deschisă spre artă și cultură de personalități marcante în domeniu și a suplimentului VIP Seniorii, dedicat special ,,Zilei Armate Române” celebrată în orașul Deta, primar Petru Roman, ediție realizată de Dumitru Buțoi și col (r) Ștefan Tat, membri UZPR Timiș.
Au mai rostit alocuțiuni, referitoare la conținutul revistelor prezentate, la starea de fapt a presei în contextul actual și a oportunităților de dezbatere, atitudine și unire în efortul comun de a fi mereu în slujba comunității, domnii Dragoș Valentin Dumitrașcu, Mirel Opriș, Neluțu Lăutaru, Dumitru Mnerie, Petru Novac Dolângă, Aurel C. Muntoiu, Andrei Pogany.

Dumitru BUȚOI / UZPR Timiș
Fotoreporter: Grigore Mâinea / UZPR Timiș

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă profunda tristețe pentru trecerea la cele veșnice a colegei noastre Oana Cenan Glăvan, fiica regretatului președinte al UZPR, Doru Dinu Glăvan.

Ca președinte al Filialei Reșița a UZPR, Oana Cenan Glăvan a avut o activitate notabilă, a impulsionat cu multă energie activitatea locală și a purtat mai departe cu cinste numele tatălui său, ca jurnalistă dedicată și om de excepție.

Fermă, decisă, bună cunoscătoare a realităților locale și naționale, Oana Cenan Glăvan a evaluat în cunoștință de cauză și cu mult aplomb parcursul filialei pe care a condus-o prin vremurile complicate pe care le traversează presa, țara și întreaga lume.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România aduce un omagiu activității remarcabile a Oanei Cenan Glăvan și este alături de familia îndurerată.

Dumnezeu s-o odihnească!

UZPR

• UZPR

• UZPR

În ultimii ani, construcția accelerată de autostrăzi în Transilvania, dar și în zona montană a Carpaților Meidionali au adus surprize arheologice frumoase. Aceste descoperiri arheologice încă incipiente – acestea vor continua odată cu brăzdarea Carpaților de către noile drumuri expres – aduc descoperiri inedite, care confirmă continuitatea populației geto-dace și post-romană, a locuitorilor autohtoni, pe teritoriul fostei Dacii romane după retragera aureliană din 275 e.n. Aceste descoperiri arheologice inedite aduc completări la așa-zisul „gol” istoriografic aparent despre civilizația materială privind continuitatea autohtonilor în Dacia post-romană până în evul mediu timpuriu, în concordanță cu timpul formării etnogenezei poporului român. Noile descoperiri arheologice despre populația autohtonă geto-dacă și daco-romană în epoca post-romană nu mai face de actualitatea titlul celebrei cărți a lui Gheorghe Brătianu din anii 1940 – „O enigmă și un miracol istoric: poporul roman”. Dovezile arheologice din perioada interbelică au explodat în anii perioadei comuniste și, mai ales, acum când se fac descărcări arheologice pe autostrăzile din zona montană, locurile pastorale (mioritice), leagănul formării etnogenezei române. Cercetările arheologice sistematice de fapt completează comprehensiv intuițiile geniale dar și cercetările serioase ale lui Nicolae Densușianu, Nicolae Miulescu sau Vasile Pârvan, care susțineau o continuitate geto-dacă și daco-romană masivă după retragerea aureliană, populație locală, care a stat la baza formării poporului român și a limbii române. Desigur în perioada comunistă cercetările unor mari istorici ca Constantin Daicoviciu, Radu Vulpe, Dumitru Protase, Nicolae Stoicescu, D. Macrea sau Dumitru Berciu au adus noi dovezi materiale și lingvistice ale continuității autohtonilor în Dacia post-romană și ale etnogenezei românești. Dar iată că noile descărcări arheologice de pe traseele montane sau transilvane ale autostrăzilor în construcție aduc dovezi materiale incontestabile ale continuității autohtonilor geto-daci și daco-romane în spațiul carpato-danubiano pontic în secolele III-IX, când se plămădește și se încheie etnogeneza românească. Aceste noi descoperiri arheologice aduc un lucru nou, deosebit și original ca interpretare istoriografică. Ele confirmă faptul că după anul 275 avem nu numai o continuitate daco-romană, a unei populații mixte formată din daci și romani, dar și continuitatea celebrilor „daci liberi” în teritoriile care au fost sau nu au fost sub controlul Daciei Romane, ce a stăpânit puțin peste o treime din fosta Dacie a lui Burebista. Interferențele geto-dace și daco-romane au continuat după retragerea romană, iar noile dovezi arheologice confirmă o continuitate neîntreruptă ca civilizație materială, din epoca fierului până târziu în evul mediu mijlociu, în care se arată clar că așezări cu artefacte ale autohtonilor, specifice de dinainte de cucerirea romană – în care se găsesc aleatoriu și elemente de civilizație materială romană – au existat până în perioada medievală. De aceea, nu aș aborda facil ca unii istorici mai tineri noile desoperiri de la Tureni, spre exemplu, unde s-a desoperit o așezare a autohtonilor geto-daci și daco-romani din secolul IV după retragerea aureliană, fapt ce atestă că aici s-a locuit în spațiul transilvan neîntrerupt, fiind leagănul etnogenezei românești.

Dar cea mai spectaculoasă descoperire arheologică s-a realizat în vara și la începutul toamnei anului 2023 pe tronsonul subcarpatic al autorstrăzii de pe Valea Oltului, mai ales în Țara Loviștei, un platou motan prin care trecea vechiul drum antic și medieval dintre Muntenia și Transilvania. Actualul drum pe pe Valea Oltului a devenit practicabil abia în secolul XVII și sec. XVIII când s-au spart stâncile și s-a făcut traseul drumului pe care îl știm cu toții. Noile descoperiri arheologice dovedesc o continuitate materială geto-dacă, o civilizație autohtonă continuă din epoca fierului până în evul mediu, într-o zonă în care a fost o perioadă și teritoriu ocupat al Daciei Romane. Deci autohtonii geto-daci și-au păstrat identitatea civilizațională și materială pe crestele munților până în evul mediu, contribuind astfel la etnogeneza poporului român și bineînțeles la formartea limbii române. Elementele de civilizație romană și post-romană sunt minore în locuri izolate – mioritice – fapt ce artă o continuitate a autohtonilor până în evul mediu și afirmarea românilor a popor distinct și autohton. E interesant că istoricul clujean Dumitru Protase, de care am fost apropiat, a publicat două cărți, în anii `90, intitulate „Autohtonii în Dacia” în care descria științific această continuitate geto-dacă și daco-romană împreună pe teritoriul actualului stat România și contibuția la etnogeneza poporului român. Aceste noi descoperiri de la Tureni sau mai ale de pe Valea Oltului completează ceea ce a susținut cu acribie marele istoric clujean Dumitru Protase. Arheologii și istoricii au anunțat, printr-un material video în publicația „Adevărul”, descoperirea unor „urme ale geților” – de locuire dar și de ritual, precum și centre meșteșugărești din perioada medievală, au ținut să precizeze și că siturile nu vor întârzia construcția autostrăzii, chiar dacă traseele suferă modificări din cauza condiționărilor din teren. Au recunoscut, în același timp, că acestea reprezintă: „O șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România”. Au fost identificate deocamdată opt situri arheologice, deși inițial fuseseră preconizate cinci. Dintre acestea, trei sunt deja în cercetare, la fel cum va fi și zona dintre ele: de la Cepari și Rudeni (Șuici) în județul Argeș, până la Poiana (Perișani) în județul Vâlcea, în zona viitorului tunel dublu de 1,7 kilometri, ce urmează să se construiască aici. „O zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului”, precum și zone meșteșugărești din secolele XVI – XVII au descoperit arheologii pe Lotul 3 Cornetu Tigveni. Ele vin în completarea „urmelor romane” identificate pe Lotul 2 al Autostrăzii Sibiu Pitești, Boița – Cornetu, tot în acest an „Situl în care ne aflăm este unul nou identificat în urma diagnosticului arheologic și o șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România. Este vorba despre o zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului, acea perioadă în care aici trăiau geții, acele triburi tracice foarte cunoscute care sunt menționate pentru prima dată de părintele istoriei Herodot, deci prima dată când intrăm în istorie. Până acum nu știam decât de mormintele lor. Acum iată că avem șansa, prin această cercetare mare de suprafață, să identificăm și zonele în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite alte activități din sfera rituală”, a explicat dr. Magdalena Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie, despre recenta descoperire arheologică.

 „Urme de locuire în Tara Loviștei datează încă din epoca primitivă prin diferite descoperiri arheologice care au avut loc (topor din epoca pietrei, obiecte de ceramica la Mlăceni), dar în urma descărcărilor arheologice care se fac pentru Autostrada Sibiu- Pitești au fost descoperite noi dovezi de locuire pe aceste meleaguri încă din timpuri străvechi. Despre așezările geto-dacice de la Cepari și Rudeni (jud. Arges) se știa, dar în zona Poiana (Clocotici) s-a descoperit o nouă urmă de așezare getică care datează de la sfârșitul epocii fierului, precum și mici ateliere meșteșugărești din secolele XVI-XVII” – spune, pe Facebook, Costel Buican, profesor la Liceul Brezoi. Aceste mărturii entuziaste ale arheologilor și istoricilor locali completează istoriografic ceea ce marii noștri istorici au susținut pe baze științifice, dar și pe interpretarea documentelor și cu puține dovezi arheologice materiale, ceea ce, iată, că azi se confirmă plenar din punct de vedere al descoperirlor aheologice: continuitatea geto-dacă și daco-romană în perioada post-romană și contribuția simultană la formarea etnogenezei poporului român și formarea limbii române până în secolul IX, precum și continuitate unei civilizații autohtone locale din perioada dacică până în evul mediu. Se confirmă ceea ce afirmau și filosofii români Lucian Blaga sau Constantin Noica despre acel „spațiu mioritic” retras pe platourile montane. Sunt descoperiri istorice epocale pentru care statul român prin Ministerul Culturii, dar și muzeele (sau institutele de istorie) din București, Pitești, Ploești, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu și Cluj, trebuie să se implice coordonat în exploatarea științifică a acestor descoperiri arheologice extraordinare și originale, care confirmă continuitatea autohtonilor geto-daci și daco-romani și etnogeneza românilor.

Ionuț Țene / UZPR

Și la Școala Gimnazială „Constantin Daicoviciu” din Beriu – după cum ne informa prof. Silvia ONESCU (foto) în calitatea sa de director – s-a desfășurat cu bune rezultate activitatea „Școala altfel”, un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor.
Cadrele didactice au proiectat, au testat și au evaluat abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor competențe și abilități. Acest program ne-a oferit un spațiu de experimentare în care atât cadrele didactice, cât și elevii au fost încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltarii socio-emoționale.
Fiecare activitate a avut un rol extrem de important pentru dezvoltarea psiho emoțională a elevilor. S-au implicat, s-au responsabilizat și au relaționat într-un mod diferit de cel din timpul orelor de predare. În continuare, evidențiem pentru fiecare clasă activitatea preferată din cadrul acestei săptămâni.

Cea mai interesantă zi pentru cei mici de la Grădinița cu Program Normal Beriu a fost vizita la Muzeul din Aurel Vlaicu unde au desfășurat activități în parteneriat cu Grădinița din localitate, structură a Liceului Tehnologic „Alexandru Borza” din Geoagiu.
Grădinița cu Program normal Căstău a realizat „Ziua Recoltei” împreună cu părinții și copiii. A fost cea mai plăcută activitate din această săptămână.
Ziua întrecerilor şi jocuri sportive a fost foarte atractivă pentru preșcolarii de la Grădinița cu Program Normal din Orăștioara de Jos. Aceste activități sunt importante pentru dezvoltarea armonioasă a organismului, încurajează colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor și dezvoltă spiritul de competiție.
Elevii și preșcolarii de la Școala Primară Sibișelul Vechi au realizat un parteneriat cu Centrul de Formare Inițială și Continuă al MAI Orăștie pe care l-au și vizitat.
Elevii clasei pregătitoare din cadrul școlii noastre au desfășurat o serie de activități interesante, de aceea cu greu s-au hotărât să aleagă ca activitate preferată vizita la centrul de recreere „Dacic Horses”. Prin parteneriatul realizat elevii au trăit o extraordinară experiență. Instructorii i-au ajutat să savureze în siguranță fiecare clipă. Impresionantă a fost atât grija pentru cai, locația cât și educația oferită elevilor pasionați de călarie.
Jocurile preferate, culorile toamnei, matematica cu surprize, drumul pâinii și lumea poveștilor – toate au fost îndrăgite și le-au adus bucurie copiilor din clasa I. Activitatea preferată rămâne vizita la brutăria de la Costești, împreună cu elevii clasei a II-a, unde au văzut drumul pâinii, dar au avut șansa ca fiecare să facă propriul colăcel din aluatul primit.
Activitatea preferată pentru clasa a III-a a fost vizita elevilor de la Școala Gimnazială „Dominic Stanca” Orăștie, clasele a III-a și clasa I, prin parteneriatul dezvoltat între cele două instituții. Au realizat împreună copacul ,,Prieteniei” cu cele mai frumoase frunze de toamnă. Nu au lipsit competițiile sportive între elevii celor două școli.
Activitatea preferată a clasei a IV-a a fost vizita la Biblioteca Municipală și la Muzeul din Orăștie. Interesant a fost popasul la covrigăria și cofetăria din localitate.
Pentru clasa a V-a activitatea preferată a fost „Balul Toamnei” unde elevii s-au costumat, consemnând frumusețea acestui anotimp.
Celor din clasa a VI-a le plac activitățile extrașcolare… așa că au votat popas la ,,Biblioteca vie” de la Școala Rapoltu Mare.
Pentru clasele a VII-a și clasa a VIII-a, călătoria cu trenul și vizita la Cetatea Devei au rămas activitățile preferate.
,,Școala altfel”… la sfârșit de drum, activități deosebit de frumoase și interesante, parteneriate educaționale, micile drumeții prin comuna Beriu, alcătuirea de creații de toamnă, vizionarea de filme, dezbaterea ,,Trecut VS Prezent”, alcătuirea de afișe prin care ne susținem opinia, jocurile în aer liber și de masă, vizite la Biblioteca comunei Beriu, cititul și împrumutatul cărților, alături de mult dorita salată de fructe au fost activități iubite de elevi și au adus zâmbete pe față și râs în suflete. La finalul săptămânii elevii au realizat un târg de produse de toamnă. Standurile au fost exemplare, bucuria și entuziasmul s-au citit pe chipurile elevilor.
Felicitări elevilor pentru implicare, felicitări profesorilor care le-au ghidat pașii. Mulțumim părinților și tuturor colaboratorilor (Postul de Poliție Beriu, Biblioteca comunală Beriu) pentru reușita acestor activități.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXIII (2023), nr. 503 (1 – 15 Octombrie)

Învățam în școala generală și în liceu, că societatea este într-o permanentă evoluție, de la comuna primitivă la vremurile contemporane și tot așa mai departe, pe verticalele viitorului. Ba mai mult, pe o anumită treaptă de dezvoltare socială, va dispare statul și dreptul, așa încât oamenii se vor conduce după propria lor conștiință. Ce frumos!

Ușor-ușor, am început să văd mai bine realitățile, să-mi pun întrebări, să caut răspunsuri. Am observat că de la o epocă la alta oamenii și-au înmulțit și și-au sofisticat armele de tot felul menite să ucidă oameni. Războaiele de altădată sunt jocuri de copii în comparație cu cele de azi. Atunci mureau câteva sute sau câteva mii într-un război, azi mor zeci de milioane. Din ce în ce lumea este tot mai pornită spre conflicte, interesele politice și economice trec cu tăvălugul lor, nepăsătoare, peste oameni, peste țări, peste destine. Iadul era descris doar în cărți, în predici și-n picturi; azi îl întâlnești în teatrele de război, în lagăre, în închisori, în zonele defavorizate.

Mâncarea era curată, așa cum ne-o oferea mama-natură. Vechile scrieri vorbesc de vârste matusalemice, de sute de ani, la care ajungeau înaintașii noștri. Leacurile erau culese iarăși din natură, din plante, din pământ, din exerciții fizice. Azi mâncarea, aerul și apa au ajuns mai poluate ca oricând de tot felul de substanțe chimice și ingrediente dăunătoare sănătății. Ni se propune să mâncăm gândaci, viermi și alta bazaconii! Bolile de tot felul, care mai de care mai periculoase, ni se cuibăresc în trupuri pe nesimțite. Rar există om perfect sănătos. Niciodată nu au fost atâtea farmacii, atâtea medicamente, atâția medici, dar și atâtea boli ca astăzi. Se alocă fonduri uriașe pentru arme, pentru războaie, dar tot mai puține pentru găsirea de leacuri și medicamente salvatoare. Tot felul de teorii prind teren în mintea puternicilor lumii privind reducerea populației prin războaie, boli provocate, avorturi, sterilizare, tot felul de perversiuni sexuale. Tot mai mult se polarizează lumea în bogați și săraci, în oameni care nu mai știu cum să-și cheltuiască averile și oamenii care mor de foame.

Cinstea, buna-cuviință, respectul față de semen, solidaritatea erau trăsături definitorii pentru strămoșii noștri. Nu degeaba ne-a învățat Mântuitorul, că omul de alături ne este frate și trebuie să ne purtăm frățește cu el. Alte învățături au prins teren în mintea puternicilor zilei bazate pe idei contrare, precum aceea că „omul este lup pentru om” și, ca atare, trebuie sfâșiat cu orice preț. Individualismul, egoismul, singurătatea rău înțeleasă, lăcomia, setea de avere, de putere și de plăcere ne-au vârât în păienjenișuri de relații și interese meschine, străine de învățătura creștină. Practici contrare firii sunt promovate la nivel oficial, cum tot oficial sunt subminate instituții milenare, care și-au dovedit în timp utilitatea și necesitatea.

Știința s-a dezvoltat, atingând un nivel de neimaginat altădată. Asta a făcut ca să apară aparate care de care mai sofisticate, mai performante. Din păcate, cele mai multe nu urmăresc sănătatea, bunăstarea și fericirea omului, ci uciderea sau însingurarea lui.

Se vorbește în Vechiul Testament de vremea când oamenii au construit Turnul Babel, ca să-L sfideze pe Dumnezeu, ca să nu mai poată fi afectați de cataclisme naturale. Li s-au încurcat limbile, nu s-au mai înțeles și isprava lor a rămas o amintire. Se vorbește de un continent, Atlantida, pe care știința s-a dezvoltat atât de mult, încât, dintr-o eroare umană, a fost provocată distrugerea și scufundarea acelui continent cu locuitorii săi. Din toate învățăm că acolo unde Dumnezeu este alungat nu poate fi viață, statornicie, pace și fericire.

Ceea ce face lumea vremii noastre este tot o construcție fără Dumnezeu sau împotriva lui Dumnezeu. E o ambiție luciferică de a-L concura pe Dumnezeu, dar și de a-I distruge creația, în primul rând pe om. Cui folosește asta? Unui grup de puternici, care nu se sinchisesc de râurile de sânge și de lacrimi ale celor năpăstuiți? Unui grup restrâns de puternici inconștienți de catastrofele pe care le pot provoca? Diavolului și acoliților lui? Și unora și altora.

Trebuie să înțelegem că Dumnezeu nu a plecat în concediu, nu S-a pensionat și nici n-a murit. Trebuie să înțelegem că diavolul și chibiții lui nu lucrează decât atât cât Dumnezeu le permite să lucreze. Răbdarea lui Dumnezeu nu este fără limite. Trebuie să înțelegem că Dumnezeu nu-Și va lăsa creația nimicită de niște nemernici cu sufletul vândut tenebrelor. Prea mult l-a iubit pe om; nu degeaba Și-a dat Fiul jertfă pentru salvarea Omului. Batjocorirea creației lui Dumnezeu nu poate să fie la nesfârșit. Vor fi zvârcoliri, ucideri, prigoane, vor și sfinți, dar până la urmă Dumnezeu va ieși biruitor. Ceea ce este împotriva lui Dumnezeu și a rânduielilor Sale nu poate să supraviețuiască, ci va pieri ca fumul. Și, totuși, mă întreb: lumea evoluează sau dimpotrivă?!

• UZPR

Ședința de Consiliu Director a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, desfășurată la sediul central al UZPR, a reunit membri ai CD și șefi de filiale din București, președintele Sorin Stanciu dorind astfel să extindă cadrul democratic de derulare a acestor întâlniri.

Ca întotdeauna, au fost luate în discuție cele mai importante aspecte ale activității UZPR, trecerea în revistă realizată de Sorin Stanciu fiind relevantă deopotrivă pentru utilitatea publică a organizației și importanța acesteia în societate: întâlnirile zonale cu șefi de filiale din diferite regiuni ale țării au continuat în toamna 2023, cu sesiunile de la Iași și Satu Mare, urmând Craiova și Brașov; s-a finalizat lista jurnaliștilor și personalităților cărora li se vor decerna Premiile UZPR – Gala va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie; UZPR a avut o participare notabilă la Ecofest, manifestare de tradiție, cu anvergură și vizibiliate internațională; Seratele „Eminescu, jurnalistul” au înregistrat o nouă ediție de succes; îmbunătățirea celor mai importante documente interne ale Uniunii continuă în ritm alert; se înregistrează același număr important de noi înscrieri în Uniune, în medie 40 pe lună, majoritatea adeziuni din partea unor jurnaliști tineri, care manifestă interesul de a lărgi aria de preocupări și abordările organizației; Revista UZP, publicație-fanion a UZPR, și-a continuat aparițiile la aceleași standarde înalte, stabilite de valoarea articolelor membrilor UZPR, care îi asigură integral conținutul; parteneriatul cu Universitatea Hyperion, recent încheiat,  se referă la implicarea Uniunii în pregătirea viitorilor jurnaliști de la facultatea de profil a instituției de învățământ superior; continuă demersurile pentru stabilirea Zilei Ziaristului Român.

Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a punctat parcursul notabil al tânărului podcast Radio UZPR, care derulează în exclusivitate un serial de excepție, „Istoria Presei Românești”, obiect al unui viitor proiect de realizare de CD-uri.

Răzvan Onesa, membru al Consiliului Director, a confirmat faptul că tineri jurnaliști din TVR își doresc să facă parte din cea mai mare uniune de breaslă, iar coordonatorul Filialei AGERPRES, Marina Bădulescu, a subliniat o tendință similară în agenția națională de presă. 

La rândul său, Carmen Kleibel, președinte al Filialei „Sebastian Domozină”, a menționat faptul că imaginea UZPR este una foarte bună, iar ca urmare, jurnaliștii care vor să se alăture organizației sunt și din generația tânără, și dintre cei consacrați.

Alte subiecte abordate în cadrul ședinței Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România au fost situația financiară a UZPR, modalitățile de creștere a veniturilor organizației, proiecte de cooperări internaționale, precum și teme punctuale, abordate de șefii de filiale din București.

Departamentul Comunicare

Recent, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG în calitatea sa de Inspector Șef – a desfășurat campania de verificare a modului de respectare a legislației muncii la operatorii economici care depozitează, transportă, distribuie, utilizează și comercializează carburanți, lubrifianți și produse derivate, inclusiv gaz petrolier lichefiat, campanie dispusă prin OMAI 133/2023 al Viceprim-Ministrului, Ministrul Afacerilor Interne, precum și prin Ordinul Prefectului Județului Hunedoara nr.434/2023.
Inspectorii de muncă au verificat toți operatorii economici de pe raza județului Hunedoara, încadrați cu cod CAEN 4671 și cod CAEN 4730, constatându-se un număr total de 117 deficiențe pentru care s-au dispus măsuri pentru remedierea neconformităților constatate și respectarea prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și sănătății și securității în muncă.
În cadrul acestor acțiuni de control, s-au dispus 5 sistări a unor echipamente de muncă și s-au aplicat 97 sancțiuni din care 89 de avertismente și 8 amenzi în valoare totală de 34.000 lei (2 amenzi în valoare de 6.000 lei în domeniul RM și 6 amenzi în valoare de 28.000 lei în domeniul SSM). Totodată, în urma verificării măsurilor dispuse, doi angajatori au fost sancționați cu suma de 5.000 lei fiecare pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă.
Deficiențele constatate în domeniul sănătății și securității în muncă au fost referitoare la obligativitatea privind emiterea de instrucțiuni scrise privind folosirea surselor de foc deschis și fumatul la locurile de muncă; identificarea și nominalizarea tuturor zonelor cu risc ridicat și specific din unitate; autorizarea/vizarea anuală a autorizațiilor operatorilor instalației monobloc GPL SKID; obținerea certificatului de examinare „in situ” pentru instalațiile SKID monobloc GPL și interdicția de a utiliza echipamentele de muncă; emiterea și utilizarea permiselor de lucru cu focul, pentru activitățile ce pot interacționa cu atmosferele explozive; asigurarea corespunzătoare a intervenţiei în caz de pericol grav şi iminent, respectiv verificarea tehnică a stingătoarelor de incendiu la termenul de scadență și neîndeplinirea unor măsuri dispuse de către inspectorii de muncă în urma verificărilor anterioare.
În domeniul relațiilor de muncă s-au constat deficiențe referitoare la evidențierea timpului real de lucru; repartizarea programului de lucru în cazul încheierii contractelor de muncă cu timp parțial; acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau a unui spor de minim 100% angajaților care desfășoară activitate în zilele de sărbători legale prevăzute în lege; acordarea repausului săptămânal; durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore, ce va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore; informarea inspectoratului teritorial de muncă referitor la utilizarea muncii de noapte și negocierea colectivă în vederea încheierii contractelor colective la angajatorii care au un număr de minim 10 angajați.
Prin fiecare acțiune de control, I.T.M. Hunedoara urmărește creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniile relațiilor de muncă și cele referitoare la sănătatea și securitatea în muncă pentru toate domeniile de activitate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Despre Biblioteca din cunoscuta așezare hunedoreană Râu de Mori ne-a vorbit recent primarul comunei, dr. ing. Flaviu DILERTEA (foto), care a punctat faptul că aici se organizează frumoase și diverse activități cultural-educative cu elevii și nu numai, pe fondul dragostei pentru cultură și spiritualitate autentică a bibliotecarei Angela Avramescu. Ea dovedește capacitate de asimilare, concentrare și promovare a noului în literatură, organizează și supraveghează activități diferite și plăcute cu multă seriozitate.

Curiozitatea ne-a făcut să o contactăm pe bibliotecara Angela Avramescu, urmare căreia aceasta  ne-a declarat: Biblioteca din comuna noastră funcționează din 1966 (coincidență sau nu, anul meu de naștere). Aici lucrez cu drag și fac totul din suflet.

Aici se abordează tematici bine documentate și în care de fiecare dată se oferă o riguroasă demonstrație a dragostei pentru munca de bibliotecar.

Acum este în curs înființarea unui Club de lectură unde vom pune accentul pe cunoașterea scriitorilor noștri români și nu numai, pentru a le face cunoscută viața și opera.

Biblioteca are parteneriate cu grădinița și școala. Are un atelier în cadrul căruia elevii lucrează produse handmade care sunt valorificate în diferite târguri și cu banii obținuți se organizează excursii. Astfel, elevii au poposit la Bran (vizitând Muzeul Reginei Maria, Castelul și Casa groazei), la Râșnov, la Brașov unde au admirat Grădina zoologică, Planetariul și Biserica Neagră. La Sibiu au trăit clipe de neuitat vizitând Muzeul satului, Grădina zoologică și Muzeul de istorie.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR