Continuăm proiectul „Din tainele jurnalismului”, un proiect inițiat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în anul 2018 în parteneriat cu Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, aflat la cea de-a doua ediție.
La prima ediție a fost invitat jurnalistul Antoniu Mocanu; la cea de-a doua ediție ne-am întâlnit cu jurnalistul Mario Balint, corespondent de război, analist și consultant de securitate, autor al unor volume de proză, reportaj, fotografie, eseu.
Întâlnirea cu jurnalistul Mario H. Balint a fost programată pentru miercuri, 15 noiembrie 2023, de la ora 12.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa Caraș- Severin, și s-a desfășurat în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa. Au participat liceeni, însoțiți de cadre didactice, dar și prieteni și colaboratori ai bibliotecii.
Jurnalistul Mario Balint a vorbit unei săli arhipline, fiind ascultat de un public cu preponderență tânăr, iar întrebările au fost dintre cele mai diverse: „v-a fost viața pusă în pericol de multe ori?”, „ați rămas cu traume, cu sechele?”, „cum v-a marcat viața, existența, participarea în teatrele de operații?”, „cum v-a influențat relația cu Dumnezeu toate aceste experiențe?” și altele, întrebări cărora Mario Balint a răspuns cu franchețea-i caracteristică și, evident, cu povești interesante.
De asemenea, au fost prezentate cele mai recente apariții editoriale semnate Mario Balint: cele două volume de reportaje și eseuri – Șaptesprezece fără douăzeci (Reșița, 2022), Katerininska Prospekt, 30 (Reșița, 2023) – albumul Corespondent de război și revista BMTF (Balint Mercenary Task Force).
Întâlnirea s-a încheiat cu îndrăgitele sesiuni de fotografii și de autografe.

Născut la 18 iulie 1970 la Lugoj, Mario Hadrian Balint este fiul unor actori ai Teatrului de Vest din Reșița, stabilit și trăitor la Soceni (sat lângă Reșița, în comuna Ezeriș).
Ziarist profesionist din 1990, jurnalist, analist și consultant de securitate, doctor în științe militare, Mario Balint are o impresionantă activitate atât în presa scrisă, cât și în întreaga mass-media – televiziune, radio – fiind realizator de emisiuni, fondator de publicații și, de peste 20 de ani, corespondent de război. De asemenea, autor al unor volume de proză, reportaje, fotografii și eseuri.
Despre debutul său în presă, mărturisește: „Am debutat la 26 aprilie 1988 în săptămânalul Flamura al judeţului Caraş-Severin. A fost o notă despre o cursă automobilistică de viteză pe circuit pe care au câştigat-o reşiţenii, evident! În acea perioadă piloţii reşiţeni nu aveau rival în ţară. Am continuat să public săptămânal în Flamura, atât sport, cât şi articole de atitudine cetăţenească până la plecarea în armată. Am continuat acolo să scriu la presa militară. După evenimentele din Decembrie 1989 am fondat mai multe gazete, dar cea mai lungă colaborare a fost cu Ziarul TIMPUL, acolo unde am şi învăţat meseria de gazetar. Evident, din 1990 am colaborat cu Radio Timişoara.”
Mario Balint a avut șansa de a învăța gazetărie de la cei mai buni și-i vom aminti doar pe câțiva: Timotei Jurjică, Gheorghe Jurma, Nicolae Sârbu, Dorina Sgaverdia – la Reșița; Nicolae Pârvu și Bogdan Herzog la Radio Rimișoara; apoi, a avut șansa de a lucra alături de gazetari importanți precum Doru Dinu Glăvan, Mihai Anghel, Mihai Junea, Daniel Botgros, Radu Dobrițoiu, Adelin Petrișor, Mile Cărpenișan, Raico Cornea, Sergiu Galiș și alții; de asemenea, la nivel internațional, alături de Jim Clancy și Cristiane Amanpour de la CNN.
Ca jurnalist, Mario Balint se exprimă pe toate tipurile de media, însă nu renunță la presa scrisă, de aceea și-a creat și administrează un site propriu http://www.m-securitynews.ro precum și reviste trimestriale printate.
Dacă ne referim la experiența de jurnalist de război, vorbim despre Croaţia, 1991, Transnistria, 1992, Kosovo şi fosta Yugoslavie, 1999, urmate de cei 20 de ani de război împotriva terorismului, adică Iraq, 2003-2010 şi Afghanistan, 2002-1018. În total, 52 de luni de teatru de operaţii. La care, astăzi, adăugăm Ucraina și Israel/Gaza.
Când nu este în mijlocul evenimentelor, Mario Balint este corespondent Radio România Actualităţi în judeţul Caraş-Severin, își gestionează sit-ul, scrie cărți, susţine conferinţe şi prelegeri şi se implică în instruirea tinerilor şi a colegilor de breaslă prin organizarea de ateliere de pregătire având ca temă jurnalismul în situaţii de urgenţă, prin intermediul BMTF Risk Ak Demy.
În rest, se consideră un jurnalist de modă veche, care notează tot, pe moment, având convingerea că un jurnalist este „ca o ladă din podul bunicii în care pui de toate, o aromă, un gust, un miros, pe care le păstrezi, pentru că nu ști când ai nevoie de ele; pentru că reporterul trebuie să fie ochii, urechile și nasul cititorului, al privitorului, al celui care încearcă să consume reportajul.”
Mario Balint este pasionat de arme, de automobile și de istorie.
Dintre volumele semnate de Mario Balint amintim: Pe frontul de Est nimic nou. Reșița: Timpul, 2004; Frontline. Manualul jurnalistului în condiții de revolte sociale și conflicte armate.- Reșița: InterGraf, 2006; Jurnalistan. Coautor. Tuaregmedia, 2006; Rural from Caraș-Severin County.- coautor Tuaregmedia, 2006; Target. Operațiuni militare externe în combaterea terorismului.- Reșița: Banatul Montan, 2010; Afganistan. 10 ani plus – războiul meu – . Reșița: InterGraf, 2011; Șaptesprezece fără douăzeci.- Reșița, 2022, Katerininska Prospekt, 30.- Reșița, 2023; albumul Corespondent de război (2023).
Referințe: Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reșița: Timpul, 1998; Reșița literară/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018.

Evenimentul din 15 noiembrie 2023 a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa și al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Proiectul „Din tainele jurnalismului” va continua la Bocșa cu jurnalistul Dan Agache.

Cu prilejul implinirii frumoasei vârste de 83 de ani urăm Domnului Ion Marin Almăjan – mare scriitor, Om și român adevărat, sănătate și bună sporire în toate.
Marele cărturar este o memorie ieşită din miracol, la o personalitate de o delicateţe neobişnuită şi cu o fineţe sufletească rară şi profundă, cu o bunătate ce vine din buna cuviinţă nativă a poporului român din Almăj şi ca o expresie însuşită a Sfintei Tradiţii româneşti. Trăieşte în sârg cărturăresc, în evlavie şi nobleţe, fiind unul din marii cărturari ai ţării, ceea ce a făcut să fie tradus în mai multe limbi.
Prin natura şi convingerile sale, este un constructor, un creator care preţuieşte valorile fundamentale ale vieţii, repudiază trădătorii de neam şi ţară, prostia, răutatea, delaţiunea. Este un intelectual autentic, român adevărat, piatră de temelie a universului românesc.

Prof. Pavel Panduru/UZPR

Recent – după cum ne relata Cosmin Muntean, în calitatea sa de purtător de cuvânt la Curtea de Apel Alba Iulia – în sala Vintilă Dongoroz din Palatul Justiției s-a desfășurat conferința aniversară „30 de ani de la înființarea Curții de Apel Alba Iulia – Memoria Curiae 1993-2023”, la care au participat judecători în activitate și pensionari, grefieri și alte categorii de personal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia și al instanțelor din circumscripție, reprezentanți ai instituțiilor care de-a lungul celor 30 de ani au contribuit la înfăptuirea actului de justiție, precum și ai autorităților care își au sediul în Palatul Justiției din Alba Iulia.
Au luat cuvântul o parte din cei care au îndeplinit de-a lungul timpului funcția de președinte al Curţii de Apel Alba Iulia, respectiv domnul judecător Nicolae Doțiu, doamnele judecător Adriana Marcela Petrașcu și Alexandra Iuliana Rus, domnul judecător Liviu Gheorghe Odagiu și doamna judecător Oana Maria Petrașcu, actuala președintă a instanței.
Cu prilejul acestui eveniment a fost prezentată lucrarea monografică „Memoria Curiae”, realizată sub coordonarea domnului judecător Lucian Ioan Gherman, în care sunt redate și ilustrate principalele momente din evoluția Curții de Apel Alba Iulia, pe parcursul celor 30 de ani de existență.
Au felicitat la ceas aniversar domnul secretar de stat în Ministerul Justiției, George Bogdan Ilea, domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Marius-Mihai Ungureanu, decanii Barourilor din circumscripția teritorială a Curții de Apel Alba Iulia – domnii avocați Mihai Baco, Alexandru Suciu și Cosmin Alin Roncioiu, doamna conf. univ. dr. Mihaela Miruna Tudorașcu, Decanul Facultății de Drept și Științe Sociale din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia și domnul Nicolae Albu, Prefectul județului Alba.
Evenimentul „Memoria Curiae 1993-2023” a fost organizat de echipa managerială a Curții de Apel Alba Iulia – doamna președintă Oana Maria Petrașcu, doamna vicepreședintă Laura Dehelean și domnul vicepreședinte Lucian Ioan Gherman, cu sprijinul artistic al Centrului de Cultură „Augustin Bena” al județului Alba.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

La Școala Gimnazială Densuș – după cum ne-a informat prof. Olimpia-Andreia Negruțiu (foto) în calitatea sa de director – a avut loc o reușită activitate de interpretare artistică/ spectacol, susținută de către Edi Stancu și Trupa Today.
Campania s-a desfășurat sub motto-ul „Educația sănătății mintale – Eroul din tine” și în cadrul acesteia copiii au beneficiat de activități diverse: muzică, dans, acrobație, magie, beatbox și actorie, toate centrate în jurul problemei sănătății mintale.
Acestea au avut ca obiectiv construirea unui climat social pozitiv, deschis, cultivarea resurselor social-emoționale și conștientizarea resurselor exterioare de sprijin.
Considerăm că educația în domeniul sănătății mintale este importantă încă de la vârste fragede, cu atât mai mult cu cât generațiile actuale sunt supuse mai multor pericole decât predecesorii lor.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

• UZPR

Recent, la  Editura „Măiastra” din Târgu-Jiu, a ieșit de sub tipar, volumul „Tezaure monetare romane descoperite în județul Gorj”, avându-l ca autor pe distinsul istoric și cercetător, dr. Vasile Marinoiu.

Lucrarea este una cu caracter monografic care adună în paginile sale informații valoroase referitoare la tezaurele monetare descoperite de-a lungul anilor în județul Gorj, fiind incluse aici atât tezaurele monetare romane descoperite în cadrul unor săpături arheologice realizate de specialiști ai instituțiilor de profil precum și cele descoperite în ultimii  ani cu ajutorul detectoarelor de metale de către pasionații căutători de comori și predate instituțiilor abilitate ale statului român.

După cum este cunoscut, încă din vechime, moneda era folosită pentru realizarea schimburilor economice locale, iar ulterior și a schimburilor realizate pe zone mai întinse, statale iar apoi și interstatale. De-a lungul anilor, moneda care se dovedea garantată de emitent și realizată din metale prețioase căpăta deja o circulație internațională.

Așa se face că monedele romane, în special cele din metale prețioase, aveau deja o largă circulație și dincolo de teritoriul statului roman, chiar înainte de expansiunea sa militară, inclusiv pe teritoriul Daciei, unde rolul lor a crescut după cucerirea de către romani a unei părți din regatul Daciei.

Acumularea de tezaure era un fenomen bine cunoscut pentru antichitate, acesta fiind pus pe seama unor evenimente cu caracter politic sau social, cu scopul protecției unei vieți viitoare pentru sine și familia sa.

Tezaurele monetare romane descoperite pe teritoriul județului Gorj se constituie, așa cum susține și autorul lucrării la care ne referim, în a fi ”incontestabile mărturii ale gradului de social-economică, a relațiilor și schimburilor comerciale din această zonă”.

Este evident faptul că aceste tezaure sau chiar monede izolate,  erau adunate în timp, de către militari sau negustori – daci sau romani, și ascunse spre păstrare sau protecție în diferite „locații, ușor de memorat, după anumite puncte de reper (copaci, mici dealuri, etc.)”, dar cei care le-au ascuns nu au mai apucat să le mai recupereze.

Volumul la care ne referim este deschis de  către autor cu o prezentare a categoriilor de tezaure monetare romane descoperite în județul Gorj, după care sunt prezentare tezaurele romane republicane descoperite, respectiv: Tezaurul monetar roman republicam de la Tunși (orașul Țicleni), descoperit în anul 1968, format din 240 de monede, din care au fost recuperate doar 133 de piese; Tezaurul roman republican din satul Cornetu, comuna Căpreni descoperit întâmplător de către săteni în anul 1938; Monedele romane descoperite la castul de la Bumbești Jiu (1942); Monedele romane republicane descoperite în perimetrul cetății dacice de la Polovragi (1969-1981) și Tezaurul monetar roman de la Prigoria (2023) format din 1314 piese, descoperit de doi tineri detectoriști cu ajutorul detectorului de metale,

In continuare sunt prezentate în detaliu, cu inventarul și caracteristicile pieselor, tezaurele din grupa celor monetare republicane și imperiale descoperite în județul Gorj, respectiv: Tezaurul de la Poiana-Rovinari (1941); Tezaurul de la Stroiești (2017, 19 piese); Tezaurul din Pasul Vâlcan (descoperit în anul 1879, compus din 111 monede).

În capitolul următor sunt prezentate tezaurele monetare romane imperiale descoperite în județul Gorj, respectiv: Tezaurul de la Barza (descoperit în anul 1969 și format din 1337 de piese); Tezaurul de la Bălani (1888 și 2015); Tezaurul de la Bălești (1930, 356 monede); Tezaurul de la Brădiceni (1886, peste 1000 de piese din care au fost recuperate 815 monede);  Tezaurul de la Buduhala (2016,  379 monede de argint); Tezaurul imperial roman nr. 1 din castrul cu zid de piatră Bumbești Jiu – Gară (1972, 185 de monede  și alte obiecte de podoabă); Tezaurul monetar roman imperial nr. 2 din castrul cu zid de piatră Bumbești Jiu – Gară (2002, 92 de monede); Tezaurul de la Cârbești (2016 descoperit de detectoriști, 63 de monede); Tezaurul de la Gornăcelu (descoperit de detectoriști în anul 2020, format din 349 monede de argint și un fragment de inel de bronz);  Tezaurul de la Grui(1897, 20 de monede); Tezaurul de la Leurda (1964, 26 monede de argint); Tezaurul de la Peșteana Vulcan (1906, peste 100 de monede); Tezaurul din satul Piștești Deal (1915, 1440 de denari romani imperiali); Tezaurul din satul Preajba Mare (1940 – 30 de monede și în 1960 – 30 de monede); Monedele romane imperiale descoperite în așezarea civilă și stațiunea balneară romană de la Săcelu (1976-1978 și 2000-2002); Tezaurul din satul Slobozia – descoperit spre sfârșitul secolului al XIX-lea, format din peste 3.000 de piese, completat cu descoperirile unor artefacte de epocă romană, din anul 2015, ale pasionaților de istorie și de natură Ionuț Lucian Frențescu și Florin Nistor cu ajutorul detectoarelor de metale; Tezaurul din satul Strâmtu (1910, 98 de monede); Tezaurul de la Târgu Jiu.

În ultima parte a lucrării sunt prezentate cele trei tezaure imperiale postaureliene descoperite în județul Gorj, respectiv cele din Pasul Vulcan, Suru (comuna Slivilești) și Târgu Jiu.

Lucrarea se încheie cu prezentarea de către dr. Vasile Marinoiu a unui succint dicționar  numismatic roman și a unei liste de lucrări bibliografice folosite în elaborarea volumului la care ne referim.

O lucrare interesantă care ne oferă în premieră informații detaliate despre tezaurele monetare romane descoperite de-a lungul anilor pe teritoriul județului Gorj.

De remarcat faptul că autorul prezintă majoritatea tezaurelor în detaliu, cu inventariere  și  descrierea monedelor și a celorlalte piese descoperite, iar in cea mai mare parte cu fotografii de pe aversul și reversul fiecărei monede.

De subliniat totodată și faptul că autorul acestei lucrări, istoricul și arheologul dr. Vasile Marinoiu s-a numărat printre descoperitorii unora dintre piesele de tezaur amintite, în calitatea sa de arheolog, cercetător și director al Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu.

În final, apreciem a fi oportună și prezentarea a câtorva informații biografice despre autorul volumului la care facem referire.

Domnul Vasile Marinoiu s-a născut la data de 24 aprilie 1948 în București, părinții săi fiind Maria și Ion. De obârșie din Vădeni, județul Gorj, azi cartier al municipiului Târgu-Jiu, încă de mic copil locuiește  aici, unde urmează și cursurile școlii generale din localitate (1954-1961).

Este absolvent al Liceului „Tudor Vladimirescu” (1966), după care urmează cursurile Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie-Filosofie  fiind absolvent al acesteia în vara anului 1972, când primește și repartiția de profesor de istorie la Școala Gimnazială Amara, comuna Balta Albă, județul Buzău și unde lucrează în perioada 1972-1976.

În anul 1976 revine în Gorj ca muzeograf la Muzeul Județean Gorj, urmează, tot la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și cursurile Facultății de Drept (absolvent în anul 1981), pentru ca din anul 1985 să fie numit director al Muzeului Județean Gorj, instituție la care lucrează până în anul 2012 când se pensionează.

Expertiza dobândită  în cercetările arheologice, determină conducerea instituției să-i propună, în anul 2014, colaborarea în continuare, ceea ce se întâmplă și astăzi.

Debutul publicistic al istoricului Vasile Marinoiu are loc în anul 1978 în revista de specialitate „Muzeul Național” – București.

Editorial, debutul arheologului Marinoiu Vasile are loc în anul 1987, fiind coautor alături de Gheorghe Calotoiu și Ion Mocioi  la volumul „Mărturii arheologice în Gorj”, apărut la Editura CCES Gorj și sub egida Complexului muzeal Gorj, Târgu-Jiu.

Urmează studiile doctorale la Universitatea București, elaborează și susține teza de doctorat  sub coordonarea Prof. univ. dr.  Gheorghe Popilian cu titlul ”Romanitatea în nordul Olteniei”. (2002).

Scrie și publică peste 100 de studii  și articole de specialitate în diverse publicații, precum: „Litua – studii și cercetări”, „Revista muzeelor și monumentelor”, „Studii și cercetări de istorie veche și arheologie”, „Hierasus” (Botoșani), „Mitropolia Olteniei”, „Oltenia – studii și comunicări”, „Revue Romanie”, „Revista învățătorimii gorjene”, „Rhabon” (Târgu-Jiu) ș.a.

Studii ale sale au fost incluse în peste 10 volume colective apărute la Deva, Târgu-Jiu, Timișoara, Alba Iulia, Craiova, Bistrița.

A publicat de asemenea frecvent în publicațiile locale „Gazeta Gorjului” și „Gorjeanul”.

De menționat faptul că dr. Vasile Marinoiu a fost, o perioadă îndelungată, membru în colectivul de redacție al revistei „Litua – studii și cercetări” și a condus acest colectiv mulți ani (1982-2008).

Rezultate ale studiilor și cercetărilor efectuate de-a lungul anilor au fost sintetizate și publicate în mai multe volume, în calitate de unic autor sau coautor, printre care și volumul la care facem referire.

De menționat faptul că doctorul în istorie Vasile Marinoiu este membru activ al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu-Jiu, căruia se cuvine să-i adresăm  felicitări  pentru activitatea sa neobosită de cercetător, documentarist și scriitor și  să-i urăm succes deplin în cercetările sale curente și viitoare, precum și în demersurile sale scriitoricești.

dr. Victor Troacă/ UZPR – Filiala „Jean Bărbulescu”

Duminică, 12 noiembrie, în satul Putna, din ”Imperiul Bănățean”, una din cele mai mici parohii ale Episcopiei Episcopia Caransebeşului a avut loc o mare sărbătoare cu prilejul vizitei canonice a Preasfințitului Lucian, episcop al Caransebeșului.
După Dumnezeiasca Liturghie săvârșită de Preasfințitul Lucian și soborul de preoți a urmat minunata predică a preasfinției sale, care prin înțelepciune și Har Divin a deschis mințile și inimile ascultătorilor. S-a vorbit despre valorile creștinismului prin iubirea aproapelui și despre demnitatea neamului românesc prin iubire de limbă și credință.

Profesor Pavel Panduru/UZPR

15 noiembrie 2023, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

36 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița

„Viziunile Banatului Montan – Trecut și perspective“: Prezentări de carte ale autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, publicații apărute de-a lungul anilor sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Incursiuni muzicale: Nicoleta Garoiu și elevii ei de la Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița.

• UZPR

Vineri, 10, și sâmbătă, 11 noiembrie 2023, conducerea filialei UZPR Olt, „Pan M. Vizirescu” a participat, la Craiova, la o întâlnire de lucru cu conducerea centrală a UZPR, alături de conducerile altor filiale din sud-vestul României: Caraș-Severin, Dolj, Gorj-Mehedinți, Hunedoara, Olt, Timiș și Vâlcea. Gazdă a fost fliala UZPR Dolj, reprezentată prin dl. Mircea Pospai, președinte.

Conducerea centrală a UZPR a fost reprezentată de: dl. Sorin-Ștefan Stanciu, președintele UZPR; dl. Dan Constantin, președintele Comisiei de atestare profesională și redactor șef al revistei UZP; dna. Roxana Istudor, redactor șef-adj. al revistei UZP și coordonatorul site-ului UZPR; dl. Emil Stanciu, „supervizorul” pentru realizarea noului Statut al UZPR și dl. Marius Simion, asistent al președintelui Sorin Stanciu.

Președintele filialei UZPR Caraș-Severin a propus – din sală – păstrarea unui moment de reculegere pentru Oana Maria Glăvan Cenan, om de radio și director la Radio Reșița, care a trecut la cele veșnice…

Primul invitat la microfon a fost dl. Sorin-Ștefan Stanciu, președintele UZPR. Printre multe recomandări, dânsul a scos în evidență necesitatea sporirii exigenței atât în primirea de noi membri în UZPR, dar mai ales la atestarea profesională, în vederea acordării adeverinței pentru indemnizație.

Venit la microfon, dl. Dan Constantin, a dat asigurări că va fi sporită exigența în cadrul Comisiei de atestare.

Dna. Roxana Istudor a invitat șefii de filiale să posteze pe site-ul UZPR știri despre activitățile desfășurate în filiale, remarcându-l și pe Paulian Buicescu, de la Filiala Olt.

A urmat dl. Emil Stanciu, care a purtat dialoguri punctuale cu cei din filiale pe tema noului Statut.

Vom reda intervențiile la microfon, în ordinea alfabetică:

–        Filiala UZPR Caraș-Severin – președintele Ion M. Cucu și-a manifestat acordul pentru noul Statut;

–        Filiala UZPR Dolj – președintele Mircea Pospai a trecut în revistă principalele activități desfășurate de filială în colaborare cu USR, Biblioteca Județeană și cu TVR Craiova. Tot de la filiala Dolj a vorbit și dl. Nicolae Bălașa, care a făcut referiri nu doar asupra activităților din filială, dar și la activitatea dumnealui în cadrul CNA;

–        Filiala UZPR Gorj-Mehedinți – președintele Adina Andrițoiu a pus întrebări pentru lămuriri în legătură cu noul Statut;

–        Filiala UZPR Hunedoara – președintele Sorin Blada a scos în evidență problema resurselor financiare și difuzarea revistei UZP;

–        Filiala UZPR Olt – președintele Vivi-Viorel Pintea a arătat că și din postura de director general la CJCA-Olt a contribuit la buna desfășurare a activităților ziariștilor cu spații/săli, cu asistență tehnică. Consilierul Paulian Buicescu a cerut lămuriri punctuale privind studiile necesare unui membru UZPR;

–        Filiala UZPR Timiș – președintele Ioan David a vorbit despre realizările filialei de pe Bega, dar și despre unele greutăți inerente;

–        Fliliala UZPR Vâlcea – președintele Silviu Popescu a propus dezbaterilor diverse abordări legate de noul Statut;

În afară de președinții de filiale, au mai vorbit: Grigorie-Nicolae Lăcrița, Dan Lupescu (amintiri de prin redacții) și Dumitru Sîrghie. Printre cameramani a fost și Costel Mirea, de la „Olt Alert”.

În încheiere – la concluzii – președintele Sorin Stanciu i-a invitat/rugat pe șefii de filiale să studieze cu atenție documentele de la centru venite prin corespondență, precizând că oricine, oricând poate să ceară lămuriri.

 A consemnat Ana Vasile UZPR Olt

• UZPR

În sediul elegant al Bibliotecii „Alexandru si Aristia Aman”, din Craiova, a avut loc reuniunea președintelui UZPR, Sorin Stanciu – însoțit de Dan Constantin, președintele Comisiei de Atestare Profesională, de Emil Stanciu, membru în comisia specială de modificare a Statutului UZPR, de Roxana Istudor, redactor șef uzpr.ro și de Marius Simion, asistent al președintelui Sorin Stanciu – cu liderii fililelor UZPR din zona de sud-vest, colegi de la Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgu Jiu, Hunedoara, Reșița, Deva, Gorj-Mehedinți și Timișoara, precum și cu membrii Filialei „Tudor Arghezi” Dolj.

Dinamizarea organizației pe o bază nouă, mult mai democratică

După un moment de reculegere în memoria Oanei Cenan Glăvan, președinte al Filialei Reșița, jurnaliștii prezenți au trecut la abordarea subiectelor reuniunii, deschiderea fiind punctată de Mircea Pospai, președintele Filialei Filialei Dolj: „Întâlnirea noastră de astăzi vizează buna funcționare a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Anul viitor vor avea loc alegeri generale și în acest context trebuie pregătite documentele cele mai importante după care funcționăm. În dinamica societății, și UZPR trebuie să facă unele ajustări, unele modicficări și unele perfecționări. În ceea ce privește Filiala noastră, am trimis cu ceva timp în urmă propunerile vizavi de noua formă a Statutului și pentru modificarea Regulamentului Comisiei de Atestare Profesională. Întâlnirea de astăzi are și scopul de a discuta despre aceste materiale, și de a obține ideile din filiale, de la colegii ziariști și de la șefii filialelor, prezenți aici, și care să ducă la îmbunătățirea acestor documente. Pe de altă parte, cred că întâlnirea noastră de astăzi are și rolul de a creiona o anumită direcție a modului în care sunt gândite aceste documente, cu contribuția fiecăruia”.

Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a reliefat reperele întâlnirii regionale, mulțumindu-le colegilor pentru prezență: „Am bucuria să mă aflu aici, alături de dvs. Vă invit să vă exprimați punctele de vedere, întrucât aceste întâlniri au și scopul de a lărgi cadrul democratic al UZPR. Acesta este și motivul pentru care am pornit revigorarea documentelor care stau la baza activității noastre. Acestea sunt date spre dezbatere și aprobare în filiale, iar forma finală, după adoptarea propunerilor din teritoriu, va fi aprobată în cadrul unei Adunări Generale online, pentru ca apoi să organizăm alegerile la nivel național având la bază noul Statut. În prezent, UZPR are peste 4.500 de membri. Lunar se înscriu circa 40 de jurnaliști, majoritatea în activitate, unii foarte tineri. Cu toții doresc o aducere a Statutului UZPR în dinamica acestor vremuri, care au transformat profesia noastră, cu introducerea componentelor tv online, podcasturi, site-uri, bloguri, a jurnaliștilor liber profesioniști etc. Se așteaptă altceva de la noi – și acest altceva trebuie decis de dvs., în așa fel încât viitoarele alegeri să confirme această dinamizare a UZPR, pe o bază nouă, cât mai democratică”.

Modalități concrete prin care UZPR își poate spori vizibilitatea și prestigiul

Dan Constantin s-a referit la activitatea Comisiei de Atestare Profesională și a punctat necesitatea ca noul Statut să fie aprobat și astfel să poată continua și activitatea organismului UZPR pe care îl conduce după noile repere fixate prin consensul filialelor în documentele care stau la baza activității UZPR: „Cred că trebuie să manifestăm o deschidere către noile evoluții care au apărut în profesia noastră și, evident, acceptarea unor segmente noi – și mă refer în primul rând la acest patrimoniu digital care se acumulează. Și mai cred, de asemenea, că Uniunea poate merge mai departe pe o bază lărgită, mult mai democratică”. La rândul său, Emil Stanciu a făcut un apel la șefii de filiale să supună aprobării membrilor noua formulă de Statut și să trimită propunerile, în așa fel încât acestea să fie înglobate în viitorul document. „Unele propuneri au venit deja, pe celelalte le așteptăm, iar aceste întâlniri regionale sunt cu adevărat foarte importante din această perspectivă, întrucât noul Statut va purta astfel o foarte puternică amprentă a membrilor UZPR”. La rândul său, Roxana Istudor i-a chemat pe liderii filialelor și implicit pe toți membrii UZPR să-și reflecte activitatea și preocupările pe site-ul Uniunii, în creștere evidentă, precum și în Revista UZP, publicație-etalon a UZPR, ambele platforme deschise tuturor membrilor organizației.

Silviu Popescu, președintele Filialei Vâlcea, a înaintat idei de modalități concrete prin care UZPR și-ar putea spori vizibilitatea și prestigiul, a accentuat câteva propuneri pe care le-a făcut pentru viitorul Statut, legate de acceptarea în UZPR de noi membri și și-a manifestat satisfacția pentru lărgirea cadrului democratic în interiorul UZPR: „Suntem într-un moment critic, în care trebuie să luăm măsuri pentru ca Uniunea să crească, să se dezvolte și să fie cât mai reprezentativă pentru breasla noastră”.

„Imaginea Uniunii depinde de noi”

Ion Cucu, membru al Juriului de Onoare, Disciplină și Arbitraj al UZPR, a menționat faptul că noul Statut va schimba într-o oarecare măsură funcționarea acestui organism: „Juriul se umanizează, aș putea să spun, prin nou Regulament pe care îl avem în dezbatere și pe care trebuie să-l aprobăm”.

Ioan David, președinte al Filialei Timiș, a menționat cele mai importante proiecte legate de presă pe care le derulează filiala pe care o conduce, unele dintre acestea în parteneriat cu Academia Română Filiala Timișoara: „Vă asigurăm, domnule președinte, de tot sprijinul Filialei Timiș”.

Sorin Blada, președinte al Filialei Hunedoara, s-a referit la necesitatea modificării Statutului din câteva perspective administrative, precum și la o colaborare între filiale pe proiecte de mare anvergură care privesc presa: „Mi se pare foarte important și vă mulțumesc că le dați posibilitatea colegilor să discute, chiar dacă uneori în contradictoriu, aceste aspecte. Vă așteptăm la evenimentele noastre”. Și Adina Andrițoiu, președinte al Filialei Gorj-Mehedinți, a punctat unele dintre cele mai importante activități ale organizației pe care o conduce, punând accent pe numeroasele parteneriate care promovează imaginea Filialei și a Uniunii.

Prezent la eveniment, Nicolae Bălașa, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului, a punctat importanța ca prevederile noului Statut al UZPR să fie în deplin acord cu legislația din România: „Statutul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România cred că trebuie corelat cu legislația audiovizualului, iar în acest fel s-ar limpezi și s-ar netezi lucrurile în relația dintre ziariști și Uniune și instituțiile statului”.

În cuvântul său, Grigorie Lăcrița, membru al Filialei Dolj, s-a referit la performanțele înregistrate de site-ul UZPR, a făcut un apel la unitate și le-a mărturisit colegilor de breaslă că a venit la reuniunea UZPR „cu mare bucurie”: „Imaginea UZPR depinde de noi. Toată stima pentru conducerea Uniunii, care a reușit să creeze această stare de echilibru. Sincere felicitări și mult succes!”.

„Sunt impresionat pozitiv de ceea ce am auzit astăzi de la colegii mei. Din fericire, conduc o filială pacificată, fiecare membru, de la nivelul său și de pe segmentul său jurnalistic, contribuie la bunul mers al organizației”, a subliniat Vivi Viorel Pintea, președinte al Filialei Olt.

Întâlnirea profesională a președintelui UZPR, Sorin Stanciu, cu liderii fililelor UZPR din zona de sud-vest a fost o reuniunea dinamică, aplicată, centrată pe soluții și direcționată spre progres. „Vă rog să aveți încredere că voi milita pentru ca filialele Uniunii să capete puterea pe care o merită, inclusiv de decizie. Uniunea este a noastră, a tuturor, Uniunea suntem noi, toți, egali”, a spus Sorin Stanciu, în încheierea întrevederii.

Departamentul Comunicare

Foto: Marius Simion

• UZPR

Breasla săpunarilor din Timişoara s-a organizat în anul 1828 [1]. Privilegiul breslei conţine 4 pagini de manuscris în limba latină şi 8 pagini tipărite în limba germană [2]. De la această breaslă a ajuns până la noi tiparul sigilar, actualmente,  păstrat în colecţia de matrice sigilare a Muzeului Naţional al Banatului Timişoara [3]. El a fost prezentat succint de către cercetători.  Din acest considerent, în cele ce urmează, descriem amănunţit acest tipar sigilar. Descrierea o facem ţinând cont de normele ştiinţei şi artei heraldice şi de limbajul folosit în lucrările de specialitate. Din piesa originală se păstrează numai placa sigilară confecţionată din aramă, de formă oval-verticală (40 x 36 mm), cu grosimea de 4 mm, gravată în incizie pentru sigilarea cu ceară[4]. Mânerul confecţionat din metal lipseşte. În câmpul sigilar s-a gravat o compoziţie menită a individualiza posesorul. În emblemă într-un scut dreptunghiular deasupra unei bucăţi de săpun, un mănunchi de lumânări în formă de evantai, legate  în partea de sus, cu un şnur la un inel [5]. Scutul timbrat de acvila bicefală imperială austriacă, încoronată, ce ţine în gheare însemnele puterii – spada în dreapta şi sceptrul în stânga – este susţinut de doi lei rampanţi, care stau pe o terasă. Cum am văzut pentru a se evoca simbolic cele două meşteşuguri s-au gravat figuri heraldice amintind produsele finite ale activităţii (săpunul şi legătura de lumânări). Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba germană: * K: K: PRIV: BÜRGL: SAIFENSIEDER ZUNFT IN TEMESVAR 1833. Denumirea urbei s-a scris sub terasă; iar dedesubtul acesteia s-a gravat data: 1833, anul confecţionării tiparului sigilar. Începutul şi sfârşitul legendei sunt marcate de o roză. La marginea spaţiului câmpului sigilar se află două ovale, unul liniar în interior şi altul perlat în exterior.  Studiind acest tipar sigilar, constatăm modul în care s-a gravat întreaga suprafaţă a discului sigilar, grija pentru respectarea raportului dintre elementele incluse în scutul heraldic, proporţionalitatea dintre figurile heraldice reprezentate, toate dovedind străduinţa meşterului-gravor pecetar anonim de a realiza o execuţie artistică cât mai reuşită. În ansamblu, piesa muzeistică analizată se remarcă prin originalitate şi puterea sintetică de expresivitate.

Note bibliografice:

[1] Detalii despre prima asociaţie a săpunarilor şi lumânărarilor din Timişoara, la Lajos Kakucs, Breslele, manufacturile şi dezvoltarea industrială a Banatului între anii 1717-1918, Timișoara, Ed. Mirton, 2008, p. 138 şi pp. 189-190; vezi şi Augustin Mureșan, ,,O scurtă istorie a formării breslelor în Banatul istoric (secolele XIV-XIX)”, în Doru Sinaci, Sorin Bulboacă, Administrație românească arădeană Studii și comunicări din Banat-Crișana, vol. XVII, Arad, Vasile Goldiș University Press, 2022, p. 39.

[2] Lajos Kakucs, op. cit., p. 138.

[3] Muzeul Naţional al Banatului Timişoara, Colecţia de matrice sigilare, nr. inventar 20261.

[4] Vezi Maria Vertan, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Timișoara, Ed. Mirton, 2007, poziția 35, p. 17, fig. 35; idem, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Ediţia a II-a adăugită, Timișoara, Ed. Marineasa, 2008, poziția 36, p. 18, fig. 36; Lajos Kakucs, op. cit., p. 189, fig. 76.

[5] Istoricul Lajos Kakucs interpretează ,,săpunul” figură heraldică reprezentată în scutul tiparului sigilar ca fiind ,,tabla de lemn a săpunarilor”, iar ,,mănunchiul de lumânări”, ca un ,,săpun în formă de evantai” (Lajos Kakucs, op. cit., p. 190). În legătură cu figura heraldică ,,mănunchiul de lumânări” de pe tiparul sigilar al Breslei săpunarilor din Mediaş, istoricii Doina Comşa şi Dorin-Ioan Rus, opiniază că ar fi vorba de ,,o unealtă de săpunărie”; vezi Doina Comşa, Dorin-Ioan Rus, ,,Obiecte de breaslă aflate în colecţia de cositoare a Muzeului Municipal din Mediaş”, în Ziridava, XXIII, 2002, p. 406.

                                                            Augustin MUREŞAN, Arad

 Foto: Milan Şepeţan

Continuăm proiectul „Din tainele jurnalismului”, un proiect inițiat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în anul 2018 în parteneriat cu Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, ediția a II-a. La prima ediție l-am avut invitat pe jurnalistul Antoniu Mocanu; la cea de-a doua ediție ne întâlnim cu jurnalistul Mario Balint, corespondent de război, doctor în științe militare, analist și consultant de securitate, autor al unor volume de proză, reportaj, fotografie, eseu. Întâlnirea cu jurnalistul Mario H. Balint va fi miercuri, 15 noiembrie 2023, de la ora 12.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocsa Caras Severin, la invitația primarului Mirel Patriciu Pascu. Vă invităm alături de noi, pentru o întâlnire interesantă și discuții incitante, cu subiecte arzătoare ale zilei de azi!

Cu prețuire,

Gabriela Serban

14 noiembrie 2023, ora 15.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

36 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Expoziție – retrospectivă: Membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au pictat sub privirile vizitatorilor proiectului „Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara” din Piața Victoriei. Au participat Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Doina Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.

Din orașul cultural- artistic și nu numai, Cluj Napoca, am primit cu mare bucurie de la colegul de breaslă și redactor șef, Iulian Patca, revista ,,Agora Literară”, publicație editată de Liga Scriitorilor din România, președinte domnul Al.Florin Țene, membru UZPR, care de vreo 16 ani țin în viață această publicație ca o fereastră deschisă spre artă și cultură, pentru mulți creatori, iubitori ai scrisului din toată țara dar și din Diaspora. O revistă cu 32 de pagini, apariție trimestrială, parțial color, coperți cartonate și un design de excepție realizat de Lascăr Morcan și desene de Constanța Abălașei Donosă. Și ca o faptă bună trebuie să menționăm că revista ,,Agora Literară ”a LSR, este un proiect realizat și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, deci se (mai) poate!
Structurată pe capitole cu titluri inedite și relevante diverselor genuri literare abordate, cum ar fi; Drag și dor de Eminescu, Cronica literară, Sonetul ca stare de spirit, Starea de grație, Starea poeziei, Poezia ca stare de creație, Crochiu de poet, Secvențe lirice, în care descoperim semnatari de notorietate în arealul cultural-artistic național dar și din Diaspora.
De reținut numele, scriitorilor, poeților, critici literari: Mircea Dorin Istrate, Titina Nica- Țene, Aurelia Rînjea,Nicolae Cabel, Lucia Elena Locușteanu, Mihaela C.D.(Canada) Luci Trușcă, Ionuț Țene, George Ichim, George Petrovai, Dumitru Mălin,Vasile Dan Marchiș, Vasile Cocarcea (R. Moldova) George Roca Australia, Florentin Smarandache (SUA), Marinela Belu-Capșa, Victoria-Maria Pripon, Marieta Coman, Mariana Popa, Radu Botiș, premianți ai Proiectulul cultural internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția 2021-2022, inițiat de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara sub egida UZPR și desigur promotorii și susținătorii acestei reviste de suflet, iubire și spirit românesc, Al. Florin Țene cu două materiale interesante ,,Virtuțile Aforismului”și ,,Privirea ca receptor a luminii din cuvinte”și Iulian Patca, despre ,,Romanul unei generații”.
Un spațiu generos este alocat pentru ,,Premiile Ligii Scriitorilor din România” pentru cărțile apărute în anul 2022, desemnate de juriul format din scriitorii, Iulian Patca (președinte), Gavril Moisa, Voichița Pălăcean Vereș, Ionuț Țene, și Ion Constantinescu. La capitolul ,,Semnale editoriale” cu subtitlul ,,Cartea caldă de pe raft” sunt prezentate o serie de cărți însoțite de câte un gând frumos și plin de expresivitate.
,,Măsurând clipa”-Poetele Mihaela CD. și Aurelia Oancă, alcătuiesc un impresionant volum de versuri în tandem, măsurând împreună clipa cea repede care trece ireversibil.(Editura Global Universum, Montreal, Canada 2023).
,,Fiorul iubirii” – ajuns la deplină maturitate lirică, a 13 -a carte a poetului Constantin Stroe este,, ca un cireș înflorit,bucurându-ne cu înfloririle- poeme de sine… dăruindu-ne fructele de gânduri ale iubirii din noi și din lume” (Florin Gheorghiu).
,,Cioplind în grup”- a 15-a carte a Cameliei Felicia Băințan, din lumea sferafică a poeziei, conține mărturisiri complete, complexe, nelăsând loc echivocului și se pare că a sculptat bine în acel trup pentru a scoate la lumină sufletul plin de lumină. (Petronela Apopei)
,,O iubire de la răsărit până la apus”- noul roman al Mariei Someșan ,,consemnează povestea unei iubiri…care s-a cerut împlinită ca un răsărit de soare atât de mult așteptat” cum îl prezintă Nadia Fărcaș, editoarea volumului.
,,Siberii de gheață”- după 20 de ,,volumașe” de poezii și proze scurte, Rodica Fercana se încumetă să ne poarte prin spații mai vaste în paginile tulburătoare ale unui roman emblematic. (Ed.Solon, Bistrița, 2023.
Gânduri belgiene- ale poetului Gavril Moisa sunt evident reflecții și miniaturi lirice de călător împătimit și observator sensibil, prezentate cu umor și virtuți metaforice.
,Prin roua gândurilor”- în stil polivalent, poet, redactor, cronicar, textier, promotor cultural, scenarist și regizor, artist în pictură tradițională și digitală, Mihaela CD. Ne invită să-i citim florilegiul spiritual de eseuri, articole, recenzii și cronici.
Natura creștină- al 11-lea volum de poezii semnat de prolificul poet din Bonțida, Alexandru Blaga, este un valoros ,,nou inel la trunchiul deja viguros al poeziei sale”, cum remarcă Vasile Filip.
Așadar o revistă remarcabilă prin ținută grafică și conținut care trebuie citită.

Dumitru BUȚOI/ UZPR/Timiș

Această poveste a început în vremea Primului Război Mondial. Lovit din mai multe direcţii, Imperiul Austriac avea tot mai mari probleme în a asigura armatele cu muniţie şi toate cele furnituri necesare. Aşa se face, că au recurs la soluţii extreme, precum rechiziţionarea clopotelor din biserici, spre a-şi asigura producţia de muniţie. De acest lucru nu au fost scutite nici localităţile din zona noastră, a Banatului de Munte; au luat clopotele de la bisericile din Cornea şi Topleţ. Războiul s-a încheiat în anul 1918, imperiul Austro-Ungar se dezmembrează iar Banatul şi Ardealul se unesc cu patria-mamă. Pe acest fundal, profesorul Traian Lalescu care între timp devenise cunoscut în cercurile academice din lume, se implică tot mai mult în efortul de emancipare economică şi culturală a Banatului; calitatea de deputat al judeţului Caraş în Parlamentul României i-a favorizat în plus acţiunile. La Cornea, îl avea drept colaborator şi prieten pe iubitul preot al satului – Nicolae Văleanu. În faţa celor văzute la sate, profesorul comandă la o firmă de prestigiu din Budapesta două clopote, pentru Cornea şi Topleţ. Era în anul 1923. Clopotul de la Cornea are la bază un diametru de circa 64 cm, un sunet superb şi puternic

Care se aude în toate hotarele satului. La Cornea, profesorul a făcut mai multe acţiuni, precum înfiinţarea Şcolii de Arte şi Meserii sau finanţarea monumentului celor căzuţi în acel război mondial 1914-1918 şi care monument se află chiar lângă biserică.

Anii au trecut şi a venit cel de-al doilea Război Mondial (1939-1945). Părintele Nicolae Văleanu şi-a amintit ce s-a întâmplat cu vechiul clopot şi prin concursul a 2-3 oameni de încredere a dat jos clopotul într-o noapte şi l-au îngropat în dealul Truschiu, undeva la hotar cu Mehadica, până la sfârşitul războiului.

Cornea celebrează anul acesta acest drag clopot, care de 100 de ani bate pentru noi; câte evenimente fericite sau triste ne-a adus la cunoştinţă! Biserica Ortodoxă, încă mai mult decât cea Catolică este caracterizată între altele printr-o adevărată cultură a clopotelor, cum de-a lungul veacurilor ele anunţă invazii străine sau alte evenimente de interes comunitar. Turnarea unui clopot de calitate este artă şi tehnologie în acelaşi timp. Cel mai mare clopot care a existat vreodată a aparţinut Catedralei din Piaţa Roșie-Moscova, care după vreme îndelungată a suferit o fisură, fiind retras şi expus pe un imens piedestal. Cel mai mare clopot din lume funcţional azi este cel al Catedralei Mântuirii Neamului din București-25 tone.

Sărbătorind centenarul acestui clopot emblematic pentru Cornea, se cuvine să adresăm un gând pios acestui mare pastor al nostru, care a fost părintele protopop Nicolae Văleanu.

TRAIAN LALESCU,

La 8 Noiembrie, 2023

Home 

DIN SUMAR

● MIHAI EMINESCU. Nu sunt cosmopolit!

● MIRON MANEGA. Dacă taci când e călcată în picioare libertatea cuvântului, nu ești ziarist, ești impostor!

● ANDREI ȘERBAN. Cenzura de astăzi e mai perversă și mai periculoasă decât în comunism

● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”

● MAGDA URSACHE. „Globaleza” și dezmembrarea limbii române

● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Movila ori Gorganul de la „Boburi” din Muscelul Cărămănesc

● MIRCEA ELIADE. Integrarea în mediocritate  

● ION MĂLDĂRESCU. „Nimic pentru România, totul pentru Ucraina și Israel!”   

● CRISTINA DELEANU. La dracu’ cu depresia!

● CONSTANTIN OLARIU ARIMIN. Iosif R. Petreanu: „Dacă evreii nu fac parte din națiunea română, România nu are caracter naţional!”

● VICTOR GRIGORE. Materii care lipsesc din noua programă școlară: Istoria maghiarilor, sașilor, turcilor, tătarilor, secuilor, precum și Istoria pakistanezilor și nepalezilor!  

● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Drepturile minoritarilor? Da, dar pe fondul bunului simț, cu asumarea crimelor împotriva românilor!    

● MITROPOLITUL VLADIMIR CĂTRE PATRIARHUL KIRIL: „Ne aflăm într-o situație de faliment instituțional”

● Arhiepiscop CARLO MARIA VEGANO. Ieșiți din Casa Ororilor! Satana nu e mai puternic decât Domnul!  

● DECLARAȚIA DE LA WESTMINSTER. 138 de academicieni, jurnaliști, autori, oameni de știință și intelectuali din toată lumea au semnat un manifest împotriva „complexului mondial al cenzurii”

● Clubul de Presă cere Guvernului să intervină contra abuzurilor YouTube și Facebook! Revista CERTITUDINEA subscrie acestui demers

● MIRON MANEGA / IOAN ROȘCA. Sacrificarea ultimului rest de libertate

● IOAN ROȘCA. Cincinalele holocaustizării- răbojul colaboraţioniştilor

● DAN DIACONU. România și colonialismul tehnologic

● MARIA DIANA POPESCU. România, țara care-și vinde copacii toamna, ca să aibă bani de lemne iarna

● MIRON MANEGA. Închisorile viitorului sunt pe punctul de a deveni Lege

● DAN NEGRU. Pumnul e arma prostului iar noi înarmăm proștii

● DIANA IOVANOVICI ȘOȘOACĂ. Oprește-te, Israel! Altfel vei fi judecat cu aceeași măsură!

● VASILICĂ MILITARU. Atacul din Gaza: un „Colectiv” la scară planetară

● Prof. univ. CORVIN LUPU. De la Uniunea Sovietică la Federația Rusă. Capcanele continuității (I)

● DENIS BUICAN PELIGRAD. Viață sfârtecată între Răsărit și Apus

● MIRCEA PERPELEA. Eternul Fâcă

● VICTOR M. IONESCU. Lacrima de mir

● MIRON MANEGA. Ministerul Transporturilor – cel mai strălucit candidat la „Antologia prostiei omenești”

● Gen. Mr. Av. RADU THEODORU. În apărarea ortodoxiei (VII) Biserica ortodoxă, aliată împotriva propriului destin. Poliția religiei

● RADU TUDOR IONCICĂ (1981-2022). Situaţia Rusiei la Marea Neagră în 2010. Preliminariile conflictului cu Ucraina 

● DANIELA GÎFU. Prietenia la trădare se cunoaște

● ROMÂNIA FAȚĂ-VERSO. Înainte și după…

● Istoria minei de cărbune deținute de România lui Ceaușescu în SUA

● MIRON MANEGA. De ce se întețește antisemitismul în lume…