Duminică, 26 noiembrie 2023, după Sf. Liturghie, la Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” Bocșa Montană a avut loc un „popas cultural” care l-a avut în atenție pe protopopul Mihail Gașpar la 94 de ani de la plecarea în veșnicie și cei 100 de ani de la înființarea gazetei „Drum Nou” la Bocșa.

De asemenea, pr. paroh Daniel Adam a dorit ca prin această zi specială să cinstească cei trei ani de la hirotonirea sa ca preot și slujire în această parohie în care, cu peste 100 de ani în urmă, a slujit și protopopul Mihail Gașpar.
Așadar, în prima parte a zilei credincioșii au asistat la o discuție despre viața, activitatea și opera scriitorului și protopopului Mihail Gașpar, moment susținut de Gabriela Șerban, documentarist și diriguitor al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”Bocșa, precum și de profesorul și istoricul dr. Mihai Vișan, realizatorul mai multor lucrări dedicate Bocșei și protopopului Gașpar; în cea de-a doua parte a zilei credincioșii au fost invitați să urmărească filmul „Mâini de aur: povestea lui Ben Carson”, un film-provocare, din care învățăm a oferi semenilor și a jertfi din timpul și din comoditatea noastră.
Iată că, în acest post al bucuriei, credincioșii din Bocșa Montană au beneficiat de o duminică înălțătoare atât din punct de vedere spiritual, prin participarea în smerenie și rugăciune la Sfinta Liturghie, prin împărtășirea unui număr mare de credincioși cu sfântul trup și sânge al Domnului și prin participarea la Acatistul Sfântului Cuvios Stelian, ocrotitorul pruncilor și al familiei, cât și din punct de vedere cultural, readucându-l în memoria colectivă pe vrednicul de pomenire protopop și scriitor Mihail Gașpar, dimpreună cu opera sa literară și jurnalistică.
Când vorbim despre presă în Banat, nu putem să nu-l amintim pe prozatorul, dramaturgul, publicistul, traducătorul, editorul, omul politic, protopop Mihail Gașpar, născut în 12/24 ianuarie 1881 la Gătaia, jud. Timiș, și plecat la cele veșnice în 27 noiembrie 1929 la Bocșa Montană, jud. Caraș-Severin.
Preot în perioada 1903-1911 și protopop al tractului Bocşa Montană în perioada 1911 – 1929, Mihail Gașpar a fost un mare patriot și un activ om de cultură, dar și unul dintre cei mai importanți scriitori și publiciști ai Banatului.
La Bocşa Mihail Gaşpar a pus bazele publicaţiei „Drum Nou”, care a apărut ca gazetă locală între 1923 şi 1929, sprijinită financiar de Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa.
Gazeta „Drum Nou” se ocupa de o gamă largă de probleme sociale şi culturale. În coloanele periodicului se găsesc noutăţi locale, comentarii la viaţa politică a ţării, probleme cultural-artistice şi mai ales creaţii literare semnate atât de autori bănăţeni, cât şi de colaboratori de prestigiu: Nicolae Iorga, Ion Pillat, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu și alții.
După moartea scriitorului şi protopopului Mihail Gaşpar gazeta îşi sistează apariţia, ea reapărând la Oraviţa, între 1930 – 1933, sub conducerea lui Ilie Russmir cu menţiunea „Fondator Mihail Gaşpar”, precum şi la Craiova.
Din catalogul periodicelor de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, reiese că „Drum Nou” – „organ pentru toate interesele românești” – a avut cel puțin trei locații de apariție: Bocșa Montană (1923 – 1929), condusă direct de protopopul Mihail Gașpar; Oravița (1930 – 1933) sub coordonarea lui Ilie Rusmir, cu mențiunea „Fondator M. Gașpar”; Bocșa Montană (1934 – 1938) sub conducerea lui Ionel M. Gașpar, redactor Ioan Târziu, apoi, din motive economice, dar și prin dispariția prematură a lui Ionel Gașpar, ziarul va fi translatat la Craiova (în perioada 1946 – 1947).
La inițiativa pr. Ciprian Costiș, în 8 iunie 2014 apare, sub egida Parohiei Ortodoxe din Bocșa Montană, primul număr dintr-o serie nouă a gazetei „Drum Nou”, din păcate revista nu are viață și, după 13 numere, apariția sa încetează (iunie 2015).
Mihail Gașpar este unul dintre scriitorii și gazetarii cei mai cunoscuți și prețuiți ai Banatului în primele decenii ale secolului nostru; a fost „ultimul mare scriitor al Banatului ” până la 1918 – cum scrie I.D. Suciu în istoria dedicată literaturii de până la Unire; „unul dintre cei mai vioi intelectuali bănățeni, autor al mai multor romane și nuvele” îl descrie Camil Petrescu în 1921în revista „Țara”de la Timișoara; era un „sprinten mânuitor al condeiului și un bun orator” – nota despre el în 1931 Ion Breazu; „om de mare talent în vorbă, capabil însuși să încerce a învia pe pagini de roman epoca lui Ștefan cel Mare” – cum și-l amintea Nicolae Iorga, iar toate acestea și multe altele sunt prezentate de către Gheorghe Jurma în volumul „Panorama presei din Caraș-Severin” (Reșița: TIM, 2018).
Mihail Gașpar s-a stins în 27 noiembrie 1929 la Timișoara; a fost adus la Bocșa Montană, depus în Biserica pe care o păstorise și înmormântat în Cimitirul Ortodox din Bocșa Montană. În curtea acestei Biserici – cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh – se află bustul protopopului Mihail Gașpar, realizat de sculptorul bănățean Romul Ladea și dezvelit în 27 iunie 1943.
În orașul Bocșa memoria importantului om de cultură Mihail Gașpar a rămas vie peste timp nu doar prin scrierile sale, prin bogata sa activitate, ci și prin casa impunătoare care încă există pe strada care astăzi îi poartă numele în Bocșa Montană. Din păcate, ea nu are statut de casă memorială, urmașii protopopului înstrăinând-o, însă, trecătorii prin acest orășel bănățean pot citi pe o placă omagială că „în această casă a trăit și muncit scriitorul, gazetarul și patriotul Mihail Gașpar, protopresbiter al Tractului Bocșei-montane în perioada 1911 – 1929”, amintind de un eveniment important organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în anul 2011, la împlinirea celor 130 de ani de la naşterea scriitorului şi protopopului: confecţionarea şi amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit şi muncit patriotul bocşean; realizarea unei cărţi – Mihail Gaşpar şi Nicolae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocşa – şi existenţa unui DVD realizat de TVR Timişoara cu reportajul care redă evenimentul.
Iată, la acestea se adaugă și evenimentul din 26 noiembrie 2023, duminică în care protopopul Mihail Gașpar a fost pomenit în rugăciuni în biserica pe care cu onoare și iubire a păstorit-o în Bocșa Montană, a fost elogiat în discursuri și reașezat, în scris, pe harta culturală a Banatului. Veșnica lui pomenire!

PS.
Volume ale protopopului Mihail Gașpar: Japonia, Lugoj: editura Carol Traunfellner, 1905; În vraja trecutului, Lugoj: Editura Coloman Nemeş, 1908; Date monografice referitoare la comuna Bocşa Montană, Caransebeş: Tipografia Diecezană, 1914; Blăstăm de mamă şi Domnişoara Marta, Arad: editura Librăriei Diecezane, 1916; Fata vornicului Oană, Bucureşti: Editura Naţională S. Ciornei, 1929; Fata vornicului Oană, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de George C. Bogdan şi Doina Bogdan Dascălu, Timişoara: editura Facla, 1974; Din vremuri de mărire, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de George C. Bogdan şi Doina Bogdan Dascălu, Timişoara: editura Facla, 1982; D-ale vieţii / Mihail Gaşpar; ediţie critică, tabel cronologic, studiu introductiv şi note de pr. dr. Valentin Bugariu, cu o Precuvântare de P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului.- Timişoara: Eubeea, 2008.- 2vol.
Referinţe: Calendarul Românului, Caransebeș, 1925; Analele Banatului. Studii și cercetări din istoria și arta Banatului. Director Ioachim Miloia. Timișoara. Anul II. Iulie-decembrie. Fascicol 3, 1929; Bănăţeni de altă dată… vol. I.: 42 de figuri bănăţene – biografii şi fotografii/ dr. Aurel Cosma junior. –Timişoara,1933; Trei primăveri/ Camil Petrescu; ediție alcătuită de Simion Dima.- Timișoara: Facla, 1975; Presa şi viaţa literară în Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa, 1978; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin./ Bitte Victoria, Chiş Tiberiu, Sârbu Nicolae. Reşiţa: Timpul, 1998; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; 50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa 1953-2003/ Gabriela Tiperciuc. Reşiţa: Timpul, 2003; Oameni şi locuri din Bocşa./ Cireşan-Loga Iosif, Popovici Tiberiu. Reşiţa: TIM, 2005; Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic/ pr. dr. Valentin Bugariu; Precuvântare de G. I. Tohăneanu.- Timișoara: Eurostampa, 2007; Cărăşeni de neuitat II/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2009; Mihail Gaşpar şi Nicolae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocşa. Reşiţa: TIM, 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara: Mirton, 2011; ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2013; ediția a III-a, revizuită și adăugită, Timișoara: David Press Print, 2019; Amintiri/ P. Nemoianu.- Timișoara: ArTPress, 2012; revista Bocşa culturală , Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30); Istorie și semn religios/ Valentin Bugariu.- Craiova: Sitech, 2014; Mihail Gașpar într-o triplă ipostază: scriitor, cleric si politician ( în completarea medalioanelor din ”Cărășeni de neuitat”, partea a II-a, p. 43 si partea a XXVI-a, p. 82)/ Vasile Petrica, Restituiri literare, Reșița: Banatul Montan, 2012 În: Cărășeni de neuitat XXIX/ Constantin C. Falcă. Timisoara: Eurostampa, 2016; Cărășeni de neuitat, partea XXVIII-a/ Constantin C. Falcă. Timișoara: Eurostampa, 2016; Mihail Gaspar – O sfântă pasiune pentru Stefan cel Mare si sfânt/ Mircea Șerbănescu. În: Cărășeni de neuitat, partea XXX-a/ Constantin C. Falcă. Timișoara: Eurostampa, 2016, p. 98 – 101; Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Cărășeni de neuitat XXXII/ Constantin C. Falcă. Timisoara: Eurostampa, 2017; Mihail Gașpar – un corifeu al culturii bănățene/ Mihai Vișan, Daniel Crecan.- Timișoara: David Press Print, 2016; Medalioanele Unirii. Jubileul 1918 – 2018/ Nicolae Danciu Petniceanu. Timișoara: Mirton, 2017; Biserică și comunitate în Protopopiatul Bocșei 1892-1950/ Mihai Vișan, Daniel Crecan, Ciprian Costiș.- Timișoara: David Press Print, 2018; Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918/ Gabriela Șerban și Valentin Costea; prefață de Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma. Reșița: TIM, 2018; Cărășeni de neuitat XXXV/ Constantin C. Falcă. Timisoara: Eurostampa, 2018; Cugetări în presa anilor 1926 – 1948/ Nicolae Brânzeu.- Timișoara: Triade, 2019; Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale); Nicolae Iorga și Banatul/ Gheorghe Jurma. Ediția a II-a revăzută și adăugită.- Reșița: TIM, 2020; Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi. Vol. 1/Gabriela Șerban și Valentin Costea.- Reșița: TIM, 2020 (Bocșa, istorie și cultură; 53); Gabriela Șerban. Protopopul Mihail Gașpar, slujbă de pomenire la 140 de ani de la naștere, în Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” Bocșa Montană În: Bocșa culturală, Anul XXII, nr. 1(112)/ 2021, p. 6; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte, din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

COMUNICAT

Silvicultorii din România solicită Președintelui României și Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în cazul Proiectului de Lege privind sistemul public de pensii

(PL-x 727/2023)

Federația Silva, organizație sindicală și profesională reprezentativă la nivelul sectorului silvic din România, a solicitat intervenția Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, și Avocatului Poporului, doamna Renate Weber, pentru sesizarea Curții Constituționale a României, conform atributelor legale, cu privire la neconstituționalitatea Proiectului de Lege privind sistemul public de pensii (PL-x 727/2023) în privința inechităților pe care noua lege le aduce pentru personalul silvic încadrat în prezent în condiții speciale de muncă potrivit Statutului personalului silvic.

Prin cele două scrisori transmise vineri, 24 noiembrie 2023, Președintelui României și Avocatului Poporului de Federația Sindicatelor Silva, organizație care reprezintă peste 14.000 de silvicultori din întreaga țară, se solicită sprijinul singurelor două instituții care au, în această etapă, anterior promulgării legii, prerogativa legală de a sesiza Curtea Constituțională.

Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii adoptat de Camera Deputaților – PL-x nr. 727/2023, abrogă în mod inexplicabil art. 20 alin (2), (3) și (4) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, cu modificările ulterioare, fară nicio motivare în acest sens în Expunerea de motive, fără nicio analiză a condițiilor de muncă în domeniul silvicultură și fără nicio justificare pentru înlăturarea aplicabilităţii unei dispoziţii legale în vigoare, în condiţiile existenţei în continuare, în prezent şi pentru viitor, a aceleiaşi situaţii de fapt referitoare la condiţiile de muncă din domeniul silvicultură.

Criticile de neconstituționalitate sunt bazate pe faptul că:

–  Prin Legea nr. 234/2019, Parlamentul României a adoptat o serie de modificări și completări la OUG 59/2000 – Statutul personalului silvic, inclusiv în materie de încadrare a unor locuri de muncă din domeniul silvicultură care presupun desfăşurarea a cel puţin uneia dintre următoarele activităţi: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; exploatări forestiere; construcţii forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri, în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, conform legii.

– Prin Decizia nr. 36/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă a statuat că “Locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfăşoară activităţile menţionate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis în condiţii speciale” fiind avute în vedere, în mod explicit, tocmai condiţiile de risc în care se desfășoară şi s-a desfăşurat şi anterior activitatea de către personalul silvic, condiţii ce au avut drept efect o erodare suplimentară a capacităţilor fizice ale acestor angajaţi, faţă de lucrătorii care muncesc în condiţii normale.

–  Condițiile de risc în desfășurarea anumitor activități din domeniul silvicultură, avute în vedere în Expunerea de motive a Legii nr. 234/2019, constând în: efort fizic deosebit, desfășurat în condiții de teren accidentat, condiții atmosferice deosebite (temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, ploi, ninsori, fenomene meteo extreme), condiții vătămătoare din partea factorilor biotici (atacuri ale animalelor sălbatice, precum și numeroase atacuri ale infractorilor surprinși de personalul silvic în pădure), care de multe ori, pun viața personalului silvic în pericol (în ultimii ani, 6 pădurari au fost uciși, iar peste 750 de silvicultori au căzut victime ale agresorilor surprinși în timp ce tăiau ilegal, sustrăgeau lemn sau la braconaj) nu s-au îmbunătățit și nici nu s-au modificat din luna noiembrie 2019, de când Legea nr. 234/2019 a fost adoptată de Parlamentul României și până în luna noiembrie 2023, când prin art. 168 alin. (1) lit. e) din Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, se propune fără nicio fundamentare, abrogarea art. 20 din O.U.G. nr. 59/2000 – Statutul personalului silvic modificat și completat prin Legea nr. 234/2019.

-Din statisticile existente la nivelul sectorului silvic din România, s-a constatat că speranța medie de viață în silvicultură nu depășește vârsta de 63 ani, fiind cea mai scăzută speranță de viață a profesiei de silvicultor din statele Uniunii Europene. Aceasta vârstă este inferioară vârstei standard de pensionare, de 65 de ani, prevăzută de Legea privind sistemul public de pensii.

Federația Sindicatelor Silva atrage atenția și pe această cale că abrogarea încadrării în condiții speciale a unor locuri de muncă din domeniul silvicultură, recunoscute odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2019 privind modificarea și completarea Statutului personalului silvic, încalcă principiul protecţiei sociale a muncii, reglementat la art. 41 alin. (2) din Constituţia României, conform căruia: “Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”

Reamintim faptul că Federația Sindicatelor Silva, împreună cu Federația Transportatorilor Feroviari din Romania și Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, cu sprijinul Confederației Sindicale Naționale Meridian și al membrilor de sindicat din cadrul mai multor structuri sindicale din țară – polițiști locali, personal medical, mineri, funcționari publici, au susținut în data de 16 noiembrie 2023, în Piața Victoriei, la Guvernul României, un Miting de protest față de Proiectul Legii privind sistemul public de pensii și a Legii nr. 296/2023, privind unele măsuri fiscal-bugetare, la care au participat câteva mii de membri de sindicat din întreaga țară.

Federația Sindicatelor Silva va susține, în continuare, menținerea drepturilor lucrătorilor din domeniul silvicultură, prin toate mijloacele legale, inclusiv prin organizarea unor noi acțiuni de protest. 

București, 27 noiembrie 2023

DEPARTAMENT COMUNICARE

FEDERAȚIA SINDICATELOR SILVA