X, fostă Twitter, s-a dovedit a fi cea mai mare sursă de știri false, propagandă și dezinformare. În urma unui studiu derulat pe șase platforme online din Polonia, Slovacia și Spania, Comisia Europeană (CE) i-a cerut proprietarului X, Elon Musk, să depună un efort mai mare pentru a combate dezinformarea.
CE a solicitat recent o monitorizare a dezinformării de la TrustLab. Intitulat „Cod de practică privind dezinformarea”, studiul a comparat peste 6.000 de postări unice pe rețelele sociale pentru a examina prevalența și sursele dezinformării, relatează tech.co.
UE a acuzat anterior companiile de social media că nu au reușit să stopeze campaniile rusești de propagandă și dezinformare, „amploarea și influența conturilor susținute de Kremlin” crescând în 2023. Comisarul UE pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, a avertizat: „Statul rus s-a angajat în războiul ideilor pentru a polua spațiul nostru informațional cu jumătate de adevăruri și cu minciuni, pentru a crea o imagine falsă că democrația nu este mai bună decât autocrația”.
Analiza a concluzionat că X a înregistrat cel mai mare „raport de descoperire” al dezinformării – YouTube l-a avut pe cel mai mic.
În urma studiului, Jourova și-a clarificat așteptările: „Mă aștept ca platformele să depună mai multe eforturi, cu rezultate mai bune. Propaganda și dezinformarea rusești sunt încă foarte prezente pe platformele online. Aceasta nu este ceva obișnuit; Kremlinul luptă cu bombe în Ucraina, dar cu cuvinte peste tot, inclusiv în UE”.
În luna mai, patronul X, Elon Musk, a renunțat la „Codul de practică privind dezinformarea” al UE. (redacția UZPR)
În vederea comercializării produselor agro-industriale ale Banatului, încă în primul deceniu al stăpânirii habsburgice, au fost create cu sediul în Timişoara, mai multe asociaţii şi societăţi comerciale. În anul 1782, imediat după obţinerea privilegiilor de oraş liber regesc, a fost reorganizată Asociaţia negustorilor [1]. Probabil că din aceşti ani datează şi tiparul sigilar al acesteia, păstrat la Muzeul Naţional al Banatului Timişoara [2]. Vestigiul sigilar a fost până acum, puţin studiat de către cercetători. Din acest considerent reluăm prezentarea lui şi îl descriem amănunţit. Rondela sigilară confecţionată din fier are o formă oval-verticală (31 x 36 mm), gravată în incizie, pentru sigilarea cu ceară. Înălţimea totală a piesei sigilare este de 102 mm [3]. În câmpul sigilar, se află un scut (convenţional) oval, cu o bordură spicată legată în partea de sus cu o fundă. În scut, pe albastru [4], un vapor fluvial, din care coboară un personaj masculin (Hermes, zeul comerţului), înfăţişat în întregime. Personajul menţionat poartă pe cap pălărie înaripată; de umărul stâng îi atârnă o haină specifică, până mai jos de şold şi este încălţat în sandale cu aripi. În mâna dreaptă ţine un caduceu [5], simbolul comerţului, iar în mâna stângă un obiect neidentificat (probabil un pătrat având gravată litera majusculă ,,X”, din alfabetul neogrec, desemnând iniţiala numelui său în forma herma, de la herme) [6], reprezentat deasupra unei ancore. Reprezentarea navei cu pânzele coborâte, a ancorei şi a coborârii zeului spre mal, ne indică faptul că ambarcaţiunea este ancorată la malul apei albastre (râul Bega). Imaginea este simbolică, arătând că prosperitatea oraşului se datora în bună parte comerţului fluvial, singura arteră care lega, în acea vreme, capitala ţinutului cu Europa Centrală şi cu Balcanii [7]. De o parte şi de alta a compoziţiei din marginile scutului iese spre flancurile acestuia câte un corn al abundenţei (sau ,,îmbelşugării”), îndreptat în sus. Un corn al abundenţei, cel din dreapta scutului iese în afară pe dedesubtul bordurii, iar cel din stânga scutului iese peste bordură. În partea superioară a scutului este înfăţişat un înger în zbor spre dreapta, ţinând cu mâinile un voal fluturând deasupra capului. În exerga, întreruptă de înger, între două ovale, unul perlat în interior şi altul şnurat în exterior, s-a scris legenda cu litere majuscule în limba germană: SIGIL DES TEMESVARER HANDELSTANDES. Privind emblema acestui tipar sigilar, constatăm că gravarea suprafeţei rondelei de către meşterul pecetar anonim, a produs o compoziţie foarte reuşită. După părerea noastră acest tipar sigilar a fost confecţionat pe plan local.
Note bibliografice:
[1] Pentru detalii privind societăţile comerciale din Timişoara, vezi Lajos Kakucs, Breslele, manufacturile şi dezvoltarea industrială a Banatului între anii 1717-1918, Timișoara, Ed. Mirton, 2008, pp. 198-200.
[2] Muzeul Naţional al Banatului Timişoara, Colecţia de matrice sigilare, nr. inv.20271.
[3] Vezi Maria Vertan, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Timișoara, Ed. Mirton, 2007, poziția 45, p. 18, fig. 45; idem, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Ediţia a II-a adăugită, Timișoara, Ed. Marineasa, 2008, poziția 46, p. 19, fig. 46; Lajos Kakucs, op. cit., p. 200.
[4] Albastru (sau azur) = culoare utilizată în alcătuirea stemelor, reprezentată, convenţional, prin linii orizontale la distanţă egală; Dicționar al științelor speciale ale istoriei Arhivistică, cronologie, diplomatică, genealogie, heraldică, paleografie, sigilografie, București, Ed.Științifică și Enciclopedică, 1982, p. 19.
[5] Caduceu = însemn format dintr-un baston având la extremitatea superioară două aripi, pe care se încolăcesc doi şerpi afrontându-se în partea superioară, idem, p. 58). Este atributul zeului Hermes şi al zeului Mercur. Hermes avea ca atribute: herma, cocoşul, broasca ţestoasă, geanta sau punga, sandalele cu aripi şi coiful cu aripi, precum şi palmierul, capra, numărul patru, peştele şi tămâia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Hermes (accesat la 14.11.2023).
[6] Herme, în Grecia antică erau stâlpi de piatră cu patru muchii de-a lungul drumurilor, la răspântii şi la intrarea în case, având sculptat în partea de sus capul lui Hermes (Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (Coord. Eugenia Dima), Ed. Arc/Gunivas, Chişinău, 2007, p. 847. Pătratul tăiat de două diagonale închide un secret sau o putere, prin introducerea în centrul său a numelui sau numărului celui ce deţine această calitate (Liviu Andronovici, Scurtă istorie a bijuteriilor româneşti începând cu Dacia precreştină (reprezentări ezoterice şi simboluri), Bucureşti, 2009, p. 56). Simbolul geometric, pătratul, din emblema sigilară cu obiectul având gravată litera majusculă ,,X”, ţinut în mâna stîngă de zeul Hermes, având o semnificaţie foarte adâncă ar putea simboliza şi două bare încrucişate, în săritoare, care împiedică dărâmarea sau deplasarea zidurilor clădirilor din apropierea malului râului.
[7] Kakucs Lajos, Expoziţia ,,Breslele din Banat”, în Revista Muzeelor şi Monumentelor, Seria Muzee, anul XX, nr. 6, 1983, p. 24. Augustin MUREŞAN
UZPR CARAS SEVERIN 