• UZPR

Vineri, 10, și sâmbătă, 11 noiembrie 2023, conducerea filialei UZPR Olt, „Pan M. Vizirescu” a participat, la Craiova, la o întâlnire de lucru cu conducerea centrală a UZPR, alături de conducerile altor filiale din sud-vestul României: Caraș-Severin, Dolj, Gorj-Mehedinți, Hunedoara, Olt, Timiș și Vâlcea. Gazdă a fost fliala UZPR Dolj, reprezentată prin dl. Mircea Pospai, președinte.

Conducerea centrală a UZPR a fost reprezentată de: dl. Sorin-Ștefan Stanciu, președintele UZPR; dl. Dan Constantin, președintele Comisiei de atestare profesională și redactor șef al revistei UZP; dna. Roxana Istudor, redactor șef-adj. al revistei UZP și coordonatorul site-ului UZPR; dl. Emil Stanciu, „supervizorul” pentru realizarea noului Statut al UZPR și dl. Marius Simion, asistent al președintelui Sorin Stanciu.

Președintele filialei UZPR Caraș-Severin a propus – din sală – păstrarea unui moment de reculegere pentru Oana Maria Glăvan Cenan, om de radio și director la Radio Reșița, care a trecut la cele veșnice…

Primul invitat la microfon a fost dl. Sorin-Ștefan Stanciu, președintele UZPR. Printre multe recomandări, dânsul a scos în evidență necesitatea sporirii exigenței atât în primirea de noi membri în UZPR, dar mai ales la atestarea profesională, în vederea acordării adeverinței pentru indemnizație.

Venit la microfon, dl. Dan Constantin, a dat asigurări că va fi sporită exigența în cadrul Comisiei de atestare.

Dna. Roxana Istudor a invitat șefii de filiale să posteze pe site-ul UZPR știri despre activitățile desfășurate în filiale, remarcându-l și pe Paulian Buicescu, de la Filiala Olt.

A urmat dl. Emil Stanciu, care a purtat dialoguri punctuale cu cei din filiale pe tema noului Statut.

Vom reda intervențiile la microfon, în ordinea alfabetică:

–        Filiala UZPR Caraș-Severin – președintele Ion M. Cucu și-a manifestat acordul pentru noul Statut;

–        Filiala UZPR Dolj – președintele Mircea Pospai a trecut în revistă principalele activități desfășurate de filială în colaborare cu USR, Biblioteca Județeană și cu TVR Craiova. Tot de la filiala Dolj a vorbit și dl. Nicolae Bălașa, care a făcut referiri nu doar asupra activităților din filială, dar și la activitatea dumnealui în cadrul CNA;

–        Filiala UZPR Gorj-Mehedinți – președintele Adina Andrițoiu a pus întrebări pentru lămuriri în legătură cu noul Statut;

–        Filiala UZPR Hunedoara – președintele Sorin Blada a scos în evidență problema resurselor financiare și difuzarea revistei UZP;

–        Filiala UZPR Olt – președintele Vivi-Viorel Pintea a arătat că și din postura de director general la CJCA-Olt a contribuit la buna desfășurare a activităților ziariștilor cu spații/săli, cu asistență tehnică. Consilierul Paulian Buicescu a cerut lămuriri punctuale privind studiile necesare unui membru UZPR;

–        Filiala UZPR Timiș – președintele Ioan David a vorbit despre realizările filialei de pe Bega, dar și despre unele greutăți inerente;

–        Fliliala UZPR Vâlcea – președintele Silviu Popescu a propus dezbaterilor diverse abordări legate de noul Statut;

În afară de președinții de filiale, au mai vorbit: Grigorie-Nicolae Lăcrița, Dan Lupescu (amintiri de prin redacții) și Dumitru Sîrghie. Printre cameramani a fost și Costel Mirea, de la „Olt Alert”.

În încheiere – la concluzii – președintele Sorin Stanciu i-a invitat/rugat pe șefii de filiale să studieze cu atenție documentele de la centru venite prin corespondență, precizând că oricine, oricând poate să ceară lămuriri.

A consemnat Ana Vasile UZPR Olt

Continuăm proiectul „Din tainele jurnalismului”, un proiect inițiat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în anul 2018 în parteneriat cu Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, aflat la cea de-a doua ediție.
La prima ediție a fost invitat jurnalistul Antoniu Mocanu; la cea de-a doua ediție ne-am întâlnit cu jurnalistul Mario Balint, corespondent de război, analist și consultant de securitate, autor al unor volume de proză, reportaj, fotografie, eseu.
Întâlnirea cu jurnalistul Mario H. Balint a fost programată pentru miercuri, 15 noiembrie 2023, de la ora 12.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa Caraș- Severin, și s-a desfășurat în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa. Au participat liceeni, însoțiți de cadre didactice, dar și prieteni și colaboratori ai bibliotecii.
Jurnalistul Mario Balint a vorbit unei săli arhipline, fiind ascultat de un public cu preponderență tânăr, iar întrebările au fost dintre cele mai diverse: „v-a fost viața pusă în pericol de multe ori?”, „ați rămas cu traume, cu sechele?”, „cum v-a marcat viața, existența, participarea în teatrele de operații?”, „cum v-a influențat relația cu Dumnezeu toate aceste experiențe?” și altele, întrebări cărora Mario Balint a răspuns cu franchețea-i caracteristică și, evident, cu povești interesante.
De asemenea, au fost prezentate cele mai recente apariții editoriale semnate Mario Balint: cele două volume de reportaje și eseuri – Șaptesprezece fără douăzeci (Reșița, 2022), Katerininska Prospekt, 30 (Reșița, 2023) – albumul Corespondent de război și revista BMTF (Balint Mercenary Task Force).
Întâlnirea s-a încheiat cu îndrăgitele sesiuni de fotografii și de autografe.

Născut la 18 iulie 1970 la Lugoj, Mario Hadrian Balint este fiul unor actori ai Teatrului de Vest din Reșița, stabilit și trăitor la Soceni (sat lângă Reșița, în comuna Ezeriș).
Ziarist profesionist din 1990, jurnalist, analist și consultant de securitate, doctor în științe militare, Mario Balint are o impresionantă activitate atât în presa scrisă, cât și în întreaga mass-media – televiziune, radio – fiind realizator de emisiuni, fondator de publicații și, de peste 20 de ani, corespondent de război. De asemenea, autor al unor volume de proză, reportaje, fotografii și eseuri.
Despre debutul său în presă, mărturisește: „Am debutat la 26 aprilie 1988 în săptămânalul Flamura al judeţului Caraş-Severin. A fost o notă despre o cursă automobilistică de viteză pe circuit pe care au câştigat-o reşiţenii, evident! În acea perioadă piloţii reşiţeni nu aveau rival în ţară. Am continuat să public săptămânal în Flamura, atât sport, cât şi articole de atitudine cetăţenească până la plecarea în armată. Am continuat acolo să scriu la presa militară. După evenimentele din Decembrie 1989 am fondat mai multe gazete, dar cea mai lungă colaborare a fost cu Ziarul TIMPUL, acolo unde am şi învăţat meseria de gazetar. Evident, din 1990 am colaborat cu Radio Timişoara.”
Mario Balint a avut șansa de a învăța gazetărie de la cei mai buni și-i vom aminti doar pe câțiva: Timotei Jurjică, Gheorghe Jurma, Nicolae Sârbu, Dorina Sgaverdia – la Reșița; Nicolae Pârvu și Bogdan Herzog la Radio Rimișoara; apoi, a avut șansa de a lucra alături de gazetari importanți precum Doru Dinu Glăvan, Mihai Anghel, Mihai Junea, Daniel Botgros, Radu Dobrițoiu, Adelin Petrișor, Mile Cărpenișan, Raico Cornea, Sergiu Galiș și alții; de asemenea, la nivel internațional, alături de Jim Clancy și Cristiane Amanpour de la CNN.
Ca jurnalist, Mario Balint se exprimă pe toate tipurile de media, însă nu renunță la presa scrisă, de aceea și-a creat și administrează un site propriu http://www.m-securitynews.ro precum și reviste trimestriale printate.
Dacă ne referim la experiența de jurnalist de război, vorbim despre Croaţia, 1991, Transnistria, 1992, Kosovo şi fosta Yugoslavie, 1999, urmate de cei 20 de ani de război împotriva terorismului, adică Iraq, 2003-2010 şi Afghanistan, 2002-1018. În total, 52 de luni de teatru de operaţii. La care, astăzi, adăugăm Ucraina și Israel/Gaza.
Când nu este în mijlocul evenimentelor, Mario Balint este corespondent Radio România Actualităţi în judeţul Caraş-Severin, își gestionează sit-ul, scrie cărți, susţine conferinţe şi prelegeri şi se implică în instruirea tinerilor şi a colegilor de breaslă prin organizarea de ateliere de pregătire având ca temă jurnalismul în situaţii de urgenţă, prin intermediul BMTF Risk Ak Demy.
În rest, se consideră un jurnalist de modă veche, care notează tot, pe moment, având convingerea că un jurnalist este „ca o ladă din podul bunicii în care pui de toate, o aromă, un gust, un miros, pe care le păstrezi, pentru că nu ști când ai nevoie de ele; pentru că reporterul trebuie să fie ochii, urechile și nasul cititorului, al privitorului, al celui care încearcă să consume reportajul.”
Mario Balint este pasionat de arme, de automobile și de istorie.
Dintre volumele semnate de Mario Balint amintim: Pe frontul de Est nimic nou. Reșița: Timpul, 2004; Frontline. Manualul jurnalistului în condiții de revolte sociale și conflicte armate.- Reșița: InterGraf, 2006; Jurnalistan. Coautor. Tuaregmedia, 2006; Rural from Caraș-Severin County.- coautor Tuaregmedia, 2006; Target. Operațiuni militare externe în combaterea terorismului.- Reșița: Banatul Montan, 2010; Afganistan. 10 ani plus – războiul meu – . Reșița: InterGraf, 2011; Șaptesprezece fără douăzeci.- Reșița, 2022, Katerininska Prospekt, 30.- Reșița, 2023; albumul Corespondent de război (2023).
Referințe: Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reșița: Timpul, 1998; Reșița literară/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018.

Evenimentul din 15 noiembrie 2023 a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa și al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Proiectul „Din tainele jurnalismului” va continua la Bocșa cu jurnalistul Dan Agache.

Cu prilejul implinirii frumoasei vârste de 83 de ani urăm Domnului Ion Marin Almăjan – mare scriitor, Om și român adevărat, sănătate și bună sporire în toate.
Marele cărturar este o memorie ieşită din miracol, la o personalitate de o delicateţe neobişnuită şi cu o fineţe sufletească rară şi profundă, cu o bunătate ce vine din buna cuviinţă nativă a poporului român din Almăj şi ca o expresie însuşită a Sfintei Tradiţii româneşti. Trăieşte în sârg cărturăresc, în evlavie şi nobleţe, fiind unul din marii cărturari ai ţării, ceea ce a făcut să fie tradus în mai multe limbi.
Prin natura şi convingerile sale, este un constructor, un creator care preţuieşte valorile fundamentale ale vieţii, repudiază trădătorii de neam şi ţară, prostia, răutatea, delaţiunea. Este un intelectual autentic, român adevărat, piatră de temelie a universului românesc.

Prof. Pavel Panduru/UZPR