Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor – educație pe parcursul întregii vieți a beneficiarilor

(ne vorbește ec. Giorgică BĂDĂRĂU, Președintele Federației Naționale „OMENIA” a C.A.R.P.- urilor din România și al Asociației C.A.R.P. „OMENIA” București)

Giorgică BĂDĂRĂU

În casele de ajutor reciproc ale pensionarilor (C.A.R.P.), educația pe parcursul întregii vieți este unul dintre principiile valoroase care ne ghidează în activitatea noastră și, în același timp, o inițiativă care oferă seniorilor oportunități de creștere personală continuă și dezvoltare a abilităților.
Există programe care includ o gamă largă de activități, cum ar fi cursuri de limbi străine, artă, muzică/dans, tehnologie, sport și multe altele ce promovează angajamentul social, stimularea cognitivă și bunăstarea generală în rândul seniorilor, îmbunătățindu-le calitatea vieții.
Desigur, nu toate casele de ajutor reciproc ale pensionarilor afiliate Federației Naționale „OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din România (peste 120 de astfel de asociații) reușesc să ofere membrilor seniori oportunități, cele mai comune fiind: educația financiară intergenerațională; educație pentru seniori în calitate de consumatori de bunuri și servicii; educație pentru sănătate, abilități practice și alte activități de îmbătrânire activă.
România este în prezent țara cu cea mai mică rată de alfabetizare în rândul adulților din Uniunea Europeană (aproximativ 22%). Cifrele sunt și mai îngrijorătoare cu cât adulții depășesc vârsta de 60 de ani, acest lucru contribuind adesea la o vulnerabilizare în fața diferitelor tipuri de escrocherii financiare și fraudă. Seniorii sunt adesea vizați de fraudatori din cauza lipsei de cunoștințe financiare și a deprinderilor în utilizarea bancomatului și a gadget-urilor.
În acest sens, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor au accesibilizat dintotdeauna serviciile financiare, oferind împrumuturi seniorilor cu venituri mici și foarte mici, utilizând proceduri simplificate și explicate pe înțelesul oricărui vârstnic. Mai mult decât atât, prin intermediul casierilor zonali, în cele mai multe situații, seniorii din mediul rural nu trebuie să se deplaseze la sediul C.A.R.P., ci împrumutul este adus la domiciliu.
Începând cu anul 2023, seniorii, membri ai caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor, au la dispoziție un ghid de educație financiară intergenerațională (poate fi utilizat de către orice membru al familiei) prin care își îmbunătățesc cunoștințele despre cum se construiește un buget, diferențele dintre casele de ajutor reciproc ale pensionarilor și bănci, principalii termeni financiari, utilizarea cardului și cum se pot feri de escrocherii în mediul digital.
Seniorii reprezintă un segment important pentru industria de bunuri și servicii, de aceea educația privind drepturile consumatorilor pentru persoanele vârstnice este esențială pentru a le oferi acestora cunoștințele și abilitățile de care au nevoie pentru a se proteja în diferite tranzacții. Acest tip de educație acoperă de obicei subiecte precum: înșelătoriile și prevenirea fraudei, siguranța produselor (educarea seniorilor cu privire la modul de identificare a produselor și serviciilor sigure și modalitatea de raportare a oricăror probleme), evitarea risipei de alimente/energie electrică etc. Seniorii bine informați și educați înseamnă copii și nepoți mai bine pregătiți, consumatori responsabili de bunuri și servicii. Aceste activități educaționale s-au desfășurat prin ateliere, publicații și site-uri proprii, de cele mai multe ori în parteneriat cu InfoCons, o organizație neguvernamentală de prestigiu cu care Federația Națională „OMENIA” colaborează de mai bine de 15 ani.
Un rol important au jucat în acest sens revista „OMENIA” publicație trimestrială a Federației Naționale „OMENIA” și ziarul „OMENIA” publicație lunară a Asociației C.A.R.P. „OMENIA” București.
De-a lungul timpului, Asociația C.A.R.P. „OMENIA” București a colaborat cu mai multe școli și grădinițe. Evenimentele s-au desfășurat în cadrul Centrului de Zi unde elevii Școlii Gimnaziale Nr. 141, ai Școlii Gimnaziale Nr. 143, ai Liceului Dinu Lipatti, din Capitală, împreună cu vârstnicii au interacționat cu ocazia diverselor inițiative. Elevii au manifestat un deosebit interes față de vârstnici și de preocupările lor, precum și de activitățile desfășurate la Centrul de Zi.
Activitățile găzduite de centrele de zi, bibliotecile și cluburile caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt printre cele mai dorite de către seniori. Sunt numite generic „terapii ocupaționale” și în funcție de resursele fiecărei case de ajutor reciproc a pensionarilor pot avea o frecvență săptămânală sau uneori punctuală. Cursurile de limbi străine, în mod deosebit cele de limbă engleză începători și avansați, au contribuit la o mai bună comunicare a bunicilor cu nepoții, în special cu cei plecați, alături de părinți, peste graniță.
Limba engleză a constituit un suport pentru „bunicii internauți” care în cadrul acestui cerc și-au dezvoltat abilitățile de utilizatori a e-mailului, a platformelor de socializare și a motoarelor de căutare a informațiilor, toate acestea aducându-i pe cei dragi mai aproape.
Nu de puține ori această învățare s-a desfășurat împreună, bunici, copii și nepoți în cadrul centrelor de zi și cluburilor care ființează în casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Tot împreună s-au desfășurat și activitățile în cercurile „seniorii ecologiști”, care s-au manifestat sub diferite forme în cadrul comunităților locale. Putem aminti, de asemenea, de workshop-uri pentru abilități practice (croșetat, realizare de decorațiuni pentru diverse sărbători, origami etc.), cercuri literare și de dezbateri, activități sportive (Thai-Chi, dans, aerobic, atletism, plimbări ghidate), activități culturale (vizite la muzeu, teatru, operă), workshop-uri cu diverse teme pentru bunăstarea personală la care sunt invitați lectori precum psihologi, medici de familie, cardiologi, diabetologi, nutriționiști etc.).
Toate aceste activități regăsite în casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt demersuri care pornesc de la nevoile reale întâlnite printre membrii noștri și pe care vom continua să le desfășurăm pentru a sprijini independența seniorilor, sentimentul de utilitate socială, dar și educația la orice vârstă ca instrument de incluziune socială.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

INVITAȚIE – Timișoara 9 octombrie 2023 – Acțiuni desfășurate sub genericul Decadei Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

9 octombrie 2023, Timișoara, „Pepiniera.1306 plante pentru Timișoara” din Piața Victoriei / între orele 13.30 și 15.00:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin pictează sub privirile vizitatorilor proiectului.

 

9. Oktober 2023, Temeswar, „Baumschule. 1306 Pflanzen für Temeswar“ am Sieges-Platz im Stadtzentrum / 13:30 – 15:00 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023

Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina und Gustav Hlinka) malen in der Anwesenheit der Besucher.

 

9 octombrie 2023, Timișoara, holul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ / ora 16.00:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa) și Tatiana Țibru (Reșița).

 

 

9. Oktober 2023, Temeswar, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses / 16:00 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023

Vernissage der Kunstausstellung mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan) und Tatiana Țibru (Reschitza).

 

 

9 octombrie 2023, Timișoara, Sala „Karl Singer” a Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ / ora 16.30:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere și 45 de ani de la trecerea în eternitate

Vernisajul unei expoziții documentare, dedicate lui Alexander Tietz.

Amintiri, evocări, proiecte dedicate lui Alexander Tietz.

 

 

9. Oktober 2023, Temeswar, „Karl Singer“-Saal im „Adam Müller-Guttenbrunn“-Haus / 16:30 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt und 45. Todestag

Vernissage der Dokumentationsausstellung, Alexander Tietz gewidmet.

Erinnerungen, Würdigungen, Projekte, Alexander Tietz gewidmet.

 

 

 

INVITAȚIE

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

300 de ani de la reîntemeierea Parohiei romano-catolice și de la punerea pietrei de temelie a actualei biserici (1723 – 2023)

 

8 octombrie 2023, Caransebeș, Parcul „G-ral Ioan Dragalina” – Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” / ora 10.30:

Parada portului.

 

8 octombrie 2023, Caransebeș, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” / ora 11.00:

Sfântă Liturghie închinată Jubileului, celebrată de mons. Johann Dirschl, vicar general (Timișoara).

 

8 octombrie 2023, Caransebeș, Piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Neprihănita Zămislire” / ora 12.00:

Program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne și Nelu Florea).

 

 

 

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

300 Jahre Neugründung der Römisch-Katholischen Pfarrei und erste Steinlegung an der jetzigen Kirche (1723 – 2023)

 

8. Oktober 2023, Karansebesch, Park „G-ral Ioan Dragalina” – Römisch-Katholische Kirche „Unbefleckte Empfängnis” / 10:30 Uhr:

Trachtenaufmarsch.

 

8. Oktober 2023, Karansebesch, Römisch-Katholische Kirche „Unbefleckte Empfängnis” / 11:00 Uhr:

Jubiläumsmesse mit Generalvikar Johann Dirschl (Diözese Temeswar).

 

8. Oktober 2023, Karansebesch, Platz vor der Römisch-Katholischen Kirche „Unbefleckte Empfängnis” / 12:00 Uhr:

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe aus Reschitza (Koordination: Marianne und Nelu Florea).

INVITAȚIE

8 octombrie 2023, Ciclova Montană, Biserica Romano-Catolică de pelerinaj „Maria Stâncii“ / ora 16.30:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Pelerinajul germanilor din Banatul Montan. Sfântă Liturghie închinată Maicii Domnului de la Ciclova, celebrată de mons. Johann Dirschl, vicar general (Timișoara).

 

 

8. Oktober 2023, Deutsch-Tschiklowa, Wallfahrtskirche „Maria Fels“ / 16:30 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Banater Berglanddeutsche Wallfahrtsmesse, mit Generalvikar Johann Dirschl (Diözese Temeswar).

 

INVITAȚIE

8 octombrie 2023, Anina, Centrul Cultural Muzeistic / ora 13:30:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

305 de ani de la colonizarea Banatului Montan și cu germani (1718 – 2023)

Expoziție de artă plastică a artiștilor plastici Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

 

 

8. Oktober 2023, Anina, Museistisches Kulturzentrum / 13:30 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

305 Jahre, seit das Banater Bergland auch mit Deutschen kolonisiert wurde, 1718 – 2023

Besichtigung der Kunstausstellung von Doina & Gustav Hlinka und Viorica Ana Farkas, Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

6 octombrie 2023, Reșița, curtea Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 16.00:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Vernisajul expoziției „Viața cotidiană a germanilor din Banat în secolul XX în fotografii de familie”, în parteneriat cu Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca. Introducere în expoziție: subsecretarul de stat Thomas Șindilariu, din partea Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.

 

6 octombrie 2023, Reșița, foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 17.00:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Inaugurarea expoziției filatelice interjudețene cu participare internațională „Etnic 2023 / Un panou”. 

 

6 octombrie 2023, Reșița, foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 18.00:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Vernisajul expoziției „Samuel von Brukenthal – un european timpuriu”. Introducere în expoziție: subsecretarul de stat Thomas Șindilariu, din partea Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.

 

 

6. Oktober 2023, Reschitza, Hof des UBB-Universitätszentrums / 16:00 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Eröffnung der Ausstellung „Die Alltagsgeschichte der Deutschen im Banat im 20. Jahrhundert in Fotos aus Familiensammlungen“ in Zusammenarbeit mit dem Institut für Geschichte der Rumänischen Akademie der Wissenschaften in Klausenburg. Einführung in die Ausstellung durch Unterstaatssekretär Thomas Șindilariu, von Seiten des Departements für Interethnische Beziehungen innerhalb des Generalsekretariats der Rumänischen Regierung.

 

6. Oktober 2023, Reschitza, Foyer des UBB-Universitätszentrums / 17:00 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Festliche Eröffnung der philatelistischen kreisübergreifenden Ausstellung mit internationaler Beteiligung „Etnic 2023“.

 

6. Oktober 2023, Reschitza, Foyer des UBB-Universitätszentrums / 18:00 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Eröffnung der Ausstellung „Samuel von Brukenthal – ein früher Europäer“. Einführung in die Ausstellung durch Unterstaatssekretär Thomas Șindilariu, von Seiten des Departements für Interethnische Beziehungen innerhalb des Generalsekretariats der Rumänischen Regierung. 

INVITAȚIE

6 octombrie 2023, Reșița, Muzeul Banatului Montan / ora 11.30:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Vernisajul expoziției „Pandemiile și epidemiile trecutului – provocări de comunicare multilingvă”, în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României. Introducere în expoziție: subsecretarul de stat Thomas Șindilariu.

 

 

6. Oktober 2023, Reschitza, Museum des Banater Montangebiets / 11:30 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Eröffnung der Ausstellung „Die Pandemien und Seuchen der Vergangenheit – Herausforderungen für die mehrsprachige Kommunikation“ in Zusammenarbeit mit dem Departement für Interethnische Beziehungen innerhalb des Generalsekretariats der Rumänischen Regierung. Einführung in die Ausstellung durch Unterstaatssekretär Thomas Șindilariu.

Salonul Hunedorean al Cărţii, la Deva. Lansări de carte şi întâlniri cu scriitorii

Peste 100 de edituri vor fi prezente cu standuri la ediţia din acest an a Salonului Hunedorean al Cărţii, manifestare culturală organizată la Deva de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” în perioada 10-13 octombrie, evenimentul prilejuind iubitorilor lecturii întâlniri cu scriitori şi editori din toată ţara. „Editurile, distribuitorii de carte, librarii şi bibliotecarii prezenţi la Deva vor fi într-un permanent dialog cu un public avizat, care ştie să aprecieze valoarea unei cărţi. Este o bucurie pentru noi să constatăm că, deşi ne aflăm în era internetului, lectura cărţilor în format tradiţional, pe hârtie, nu şi-a spus încă ultimul cuvânt şi plăcerea cititului, a răsfoitului unei astfel de cărţi nu va dispărea prea curând”, a declarat managerul Bibliotecii Judeţene Hunedoara-Deva, Sebastian Bara.

Salonul Hunedorean al Cărţii a ajuns la ediţia a XXII-a şi se va desfăşura în incinta unui complex comercial din centrul municipiului Deva, potriviot AGERPRES.

În fiecare zi vor fi organizate lansări de carte şi întâlniri cu scriitorii, de la care participanţii vor putea obţine autografe pe volumele achiziţionate.

Programul salonului de carte este între orele 10,00-20,00, iar accesul publicului este gratuit.

Foto: pixabay.com

Lansarea ediției a XV-aa Galei Premiilor pentru un Mediu Curat

ECOTIC, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a dat startul înscrierilor în cea de-a XV a ediție a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat. Sunt invitate toate entitățile care au desfășurat proiecte cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător să își înscrie inițiativele desfășurate pe parcursul acestui an.

În cele 14 ediții de până acum, peste 700 de proiecte de mediu și CSR au fost înscrise în Gala Premiilor pentru un Mediu Curat de către companii, instituții publice sau de învățământ, ONG-uri din diverse zone ale României. „Dorim ca, prin intermediul acestui concurs de tradiție, să aducem în atenția publicului inițiative și proiecte relevante pentru protecția mediului, dezvoltarea durabilă și de CSR derulate în țara noastră. Considerăm că prin promovarea acestor exemple concrete de bune practici încurajăm multiplicarea acestora și în alte comunități din România”, declară Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.

Cine și unde se poate înscrie?

Înscrierile se fac online, pe platforma www.premiilepentrumediucurat.ro, până pe 24 noiembrie, iar categoriile sunt:

• PROIECTE DE MEDIU – 3 câștigători

La această categorie se pot înscrie proiecte desfășurate de orice tip de entitate: companie, instituție publică, primărie, ONG-uri, exceptând instituțiile de învățământ care au o categorie specială dedicată.

• PREMIUL SPECIAL dedicat JURNALIȘTILOR – 1 câștigător

• PREMIUL SPECIAL dedicat INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT – 1 câștigător

Pentru a marca această ediție aniversară, ECOTIC va acorda și un:

• PREMIUL SPECIAL (BEST OF) – 1 câștigător

În cadrul acestei categorii vor fi analizate toate proiecte câștigătoare în edițiile anterioare și cel care se dovedește durabil și cu rezultate remarcabile va fi premiat.

Implicarea publicului larg este binevenită și în această ediție prin NOMINALIZAREA de proiecte prin formularul dedicat de pe www.premiilepentrumediucurat.ro.

În urma nominalizării, organizatorii îi vor contacta pe cei care implementează proiectele în vederea înscrierii acestora.

Jurizarea și decernarea premiilor vor avea loc în luna decembrie 2023.

Ediția a XV- a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat este susținută de:

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Info Cons, Ambasada Sustenabilității în România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio România Cultural, RFI România, și EventsMax și  Hotnews.

EcoFest România, ediția a XIII-a. Cineaștiși filme ecologiste, spectacole de muzică, ateliere, concursuri

În perioada 9-14 octombrie va avea loc cea de-a XIII-a ediție a evenimentului de tradiție și de ținută EcoFest România. Bogat în evenimente, onorat de prezența a numeroase personalități, manifestarea va avea în centru, ca de obicei, problemele de durabilitate și de mediu, văzute, abordate și dezbătute din diverse unghiuri și prezentate într-un mare număr de momente speciale.

În calitate de co-organizator al evenimentului încă de la începuturile sale, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este parte integrantă a demersului pentru mediu, jurnaliștii profesioniști fiind, ca și în atâtea alte domenii, printre primii chemați să conecteze publicul cu tot ceea ce se întâmplă la nivel de natură și de impact al activității umane asupra mediului, planetei și implicit asupra generațiilor actuale și viitoare. Din acest considerent, o serie de jurnaliști membri ai UZPR vor participa la evenimentele din cadrul EcoFest România. Lor li se vor alătura specialiști din nutriție, realizatori de filme de profil, reprezentanți ai autorităților publice central și locale. „EcoFest Ropmânia este o tradiție de succes, dovedită în cursul a peste un deceniu de existență neîntreruptă, chiar traversând unele condiții vitrege. Eveniment așteptat an de an cu același interes, Festivalul Filmului Ecologist nu este numai o trecere în revistă, în spirit competitiv, a celor mai notabile și interesante realizări cinematografice care se înscriu într-o tematică ecologistă, ci și o manifestare culturală cu target educativ”, punctează Sorin Stanciu, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Festivalul Internațional al Filmului Ecologist EcoFest România – „Pentru sănătatea Pământului” va include, ca de obicei o serie de premii acordate de un juriu de profesioniști din domeniul cinematografiei, iar Marele Premiu, ca și în alte ediții, va fi decernat de Juriul Elevilor.

Alături de Asociaţia Inițiativa Ecologistă Europeană, condusă de Lavinia Șandru, Uniunea Zariștilor Profesioniști din România este parte integrantă, o dată în plus, dintr-un eveniment care are în centru una dintre cele mai importante preocupări publice contemporane, care îmbină temele culturale și artistice cu cele ecologiste și educative, urmărind informarea și conștientizarea cu privire la impactul problemelor legate de mediu asupra calității vieții tuturor. (Roxana Istudor)

ecofest 2

ecofest 6

ecofest 7

03

ecofest 5

ecofest 4

CERTITUDINEA Nr. 146. Resurecția naționalismului rusesc și ascensiunea lui Putin

Home / Arhiva / Certitudinea print / 

DIN SUMAR

● MIHAI EMINESCU. Națiunea română este peste tot în Europa. Dar, peste tot, la fel de dezbinată

● ADRIAN PĂTRUȘCĂ. PREȘEDINTELE POLONIEI: „Ucraina este un înecat care își trage în adâncuri Salvatorii”

● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”

● Cât costă bancnota românească de zero euro?

● MAGDA URSACHE. Vorbitori-infractori și buruienile lor lexicale

● DAN DIACONU. Ce înseamnă să fii patriot

● POP MARȚIAN. „PROPRIETATEA ŞI NAŢIONALITATEA şi o ochire în marea chestiune a jidanilor (X). Un triumf economic al inimicului în ţara noastră, este mai periculos decât o dusină de triumfe diplomatice”

● CONSTANTIN OLARIU ARIMIN. Conspirații iudeo-germane: dacii erau strămoșii germanilor și evreilor. Românii sunt doar venetici târzii

● PAUL CURCĂ. Între excepționalism și mizerabilism   

● DUMITRU IONCICĂ. Pecetea getică a popoarelor europene. Zeii geților și scandinavilor

● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Agatonul Vechi și Agatonul Nou

● IULIA BRÂNZĂ MIHĂILEANU. EMINESCU despre „putreziciunea Romei” și „Paradisul Daciei”…  

● INTERVIU. „Homosexualitatea a devenit criteriu de promovare în BOR”    

● MIRON MANEGA. Este imoral să denunți putreziciunea de la vârful BOR?

● IOAN ROȘCA. Teroarea instituțională din colonia israeliană România  

● Prof. univ. CORVIN LUPU. Resurecția naționalismului rusesc și ascensiunea lui Putin

● DAN DIACONU. Franco-americanii își întăresc rețeaua coruptă africană. Rusia contraatacă

● TYLER DURDEN. Zelenski amenință cu destabilizarea Europei prin ucrainenii găzduiți de statele europene

● Dr. GEORGE COANDĂ Ca după un alt pact Ribbentrop-Molotov…

● Diana Iovanovici Șoșoacă versus Art Safari & Comp.

● VASILICĂ MILITARU. „Holocaustul“ – noua religie a lumii (V). Memoriu adresat lui Reuven Azar, ambasadorul Israelului 

● ANA BLANDIANA. O sfidare

● IOAN ROȘCA. Ați trădat, doamnă Blandiana!

● Gen. Mr. Av. RADU THEODORU. Preambul la catolicizare: preoții ortodocși să fie rași, tunși, frezați sau rași în cap

● DOREL VIȘAN. Azi, dacă te naști alb, riști să fii considerat rasist

● „ IMNUL NEVACCINAȚILOR”

● ADRIAN BARBU NAIDIN. Până când mai poți să râzi

● MIHAI ANTONESCU. Voievodul umbla desculț

● NAGY ATTILA-MIHAI. Medditațiile unui secui. Meșterul Manole și voința distructivă a Marii Mame

● GEORGE CORBU. Catrene existențiale

● DENIS BUICAN PELIGRAD. Viață sfârtecată între Răsărit și Apus 

● VICTOR M. IONESCU. Lacrima de mir

● DUMITRU IONCICĂ. Călătorul cel tânăr

● Onoare la onoare!

● DAN DIACONU. Prăbușirea Europei, ascensiunea Chinei

● MIRON MANEGA. Harta turcească, violul în grup și Efectul Butterfly

● Antologia CERTITUDINEA Volumul III     

INVITAȚIE

5 octombrie 2023, Reșița, Muzeul Banatului Montan / ora 16.00:

Prezentare de carte în prezența editorilor Andrei Corbea-Hoişie și Rudolf Gräf: „Limbă și cultură germană în România (1918 – 1933). Realităţi postimperiale, discurs public şi câmpuri culturale“, 2 volume, Iași: Editura Polirom, 2023.

 

 

 

5. Oktober 2023, Reschitza, Museum des Banater Montangebiets / 16:00 Uhr:

Buchpräsentation in Beisein der beiden Herausgeber Andrei Corbea-Hoişie und Rudolf Gräf: „Limbă și cultură germană în România (1918 – 1933). Realităţi postimperiale, discurs public şi câmpuri culturale“ (= „Deutsche Sprache und Kultur in Rumänien (1918 – 1933). Postimperiale Realitäten öffentlicher Diskurs und kulturelle Felder”), 2 Bände, Jassy: „Polirom”-Verlag, 2023.

Parastas la Catedrala Episcopală din Gyula – Ungaria

Recent, după cum ne-a informat preotul paroh Apetroaie Cosmin Gabriel (foto 1) a fost consemnată o zi de comunicare liturgică și pomenire în rugăciune prin parastas pentru părintele Ioan Octavian Rudeanu (foto 2) din Hunedoara, fost profesor de Istoria Bizanțului la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, de la trecerea căruia la cele veșnice s-au împlinit șase săptămâni.

Cu acest prilej, trei Ierarhi ai Bisericii noastre: Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Chiriarhul locului au săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească și Slujba Parastasului în Catedrala Episcopală din Gyula, Ungaria, fiind înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi.

La slujbă, alături de credincioșii români din Gyula, au participat Ioan Andrei Rudeanu, fiul celui decedat, împreună cu alți membri ai familiei, precum și oficialități românești din Gyula, ca de pildă, Gheorghe Cozma, Președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU); Vasile Sucigan, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Gyula; Maria Gurzău Czegledi, Directorul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Gyula; Anca Becan, de la Săptămânalul „Foaia Românească”; Corina Sebestyen, de la Săptămânalul „Cronica” ș.a.

Românii din Ungaria i-au purtat recunoștință pentru contribuția adusă la redescoperirea și afirmarea identității naționale, culturale și spirituale românești, lucru arătat atât de către Înaltpreasfințitul Părinte Timotei al Aradului, în cuvântul omagial rostit la sfârșitul Parastasului, cât și de către Părintele Teodor Marc, Parohul Catedralei.

Din partea Parohiei Gyula Mare i-a fost oferită fiului, Ionuț Rudeanu, o plachetă comemorativă.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Congresul Internațional de Istorie a Presei, la Academia Română Timișoara

Congresul Internațional de Istorie a Presei a avut loc, în perioada 27- 29 septembrie, organizat de Asociația Română de Istorie a Presei, în colaborare cu Academia Română Timișoara, Mitropolia Banatului, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Valeriu Braniște” Timiș.

Parteneri în organizarea congresului au mai fost Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Biblioteca Academiei Române – Filiala Timișoara, Societatea Enciclopedică a Banatului, Casa de Presă și Editura „Libertatea”, Panciova, Serbia și Institutul Românilor din Voivodina.

Tema celei de-a XVI a ediții a fost „Catedra și publicațiile sale. Presa instituțiilor de cercetare, educație și formare profesională”.

În acest context se au în vedere preocupările de identificare a etapelor de evoluție și a tendințelor presei din instituțiile de cercetare, educație și formare profesională, în condițiile expansiunii noilor tehnologii de informare și comunicare.

Lucrările întâlnirii au debutat la Academia Română – filiala Timișoara, prin cuvântul acad. Dan Dubină, președintele acesteia și conf. univ. dr. habil Cătălin Negoiță, de la Universitatea „Dunărea de Jos” – Galați și președintele ARIP (Asociația Română de Istorie a Presei), moderatorul evenimentului fiind conf. univ. CS II, dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara.

Conf. dr. Răduț Bîlbîie a prezentat ultimele două numere din Revista Română de istorie a presei, publicație științifică ce cuprinde studii și cercetări de istorie a presei, evoluția mijloacelor de comunicare, tehnologii audiovizuale, internet și tehnologii platformă etc.

Evenimentul a continuat cu decernarea Premiului internațional pentru jurnalism „Maria Danilov”, primit de prof. dr. Gabriela Nedelcu-Păsărin, de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova.

Un moment aparte a fost lansarea volumului „O istorie a Banatului. Compendiu”, coordonat de Ioan Bolovan și Rudolf Graf. Lucrarea a fost prezentată de către prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul Institutului de istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca și membru corespondent al Academiei Române.

A luat cuvântul și prof. univ. dr. Ion Pop, filolog și scriitor, membru corespondent al Academiei Române, care  făcut referire la revista de cultură  „Echinox”, al cărui director a fost în perioada 1973-1983.

După momentul festiv s-au desfășurat lucrările congresului structurate pe patru secțiuni: „Presa științifică și academică”, „Rolul și locul presei studențești înainte și după 1990 în publicistica românească”, „Presa școlară și profesională, între provocare și impact” și „Depozitul legal pentru presa online”.

Obiectivul acestei întâlniri științifice este acela de a stimula interesul comunității științifice pentru istoria presei, de a încuraja cooperarea și crearea unei rețele de cercetare în acest domeniu și de a asigura un cadru de dezbatere academică. Lucrările congresului sunt dedicate împlinirii a 70 de ani de existență a Bibliotecii Academiei Române Timișoara și a evenimentului „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii” 2023. (Gheorghe Miron – ziuadevest.ro)

Un sigiliu al satului Boldur, Comitatul Caraș (secolul XIX)

Localitatea Boldur, județul Timiș este atestată documentar în anul 1290 [1]. De-a lungul anilor denumirea satului va cunoaște mai multe variante, ultima fiind cea de astăzi. Informațiile despre această așezare, cuprinse în documente, sunt completate, însă, de elemente aflate în sigiliile localității. Prezentăm mai jos, unul dintre aceste sigilii. El are formă rotundă (30 mm), imprimat în fum pe un act din anul 1865 [2]. Emblema acestui sigiliu nu a fost descrisă până în prezent, în nici un fel. În câmpul sigilar, pe o terasă, o căruță fără căruțaș și fără animale de tracțiune. În căruță, în mijloc între cele două loitre în formă de scări, un snop de grâu, în poziție verticală având în dreapta o coasă cu lama în jos, iar în stânga o greblă cu dinții în aceeași poziție, ambele unelte cu cozile încrucișate. Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba latină: SIGILLUM POSS[ESSIONIS] BOLDUR. IN COM[ITATUS] KRASSO[VIENSIS] (SIGILIUL SATULUI BOLDUR DIN COMITATUL CARAȘ). Legenda sigiliului cuprinde apelativul sigilar (SIGILLUM), termenul generic care menționează statutul localității (POSSESSIONIS = SAT), denumirea acesteia (BOLDUR), unitatea administrativ-teritorială din care făcea parte așezarea (fostul Comitat Caraș). Semnificația sigiliului: prezintă un vehicol cu tracțiune animală, mai ales cu cai, pentru transportul cerealelor și unelte folosite la seceriș. Prin compoziția din emblemă acest sigiliu rural se încadrează în categoria vestigiilor sigilare care reflectă ocupațiile locuitorilor și uneltele de muncă folosite. Analizat în acest context, acest sigiliu este un valoros izvor sigilografic în legătură cu realitățile satului românesc. Sigiliul nu este datat, dar a fost identificat pe acte emise între anii 1852-1872 [3]. El datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Note bibliografice:

[1] Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Ed. Academiei R. S. R., vol. I, A-N, 1967, p. 92.

[2] Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, fond Prefectura județului Severin Tribunalul Comitatens, dosar 291/1865, f. 28, apud Maria Vertan, Sigilii de sate, comune și târguri din Banatul istoric (secolele XVIII-XIX), Catalog, Timișoara, Ed. Brumar, 2006, fig. 71; Idem, Sigiliile târgurilor și localităților rurale din Banatul istoric [1760-1919],Timișoara, Ed. David Press Print, 2014, poz. 169, p. 94, fig. 169, p. 221.

[3] Maria Vertan, Sigilii de sate…, p. 80; Idem, Sigiliile târgurilor…,p. 94.

                                                                                                          Augustin Mureșan, Arad

                                                                                                                               Foto: Dan Pura