O zi atât de frumoasă de toamnă, dar atât de tristă, a fost ziua de 22 octombrie 2023. În Șopotul Vechi s-au adunat oameni de cultură, colegi, prieteni, rude, locuitori ai satului, foarte mulți oameni care l-au cunoscut, l-au stimat și l-au apreciat pe domnul profesor Gheorghe Rancu, toți au venit pentru a-și lua rămas bun de la acest om extraordinar, pe care l-am denumit, cu mult timp în urmă, ”Omul tuturor timpurilor”. Și într-adevăr așa o să rămână în sufletele multora.
Tot într-o zi frumoasă de toamnă l-am cunoscut acum 15 ani, fusesem invitată în stațiunea Băile Herculane, la un eveniment extraordinar dedicat scriitorului Ion Florian Panduru, era un simpozion omagial cu numele „Ion Florian Panduru” organizat cu sprijinul primăriei Mehadia, Liceului ”Hercules” din stațiunea Herculane, regretatul scriitor Nicolae Danciu Petniceanu și Societatea Literar-Artistică Sorin Titel din Banat. Au participat mulți oameni dedicați culturii, oameni care iubesc cu adevărat literatura, istoria, credința, unii dintre ei au venit de la sute de kilometri depărtare, fiecare având un cuvânt de spus despre liderul evenimentelor din anul 1989 în orașele de la poalele Domogledului, scriitorul de pe Valea Cernei, profesorul Ioan Florian Panduru. În cadrul acelui eveniment l-am cunoscut pe domnul profesor Gheorghe Rancu. Din primul moment, acest om calm, sigur pe el, un dascăl desăvârșit, mi-a transmis un gând de prietenie, am simțit respectul cu care trata simpozionul, dar și pe oamenii din jurul său. Simplu, onest, cu demnitate în ochi, domnul profesor Rancu mi-a oferit o zi plină de istorie și cultură, dar ce m-a făcut să-mi doresc a-l întâlni cât mai repede a fost povestea sa despre muzeul pe care mi-a spus că îl deține în localitatea Șopotul Vechi, județul Caraș-Severin. Dar nu a trecut mult timp și îndreptându-mă spre comuna Topleț, localitatea copilăriei mele, împreună cu soțul, Daniel Rogobete, am hotărât să mergem să vizităm muzeul domnului profesor Gheorghe Rancu. Valea Almăjului este foarte frumoasă, este „perla natură” oferită de Dumnezeu pământenilor. Ajunși în Șopotul Vechi, am bătut la ușa unei case pe care stătea zâmbind, ca o chemare, numele: -Colecție privată de etnografie și arheologie „Almăjul”-, am simțit că apăruse dintr-o dată în fața noastră un loc în care trecutul își scria memoriile. Cu zâmbetul său frumos pe față și cu multă bucurie, ne-a primit în casă, de fapt în muzeul care ne-a uimit, mi-am spus în gând: ”Doamne Dumnezeule, aici locuiește trecutul!” Acest om minunat, din prima clipă ne-a oferit speranța că totuși mai există români curați la suflet, români harnici peste măsură, adevărați. Am început să privim în jur și am fost fascinați de exponatele dispuse în cele patru încăperi ale acestei case, exponate care ne-au trimis din prima secundă în adâncul vremurilor, în acest loc binecuvântat de Dumnezeu erau adevărate colecții din gospodării țărănești, toate aranjate pe meserii și îndeletniciri specific, aici am găsit istoria poporului român, fiecare lucru în parte avea suflet, oameni buni, toate acele exponate astăzi sunt vii și vorbesc datorită domnului profesor, acolo locuiește sufletul acestui om. Așadar, am trăit momente unice în mijlocul unei colecții cu peste 2000 de obiecte, înscrisuri, documente, costume populare, felurite feluri de mobilier, zeci de icoane pe sticlă, obiecte de uz gospodăresc, obiecte de cult, moșteniri și înscrisuri de familie, cărți rare, am văzut o expoziție a revistelor de cultură sătești, aici am regăsit istoria Primului Război Mondial, o istorie atât de vie. Mă uitam la gesturile acestui domn, cu câtă bucurie ne prezenta obictele vechi, parte din neamul românesc, din ființa noastră, aici se măcina timpul, în această zonă care acum este împânzită de mori de apă, războaie de țesut, șpălțacuri. În jurul meu prindeau viață toate clipele, eram doar noi și istoria care ne prezenta un film cu trecutul. Cu inima deschisă și sufletul curat, colecționarul Gheorghe Rancu ne plimba prin aceste încăperi în care toate parcă trăiau în pace și prosperitate lăudând țăranul roman, apreciind țara românească. Trebuie să ai suflet mare ca să oferi istoriei ani, zeci de ani din viață, pentru a colecționa obiecte ce rămân la loc de cinste în viața tuturor românilor. Într-adevăr domnul profesor, colecționarul, omul de cultură, ziaristul Gheorghe Rancu, membru UZPR, a trăit în mediul sătesc, desfășurându-și activitatea peste 50 de ani, implicându-se în viața satului atât ca dascăl cât și ca cetățean, dar foarte important este că și-a luat numele și de Bodrog pentru a nu-și uita rădăcinile, oare câți români au făcut așa ceva? Am fost onorați să îl avem ca invitat de seamă în localitatea Topleț, atunci când am organizat lansarea de carte a poetului Gheorghe Băltean, dar și în orașul Lugoj la diferite evenimente. Vizitele sale la Teatrul Municipal ”Traian Grozăvescu” Lugoj au făcut o mare bucurie actorilor lugojeni, mai ales doamnei Maia Voronca, actriță și regizoare a Teatrului ”Traian Grozăvescu”, toți actorii având un deosebit respect pentru domnul profesor Rancu.
Spun cu fermitate, spun sincer și cu bucurie nemăsurată: la Șopotul Vechi, Gheorghe Rancu a scris o pagină de istorie în societatea românească, o pagină de istorie în care se oglindesc patru încăperi unde am putut să admir obiecte importante pentru poporul român, lucruri care mi-au rămas în minte pentru totdeauna, fiind un muzeu aparte în care fiecare exponat are povestea lui, iar diversitatea acestuia este uimitoare: râșnițe, pietre de râșnițe, obiecte personale ale episcopului Iosif Traian Bădescu, printre care brichetă de birou gravată și aurită. Perioada turcească ilustrată la Muzeul din Șopot, multe și minunate sunt tainele ce le ascund meleagurile de pe Valea Almăjului. De la monede romane la flori de mină, de la costume populare la fragmente din epoca bronzului, de la unelte agricole la sute de fotografii și cărți, au fost toate adunate într-o viață de om, dar cu câtă dragoste și pasiune!
Mă bucur că l-am cunoscut pe ”Omul tuturor timpurilor”-Gheorghe Rancu Bodrog, acest om nemaipomenit de binevoitor care a dat speranță tuturor celor care i-au împărtășit ideile culturale, iar ca român, mă bucur enorm că am avut ocazia să intru în lumea unui trecut, o lume care mi-a oferit tot ceea ce am crezut că am pierdut, sau am uitat, sau a dispărut și anume: VALOAREA, să ai un lucru important și să-i dai valoare înseamnă foarte mult pentru existența noastră ca popor. Mă întreb, cu câtă dragoste a muncit acest om pentru Almăj, pentru oameni, pentru familie, pun această întrebare gândindu-mă la întreaga activitate a sa, la nopțile nedormite, la zile, luni, ani, chiar zeci de ani trăiți sub semnul căutării acestor obiecte de o foarte mare importanță, câtă muncă de lămurire cu sătenii și nu numai, câte drumuri, intervenții, chiar și bani oferiți acelora care dețineau obiectele. Oare câți români au fost și mai sunt în țara noastră de talia domnului Rancu? Oameni dedicați istoriei, tradiției, credinței, culturii noastre. Întotdeauna: Omul sfințește locul!
Într-adevăr, ”Omul tuturor timpurilor”, Gheorghe Rancu –Bodrog- a sfințit locul în care a trăit, a pus pe harta țării noastre importanța unui sat care strălucește atât prin frumusețea dată de la Dumnezeu cât și prin activitățile, realizările acestui domn minunat, un om care și-a dedicat viața meseriei de dascăl, un colecționar ce a îndrăznit să deschidă poarta Colecției de etnografie și arheologie „Almăjul” organizând pe parcursul anilor expoziții la nivel local, județean, interjudețean, national și international. Minunatul domn profesor Gheorghe Rancu a fost adus pe pământ cu un scop și acest scop ne definește pe noi ca oameni care iubesc viața, poate de aceea facem lucruri benefice societății, iar activitatea sa competentă atât în plan profesional cât și în aceea de scriitor, publicist, monografist a arătat un caracter puternic, frumos, demn. Îi vom păstra vie memoria în gândurile și inimile noastre! Dumnezeu să-l odihnească în pace pe domnul profesor Gheorghe Rancu Bodrog!

Maria ROGOBETE 23.10.2023 Lugoj Membru UZPR

L-am cunoscut pe profesorul Gheorghe Rancu când aveam cu puțin peste 20 de ani și acum am ajuns la aproape 75 de ani, când încep să evoc câteva momente din acest segment de viață, în care omul apare măreț în modestia și calda lui omenie, pătruns de înaltă demnitate umană.
Născut la 2 aprilie 1946 în localitatea Bodrog, județul Arad, din părinți harnici și plini de înțelepciune. A fost crescut într-o morală a binelui, a adevărului, a dreptății, a frumosului, a iubirii de neam și suprema iubire de Dumnezeu.
La absolvirea Institutului Pedagogic din Arad, în anul 1966 este repartizat ca învățător în Țara Almăjului, la școala din Stăncilova, comuna Șopotu Nou. După câțiva ani se transferă la școala din Șopotu Vechi. Aici o întâlnește pe colega mea, doamna Elena, una dintre cele mai frumoase fete din Almăj, cu care, prin Sfânta Taină a cununiei formează o frumoasă familie, în care apar doi copii ca doi îngeri.
S-a oprit în această minunată vale pentru că a găsit aici atmosfera aceea tainică, încărcată de spiritualitate profundă și pură, ce dă sensuri umanitare cu caracter temeinic românesc, cât și sacralitatea familiei.
Fire complexă, se implică de la început în viața așezării din apropierea râului Nera, Șopotu Vechi, cu pasiune și simț de răspundere. Alături de activitățile didactice, se preocupă de acțiunile culturale ale școlii, ale Căminului Cultural, dovedindu-se un înzestrat animator cultural. Astfel și-a făcut un ideal din ridicarea culturală a satului și a lumii lui mirifice.
Ajuns om al școlii, prin vocație și didactică eficientă, a pregătit generații de cetățeni onești și iubitori de adevăr, care apreciază munca și rosturile ei ca valori supreme ale existenței. A căutat să facă din elevi oameni mai buni, mai înțelegători, mai deschiși la suferințele celor din jur, umplându-le sufletele de iubire și bucurie. Calitățile de om și dascăl l-au recomandat pentru Universitatea din Băile-Herculane, ca profesor și ca director administrativ, pe parcursul existenței sale. Aici a păstorit câteva generații de absolvenți ai învățământului pedagogic și universitar.
În Țara Almăjului a găsit poate taina orizontului spațial blagial al esențelor de suflet, o flacără pururea nestinsă. Loc străbătut de râul Nera, ce adună în albia sa pâraiele repezi, spumoase și bogate în păstrăvi, ce duce în valuri, spre Dunăre și mare tristețile și bucuriile almăjenilor. Printre dealurile line ale Almăjului sunt poteci ce duc spre așezări preistorice, care au luminat viețile strămoșilor în clipe de restriște. Vetre care mai păstrează încă lumina și căldura dătătoare de viață.
Permanentele și profundele meditații ale firii, acuta nevoie de comunicare, îi cer noi mijloace de exprimare, astfel că pe lângă activitatea didactică și de animator cultural, începe cercetarea trecutului istoric al românilor almăjeni, scormonind pământul și arhive locale și naționale. Cercetează biserici ortodoxe, el însuși fiind un credincios al ortodoxiei.
Am constat, la Gheorghe Rancu, încă din tinerețe și toată viața apoi, o sete arzătoare de a cuprinde cât mai mult și mai adânc din tot ce ține de popor, oameni, obiceiuri, limbă, cântec și port. Trebuia însă pornit de la istorie, de la specificul spiritual românesc, de origine țărănească, de la ideea de a ne apropia tot mai mult de origini, pentru a fi în stare să evidențiem mai clar esențele, ,,lamura”. Astfel, ca la Nichifor Crainic, pe linia lui Heidegger, găsește pe drept, în trecut, în stare mult mai pură, esența ortodoxismului nostru, ca lege strămoșească. El iubește acest trecut pentru că este al nostru, este devenirea noastră, face parte din ființa noastră, dă românului sentimentul străvechimii, al întâietății, al autohtoniei și al stăpânirii asupra lui.
Crezul cercetătorului Gheorghe Rancu este că numai păstrarea ,,Sfintei Tradiții” românești și creștine se poate opune, cu succes, tăvălugului marii globalizări. În acest scop, a adunat toată viața piese și obiecte de arheologie și etnografie, întemeind un muzeu minunat și o expoziție permanent în propria casă. Din scrierile sale reiese că iubirea trecutului și a eroilor săi dă nimbul de frumusețe și măreție istoriei românești și ridică, în oamenii almăjeni, bărbăția la înălțimea munților Almăjului și Semenic.
În Gheoghe Rancu se completează armonic cercetătorul, dascălul, omul de reflecție și atitudine spirituală, cel care vede în ortodoxie ,,un element de originalitate organică”, cum spunea Mircea Eliade. În el am surprins întâlnirea frumosului cu adevărul, ce stă la originea echilibrului sufletesc. Este aici o tainică corespondență între sfințenia și miracolul vieții, între divin și uman, între terestru și cosmic. În ce a făcut și face se simte puterea Duhului Sfânt, care învăluie ocrotitor sufletul omului, în neliniștea vremurilor actuale. Aici sufletul găsește liniștea și echilibrul țăranului român.
După ce l-am cunoscut mai bine s-a creat între noi o relație spirituală, bazată pe respect reciproc. Am început să-l prețuiesc tot mai mult. Mă atrăgea la el bunătatea-i primară, o bunătate ce venea din adâncul firii sale, din felul cum privește dimensiunile complexe ale vieții în care se implică generos și profund, cum profund își iubește familia, soția și copiii, de asemenea prietenii. Întâlnim la el un cult al prieteniei.
Nu este eveniment cultural mai important, în județ, în țară și afară, la care să nu participe cu fapta și cu vorba. Este membru a numeroase asociații culturale. Participă la întâlniri și simpozioane de la Arad, Timișoara, Reșița și Caransebeș, Mehadia și Turnu-Severin, în Serbia (Uzdin). A organizat și organizează numeroase manifestări culturale în Țara Almăjului. Este izvor de energie și credință în desăvârșirea idealurilor pe care și le-a propus. Întâlnim la el un simț special al descoperirii și valorificării documentului istoric. A fost și este un stâlp de temelie al școlii și satului, unde a înțeles să fie prezent cu lumina sa călăuzitoare. Sufletul și conștiința românească are nevoie de asemenea personalități. Lucrarea profesorului Gheorghe Rancu nu poate fi considerată altceva decât o biruință a adevărului, a binelui și frumosului.
Peste tot, pe cărările purtate de destin, în școală, la diferite examene cu elevii și studenții, în cadrul acțiunilor culturale, în relațiile interumane a dus cu el omenescul și grija pentru semeni.
Bilanțul celor 77 de ani de viață și peste 40 de ani de dăscălie este încărcat de împliniri în munca la clasă, în scris și în sumedenia de alte activități, dând imaginea unui om al gândului sacru, cu suflet de creștin, un model de viață și creație.
Acum când a fost chemat la viața veșnică – 19 oct. 2023 – ne rugăm la Bunul Dumnezeu să-i asigure liniște și pace printre îngeri și ceilalți sfinți din cer. Să-l ierte Dumnezeu pe bunul nostru prieten și să-i dea odihnă veșnică. Condoleanțe familiei!

Profesor Pavel PANDURU

În perioada 18 octombrie – 5 noiembrie a.c. – după cum ne-a informat căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitate de persoană de contact a Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – tinerii care doresc să devină jandarmi se pot înscrie pentru a participa la concursul de admitere în instituţiile de învățământ postliceal ale Jandarmeriei Române. Sunt disponibile 700 de locuri pentru sesiunea octombrie 2023 – februarie 2024, după cum urmează: Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani: 350 locuri (din care 3 locuri pentru romi şi 3 locuri pentru alte minorităţi); Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni: 350 locuri (din care 3 locuri pentru romi şi 3 locuri pentru alte minorităţi).
Cererea-tip de înscriere precum şi, după caz, consimţământul privind solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către unitatea de recrutare (modelele sunt postate pe site-ul I.J.J. Hunedoara) se completează de către candidat în mod lizibil, se semnează și se transmit, exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail resurseumane@jandarmihunedoara.ro, până la data de 05.11.2023, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.
Data limită pentru depunerea dosarelor în volum complet este 24 noiembrie 2023.
Informaţii suplimentare se pot obține la reşedinţa Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara sau la numărul de telefon 0254/228910, interior 24407.
Mai multe detalii se regăsesc pe site-ul Jandarmeriei Hunedoara: https://www.jandarmihunedoara.ro/ la secțiunea „Carieră”, precum și pe site-urile fiecărei instituții de învățământ: Școala Militară de Subofițeri Jandarmi ,,Petru Rareș” Fălticeni, http://www.jandarmeriafalticeni.ro; Școala Militară de Subofițeri Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani, http://www.scoaladragasani.ro.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Având în vedere obiectivele specifice ale Inspecției Muncii stabilite atât prin lege, cât și prin Programul Cadru de Acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2023, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne spunea Cristina Creț în calitatea sa consilier CRP (foto) – a desfășurat recent campania națională privind verificarea modului de respectare de către beneficiari a prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a normelor metodologice de aplicare ale acesteia, prin acțiuni de control cu caracter inopinat.
În cadrul acestor acțiuni de control, s-a urmărit modul în care beneficiarii aplică și respectă cerințele prevederilor Legii nr. 52/2011 din domeniul relațiilor de muncă, referitoare la durata activității ocazionale care poate fi exercitată în temeiul prevederilor prezentei legi, înființarea, completarea și prezentarea registrului de evidență a zilierilor, dovada plății remunerației cuvenite zilierului și folosirea zilierilor pentru alte activități decât cele expres reglementate de lege.
Scopul campaniei a fost de a diminua consecințele sociale și economice negative rezultate din nerespectarea de către beneficiarii din domeniile controlate și determinarea beneficiarilor de a respecta obligația de a înființa, completa și prezenta registrul de evidență a zilierilor și de a transmite un extras al acestuia la Inspectoratul Teritorial de Muncă în raza căruia se află sediul societății.
În cadrul acestor acțiuni de control, s-a urmărit creșterea gradului de conștientizare a beneficiarilor și a zilierilor care desfășoară activități cu caracter ocazional în domeniile stabilite de către legiuitor, în ceea ce privește necesitatea aplicării și respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, stipulate de Legea nr.52/2011.
Cu ocazia acestei campanii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a efectuat controale la un număr de 24 de beneficiari din județul Hunedoara, pentru care desfășurau activitate un număr total de 595 zilieri, din care 278 femei, 317 bărbați și 14 tineri sub 18 ani.
Pentru neconformitățile identificate, inspectorii de muncă I.T.M. Hunedoara au dispus 17 măsuri de remediere a acestora și au aplicat 5 sancțiuni contravenționale.
Având în vedere complexitatea relațiilor de muncă, considerăm că acest tip de controale tematice reprezintă un cadru legal, coerent și preventiv de acțiune în vederea respectării legislației specifice de către toți angajații și angajatorii.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

• UZPR

Suferințele generate de „democrație” capătă un fenomen deosebit de complex, de masă, în timpul oricărei crize. În opinia mea, acest regim democratic nu evoluează programat. Mai mult, are momente când stă pe loc, când dă înapoi, iar uneori merge doar înainte.

În perioadele de criză cetăţenii resimt toată răutatea și neomenia așa-zisei „democrații” – căci noi, făcătorii de presă regională, privim atent la ce ni se întâmplă acum. În ciuda unui context posomorât, ziarul  tradițional (pe hârtie) a  rezistat. Inima lui mai poate bate mulți ani de acum înainte, nefiind nicidecum mâncată de carii. Ei bine, ne aflăm în  faţa unui obstacol enigmatic – dincolo stând prevestitorii. Ei spun că în câțiva ani nu vor mai exista ziare tipărite. Ceea ce observăm sunt numai urmele lăsate de picioarele timpului. Dar şi urmele celor care vor să stăpânească lumea…

Astăzi  noţiunea de internet a  intrat în uzul comun. Să nu uităm că scrisul românesc a fost pus  neîntrerupt  în slujba naţiunii, fără  nicio instrucţiune venită din exterior. Suntem îndreptăţiţi să spunem că scrisul românesc a fost un mod de a ne exprima ca naţiune, ca  popor – nu numai de când există îndeobşte cunoscut scrisul. Noi suntem primul popor din lume care a inventat scrisul. Avem dovezile care arată că există dinainte de Mesopotamia!  Este foarte necesar să ne menținem scrisul – deoarece este un mijloc unde ne-am exprima existența.

Cu un cuvânt, noi trebuie să mergem singuri către viitor. Presa tipărită este condamnată, dar există încă. Subliniez cu multă justificare întristatul fenomen privind decăderea civilizației – simțită prin rezultatele nesatisfăcătoare ale situației  actuale. Trăim într-o atmosferă ostilă – refractară faţă de tot ce reprezintă progres. Sunt posibile toate erorile de la calea dreaptă a culturii autentice. Când privim lumea cu ochii noştri, fiecare dintre noi are un orizont îngust, un câmp vizual redus, ținând cont că  orizontul întregii lumi este infinit. Dar trebuie să știm să privim. Pe măsură ce planul se înrăutățește, situația devine din ce în ce mai clară. 

Generația mai tânără preferă formulele electronice de comunicare, acest lucru nefiind un dezavantaj – dar astăzi putem constata că fenomenul de substituire a profesionalismului cu amatorismul (social media) este în plină ascensiune. În această lume vie, plină de schimbare, nu oricine  are acces să  scrie într-un ziar tipărit. Însă oricine își poate construi un blog sau un site web. Unele site-uri se citesc și se admiră  între ele. Nu mai contează informația reală, deci verificată – ci știrea șocantă. Este posibil ca  presa tipărită să devină o resursă  aproape aristocratică de informație și să fie preluată treptat și de cei inteligenți care comunică electronic, adică să devină mai mult o sursă credibilă pentru mulțime. 

În concluzie, menținerea presei tipărite depinde de factorii care vor influența societatea în viitor.

Florenţ Mocanu / UZPR

senior editor şi redactor şef al ziarului regional „Gazeta Munteniei”

(Revista UZP, nr. 31/2023)

• UZPR

Pe 19 octombrie, la TVR Internaţional debutează un nou proiect editorial dedicat comunităţilor româneşti din afara graniţelor, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

 Echipa TVR Internațional – formată din Mihaela Iamandei, jurnalist și realizator, și Claudiu Petringenaru, director de imagine – a străbătut Voivodina, prin sate și orașe precum Vârșeț și Torac, considerate centre de cultură și spiritualitate românească în această peninsulă de latinitate din Republica Serbia. O radiografie a comunității istorice de români din Provincia Autonomă Voivodina este surprinsă în primele patru episoade ale noii serii de reportaje prezentate de postul TVR destinat românilor din diaspora sub genericul „Prezențe românești” în Banatul sârbesc.

În reportajele pe care TVR Internaţional le va difuza în zilele de 19, 20, 21 și 22 octombrie, de la ora 19.30, telespectatorii vor afla despre activitatea instituțiilor culturale – publicații, evenimente, construcții -, precum și despre personalități românești recunoscute la nivel internațional.

În contextul în care populația de origine română scade vertiginos și numeroase sate se depopulează, iar școlile și alte instituții își închid porțile, aflăm cum și unde se învață în limba română în Voivodina, în noua serie de la TVR Internaţional. „Anual, se editează între 20 și maximum 40 de manuale. Asta în primul rând pentru că tot mai puțini elevi se înscriu la școlile cu predare în limba română. Manualele sunt cumpărate de către familiile elevilor și urmăresc strict programa ministerului sârb al educației, diferită de cea din România”, explică Anișoara Țăran, redactor de carte în limba română, Institutul pentru Manuale.

 Tot în reportaje de la TVR Internaţional vom cunoaște oameni care pot deveni vectori de imagine pentru aceste comunități, dar și pentru România, așa cum este doctorul Ioan Sfera, de la Spitalul din Vârșeț. Ion Sfera este poate cel mai cunoscut medic de origine română din Serbia, după ce a fost premiat de Uniunea Europeană pentru un proiect revoluționar de Telemedicină, implementat simultan, între 2010 și 2012, în Serbia, la Spitalul general din Vârșeț, și în România, la Spitalul Județean din Reșița. „Am primit premiul în calitate de cetățean al Serbiei, proiectul fiind româno-sârb. Am fost chemat la Bruxelles pentru a ridica acest premiu, de fapt, o diplomă de recunoaștere a succesului proiectului de Telemedicină pe care l-am implementat în România și la Vârșeț. Am mers la Bruxelles cu bani din România, din Serbia mi s-a spus că nu sunt bani. Acum proiectul este în impas pentru că banii s-au terminat. Telemedicina nu se mai face în prezent decât în interiorul celor două spitale și între cele două spitale. Nu mai putem consulta medici din alte țări”, a declarat echipei TVR dr. Ion Sfera, medic de Medicină Internă, Spitalul General din Vârșeț, R. Serbia.

În ce măsură circulația turistică include cultura românească din Banatul sârbesc și susține economic și cultural mica Românie rămasă în afara Cetății, în Serbia, vom afla de asemenea din filmele echipei TVR Internaţional.

Poveştile românilor din Voivodina vor putea fi urmărite sub genericul „Prezenţe româneşti” în Banatul sârbesc, la TVR Internaţional şi pe platforma tvrplus.ro, în perioada 19 – 22 noiembrie, la ora 19.30 (joi-duminică).

Acest proiect a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru românii de pretutindeni.

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXIII-a, a devenit istorie… În perioada 1 – 17 octombrie 2023, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu s-a desfășurat în 10 zile calendaristice și a demonstrat că, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, dacă există voință, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…
Organizatorii principali și ai acestei ediții au fost Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Anul acesta au fost organizate 48 de manifestări în 11 localități ale județelor Caraș-Severin și Timiș. Având sprijinul oferit constant de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, precum și al altor instituții și organizații, manifestarea de răsunet în mediul cultural de limbă germană din spațiul estic și central european, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2023, s-a dorit a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte.

Erwin Josef Țigla

În această tristă zi de joi, 19 octombrie 2023, aflăm dezolanta veste a trecerii fulgerătoare în neființă a bravului nostru coleg de breaslă Gheorghe Rancu Bodrog. O mare pierdere a muzeisticii și a culturii bănățene. Veșnică pomenire, Dumnezeu să-l ierte și să-l primească în Împărăția Sa!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

 metarsis 

ed. a X-a, Jubiliară, 80-60, Reșița, 25-29 oct. 2023

Motto: „În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bîrzava, dealuri-veșnicii./ La Reșița dă floarea vieții-n spic/ Precum izvoarele în Munții Semenic.” Octavian DOCLIN, Imnul Reșiței

Festivalul Internaţional SABIN PAUTZA (FISP) este un proiect METARSIS iniţiat în 2014 din preţuire faţă de una dintre valorile de necontestat ale Banatului Montan – şi nu numai – compozitorul şi dirijorul Sabin PAUTZA şi din respect pentru muzica de calitate, muzică studiată în ani de zile, cu dăruire și sacrificii.  Concretizat prin efortul unit al iubitorilor de muzică adevărată, FISP,  a ajuns la ediția a X-a,  ediție Jubiliară, anul 2023 fiind anul în care Sabin PAUTZA a aniversat, la 8 februarie, 80 de ani de viață și 60 de ani de carieră.

Evenimentul cuprinde: expoziţii, lansări de carte,  concerte, recitaluri şi Concursul de Interpretare Pianistică şi Compoziţie SABIN PAUTZA (cofinantat de Consiliul Judetean Caras-Severin) după urmatorul program:

AVANPREMIERĂ FISP X

Miercuri, 25 octombrie 2023,

Ora 11:00, Aula MAGNA a Centrului Universitar Babeș- Bolyai, Reșița – Sabin PAUTZA, copiii și școala altfel – Cum se face muzica?: prof. Emanuela MOLDOVAN, prof. Lucian VOINA, prof. Diana SILAGHI, prof. Eduard AILENEI, prof. debutant  Elisa MARCU si elevii: Mark BARDOCZ, cl. a VIII-a, trompetă, clasa prof. Lucian VOINA. La pian prof. Lucia GHILEA si Ian Adrian  DINUȚ- cl. a  VII-a, violoncel, clasa prof. Diana SILAGHI. La pian prof. Madalina STĂNESCU. Cu participarea Corului STELUȚE al Școlii Gimnaziale Marius ȘANDRU, Reșița, dirijor: Mariana BREBENARIU.

Deschiderea FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA, ediția a X-a, 2023

Miercuri, 25 octombrie 2023

Ora 18:00, MUZEUL BANATULUI MONTAN, Reșița – Sabin PAUTZA și marea familie reșițeană.

Cheia este sub preșul de la ușă

SIMULTAN 10

Pictură: Iulian Vitalis COJOCARIU ( 1939- 2013), Bogdan ALEXANDROV, Bulgaria

Foto/ video  Ioana COJOCARIU, Suedia

Lansare carte: Georgeta COJOCARU, PIELEA TĂCERII, ed. Castrum de Thymes, 2023

Moment muzical cu VillDia Cello, prof. Diana SILAGHI, Sabin Sebastian PASCU

Invitati special: dr. Ada D. CRUCEANU, dr. Marian TRUȚULESCU

Joi, 26 octombrie 2023

Ora 11:00, MUZEUL BANATULUI MONTAN, Reșița – Condiția artistului sau arta condiției –

Intâlnirea liceenilor creativi cu Ioana COJOCARIU- Suedia, Bogdan ALEXANDROV- Bulgaria

Ora 19:00 Sala LIRA a LICEULUI DE ARTE SABIN PĂUȚA – Sabin PAUTZA, 80-60

Prezentarea juriului Concursului Internațional de Interpretare Pianistică și Compoziție, Reșița, editia a X-a: Prof. univ. dr. Sabin PAUTZA – Președinte onorific, compozitor, dirijor, Prof. univ. dr. Daniel GOIȚI – Academia Națională de Muzică ,,Gheorghe DIMA”  Cluj Napoca, pianist concertist, Dr. Sorin PETRESCU – Filarmonica Banatul, Timișoara, pianist concertist, Cercetător dr. Irina NIȚU – Muzeul Național George Enescu, București, Prof. Gabriela UNGUREANU-CHARRETON, Conservatoir de Blois, Franța, pianist concertist, Prof. Simona Liliana STAN, Inspector școlar pentru managementul resurselor umane, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin.

Recital extraordinar, pian- Gabriela UNGUREANU CHARRETON, Franța. În program: Jean- Philippe RAMEAU, Claude DEBUSSY, Modest MUSSORGSKY

Vineri, 27 octombrie 2023

Ora 10:00 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA – Intrunirea in ședință tehnică, a juriului Concursului Internațional de Interpretare Pianistică și Compoziție, Reșița, editia a X-a

Ora 16:00 BIBLIOTECA GERMANA ALEXANDER TIETZ

Sabin PAUTZA, Who’s who in music, expoziție documentară

Recital extraordinar, pian – Sorin PETRESCU, România. În program: Sabin PAUTZA, Hans Christian von DADELSEN, Manuel de FALLA, Margareta TIETZ- COCORA, Richard W. OSCHANITZKY, Constantin SILVESTRI

Ora 18:00 BISERICA ROMANO-CATOLICA ,,PREASFÂNTA TREIME”, Govândari, Reșița

Sabin PAUTZA ȘI ORAȘUL CU POEȚI

Lansare de carte: Un strop de lumină…. Cântece de Sabin PAUTZA pe vesuri de Adina COVACI, ed. Muzicală, 2023

Recital de lieduri pe versuri ale poeților reșițeni, muzica Sabin PAUTZA, prof. Adina COVACI, soprană, la pian  Sebastian COVACI.

Ora 19:00 Sala LIRA a LICEULUI DE ARTE SABIN PĂUȚA –  Sabin PAUTZA și muzica de jazz

Recital extraordinar ,,Classic meets Jazz” cu Nicolas SIMION, Germania, instrumente de suflat, Sorin ROMANESCU, România, chitară, Răzvan COJANU, România, bass.

Sâmbata, 28 octombrie 2023

Ora 10:00- 16:00 Sala LIRA a LICEULUI DE ARTE SABIN PĂUȚA – CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE               

PIANISTICĂ ȘI COMPOZIȚIE SABIN PAUTZA, ediția a X-a

Ora 18:30 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA

Sabin PAUTZA, George ENESCU și America, Expoziție documentară MNGE București. Prezintă cercetător dr. Irina NIȚU

Ora 19:00 Sala LIRA,

Recital extraordinar – Orchestra Academică Cluj Napoca, solist: Daniel GOIȚI, pian. La pupitru: Matei POP.

În program: Sabin PAUTZA- Jocuri II, Franz LISZT – Concertul nr. 1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră

Duminică, 29 octombrie 2023

Ora 10:00- 12:00 Sala LIRA a LICEULUI DE ARTE SABIN PĂUȚA,

CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE INTERPRETARE PIANISTICĂ ȘI COMPOZIȚIE SABIN PAUTZA, ediția a X-a

Ora 18:00 Sala LIRA a LICEULUI DE ARTE SABIN PĂUȚA,

Închiderea FISP X.

Gala laureaților Concursului de Interptretare Pianistică și Compoziție ed. a X-a, 2023

ORCHESTRA ACADEMICĂ CLUJ-NAPOCA, Solist: Mark Joshua LAKATOȘ- câștigatorul Marelui Premiu FISP IX, 2022. La pupitru: Matei POP

În program: Ludwig van BEETHOVEN- Concertul nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră,

Director Artistic: dr. Irina NIȚU, Director Festival: Lucian DUCA

ORGANIZATOR: Societatea pentru Cultură METARSIS, activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană

PARTENERI CULTURALI: Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Reșița, Consiliul Local Reșița, Muzeul Banatului Montan, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Centrul Universitar Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Reșița,  Liceul de Arte ,,Sabin PĂUȚA” Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Biblioteca Județeana ,,Paul Iorgovici”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Rotary Club Reșița, Rotary Community Corps Reșița, Interact Reșița, Lions Onix Reșița, Școala Gimnazială ,,Marius Șandru”, Reșița,  Muzeul Național ”George ENESCU” București, Gradimex, Refill, Cofetăria Mihandra.

PARTENERI MEDIA: Radio România Reșița, Radio România Timișoara, Banat TV, Banat Fm, Jurnal de Caraș, CAON, Argument CS, UZP România, Reper 24, Express de Banat . Servicii profesionale: piperiu.eu

Născut în 1943 la Câlnic-Reșița, compozitorul, dirijorul și profesorul univ. dr. Sabin PAUTZA a urmat cursurile Liceului de Matematică din Reșița, studiind în paralel muzica la Liceul de Muzică din Reșița, instituție de învățământ care, din anul 2003, îi poartă numele. În anul 1965 a absolvit Conservatorul Ciprian Porumbescu din București. S-a specializat apoi în compoziție și dirijat orchestră la Academia Chigiana din Siena (Italia). Doctor în Compozitie (Summa Cum Laudae) al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.   În anul 1984 s-a stabilit în Statele Unite ale Americii unde a fost numit, prin concurs, Director Artistic și Prim Dirijor al celei mai vechi Filarmonici din statul New Jersey, Plainfield Symphony Orchestra. După o activitate de peste 25 de ani la conducerea acestei instituții, Primăria orașului Plainfield l-a numit Cetățean de Onoare al orașului și Dirijor Emeritus, pe viață, al aceleași Filarmonici, decretând ziua de 7 Mai 2009  ,,Ziua Sabin Pautza”  în Plainfield, New Jersey. Oficialitățile orașului natal l-au onorat cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița. Este  Cetățean de Onoare al Județului Caraș-Severin și Doctor Honoris Causa al Universităților din Reșița și Târgoviște.

Creația compozitorului Sabin PAUTZA cuprinde toate genurile muzicale. Primele creații, corale, au fost influențate de maestrul Marin CONSTANTIN al cărui asistent și prieten a fost în perioada ieșeană. Piesa ,,Hayku – trei cântece pentru soprană şi orchestră ” (1981) a prilejuit debutul său dirijoral în Statele Unite la Carnegie Hall din New York.  Din creația muzicii de cameră se disting cele trei cvartete de coarde și seria de lucrări intitulate Jocuri. Concertele pentru soliști și orchestră au un loc aparte în creația sa: ,,Dublu Concert pentru violoncel, pian şi orchestră”  (1996), ,,Concertino pentru violonce”l,  ,,Jocuri IV -concert pentru vioară şi orchestră”, ,, Bassklavierconcert”  (2004),  ”Concertul pentru flaut și orchestră”  (2008). Dintre lucrările simfonice se disting cele ”Cinci piese pentru orchestră”  (1972), Simfonia nr. 1  „In memoriam“(1974), Simfonia nr.2 „Sacră“ pentru cor, soprană şi orchestră (1991-92), „Jubilee Simfonieta” (1995). În creația sa se regăsesc 15 musicaluri pentru copii și opera „Poveste de dragoste” .  Sabin PAUTZA se distinge în domeniul orchestrației cu lucrările ”Şapte Cântece pe versuri de Clement MAROT”  şi ,,Suita în re major op. 10” de George ENESCU, ”Passacaglia în do minor” de Johann Sebastian BACH, ,,Due canzoni” de Girolamo FRESCOBALDI, ” Marea Fugă” op. 133 de Ludwig van BEETHOVEN,  ,,Viziunile Fugitive”  de Serghei PROKOFIEV, ,,Colţul copiilor” de Claude DEBUSSY sau ,,Suita din musicalul West Side Story”.  Cea mai recentă creație,  ,,Requiem Baroc” a fost lansată la Reșița, in cadrul FISP VIII, Reșița 250, 2021,  la Biserica Romano-Catolică ,,Maria Zăpezii” în interpretarea Corului  Academic  9dirijor Robert Rădoiaș) și a Orchestrei Simfonice din Arad, avându-l  la pupitru pe compozitor. Dr. Sabin PAUTZA deține numeroase premii și distincții românești și internaționale, între care: Premiul ,,George Enescu”  al Academiei Române, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Romania, Marele Premiu al Televiziunii Române, Premiul International de Compoziție din Salt Lake City (Utah), și Marele Premiu Dr. Martin Luther King, Jr. Activitatea sa internațională de dirijor și compozitor i-a adus titlul onorific de Doctor in Music decernat de London Institute for Applied Research. Majestatea Sa Regele Mihai I al României, i-a conferit Medalia ,,Nihil Sine Deo”  a Casei Regale pentru serviciile aduse României în activitatea sa multilaterală de peste 55 de ani. Sabin PAUTZA este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, al organizației Conductors Guide of  New Jersey, al Biroului de Consilieri al Institutului Biographic American și al ASCAP (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor Americani). Numele său figurează alături de marii muzicieni ai lumii în Who’s Who in Music, publicat la Cambridge, Anglia (edițiile din 1980-1984-1992-2000) și în volumul 2000 De Americani Notabili, publicat de American Biographical Institute. Compozițiile sale sunt publicate în mare majoritate de către Firma San Nicobian Edition din New York iar casa de discuri Swift Music Group din New Jersey editează în prezent seria Opera Omnia a compozitorului, din care au apărut deja primele 15 compact discuri. În ultimii ani, Profesorul Universitar Doctor Sabin PAUTZA s-a reîntors în țară unde este invitat frecvent să susțină Cursuri de Măiestrie la Conservatoarele și Universitățile din România.

În dorința unor pensionari din orașul de pe Cerna de a obține amănunte privind activitatea secției de urologie a Spitalului Județean de Urgență Deva, încercăm să creionăm câteva aspecte surprinse din paleta muncii oamenilor în halat alb de aici.
Primul nostru interlocutor a fost asistenta șef Stratica Manuela (studentă în anul II a Facultății de Asistență Medicală Generală – UM Timișoara) care ne-a spus: Secția urologie este situată în aripa nouă a spitalului – etaj IV și beneficiază de 30 paturi din care două sunt pentru internările de o zi, iar trei în zona septică. Există și un cabinet pentru consultații dotat cu un ecograf și EKG portabil.
Până în prezent au fost internați aici 479 pacienți dintre care 401 au fost operați.

Aici funcționează doi medici: cunoscutul și apreciatul dr. Emil Mitranovici – medic primar urologie – (foto) – șef secție (cu 20 de ani vechime în activitatea urologică și peste 8000 intervenții chirurgicale) și tânărul Andrei Oltean (foto) medic specialist urologie, care până în prezent, în acest an, a reușit cu bune rezultate, efectuarea a 250 de operații.

În cazul intervențiilor chirurgicale, aceștia sunt secondați de medicul anestezist Crișan Demian Alexandra.
La sugestia medicului șef de secție, am notat și numele asistentelor care știu cu pasiune să-și respecte fișa postului, să fie mereu aproape și în slujba pacienților. Acestea sunt: Lucia Bulc, Marcela Hodor, Roxana Tăran, Laura Hojbotă, Mia Moise, Daniela Nicoară, Alina Soman.
Asistentele au un sprijin deosebit din partea infirmierelor Anica Botezan, Cristina Jurca, Claudia Mutu, Daniela Drăgan, dar și a neobositului brancardier Cătălin Bustucel.
… Am consemnat și câteva opinii ale pacienților.
Ing. Ioan Kovaci din Hunedoara a punctat: Apreciez calitățile profesionale și umane ale șefului secției, dr. Mitranovici, care dovedește multă experiență în tratarea pacienților, dându-le acestora curaj în liniștirea durerilor, cât și în dragoste pentru sănătate și viață.
Un alt pacient pensionar din Simeria – ing. Toma Arcadie – a încercat prin cuvinte calde să aprecieze calitățile medicului Andrei Oltean, susținând că acesta, deși tânăr, este iubit de pacienți pentru că se știe apropia cu profesionalism de fiecare în parte, oferind căldură sufletească, înțelegere și dăruire meseriei alese.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

(dialog blitz cu medicul primar Ioan DEMETER – compartimentul de gastroenterologie SJU Deva)

– Domnule doctor, aveți o experiență bogată în activitatea de medic, dar și pe linie social-politică.
Punctați-ne cele mai semnificative momente și fapte din această activitate.
– Am făcut școala generală și liceul în municipiul Deva. Am absolvit Institutul de Medicină Timișoara, Facultatea de Medicină Generală în anul 1980.
Specializarea în medicină internă am făcut-o la Timișoara, iar a doua specialitate în alergo-imunologie la București. Mărturisesc că a doua specialitate, imunologia a fost o provocare deoarece numeroase boli au la bază mecanisme imune și autoimune.
Am cochetat și cu ideea de a face a doua specialitate, cardiologie. Gastroenterologia ca și specialitate nu se putea face în acea perioadă.
Mi-am continuat studiile post universitare cu obținerea competenței în ecografie generală și endoscopie digestivă la Cluj.
Pasiunea pentru gastroenterologie mi-a fost insuflată în stagiatura pe care am efectuat-o la Spitalul Județean Deva sub îndrumarea unor medici primari cu experiență și preocupări de gastroenterologie.
În acest sens nu pot să nu amintesc faptul că la Deva în perioada 1980-1990, se țineau Conferințe Naționale de Gastroenterologie, cu participarea celor mai mari somități ale lumii medicale din acea perioadă, evenimente la care eram cuplați și noi, medicii mai tineri.
Poate acesta este factorul care mi-a deschis apetitul către gastroenterologie. În momentul în care am avut posibilitatea ca șef Secție Medicină Internă și manager la Spitalul Județean Deva, am înființat labortorul de endoscopie digestivă intervențională (anul 1999). La început n-am dispus de fonduri necesare pentru achiziționarea unor endoscoape, obținând mai târziu, pe relație personală ca donație din Germania, aparatura strict necesară.
Apoi ca manager, una din preocupările prioritare a fost dotarea laboratorului de endoscopie cu videoendoscoape moderne pentru acea perioadă (videogastroscop, videocolonoscop), odată cu introducerea chirurgiei endoscopice la secțiile de urologie, chirurgie și ginecologie.
În decursul timpului am realizat că în orice specialitate, este nevoie de o muncă în echipă, cu personal medical (medici, asistente, infirmiere) calificat și astfel la ora actuală s-au angajat doi medici primari gastroenterologi tineri și s-au trimis trei asistente medicale în clinici (Cluj și Timișoara) pentru pregătirea teoretică și practică în domeniul gastroenterologiei și a endoscopiei digestive. Deoarece am constatat ca organizator de sănătate (medic șef, director medical, manager spital, director DSP Hunedoara) – perioada însumată peste 20 de ani, că bolile gastrointestinale sunt pe locul II ca indicator de morbiditate, după bolile cardiovasculare fiind cele mai frecvente afecțiuni, m-am implicat și am depus eforturi susținute pentru înființarea unui compartiment de gastroenterologie care să înglobeze și laboratorul de endoscopie digestivă deja funcțional din anul 2000.
Aici trebuie să fac o precizare și anume faptul că, deși perioada în care am depus eforturi de înființare a acestui compartiment a fost de doi ani, am beneficiat de înțelegerea și susținerea Consiliului Județean Hunedoara, prin persoana D-lui Președinte Laurențiu Nistor împreună cu care ne-am implicat și în alte proiecte importante pentru sănătatea hunedorenilor (reparația capitală RK SJU Deva cu obținerea a peste 20 de milioane de EUR fonduri guvernamentale, Facultatea de Asistență Medicală Generală la Deva, extindere și dotare UPU, dotarea spitalului cu aparatură de înaltă performanță (CT, RMN), telemedicină etc.
Sigur că toate aceste lucruri s-au putut realiza cu implicare zilnică, efort, timp, dedicație și empatie față de omul suferind care avea nevoie de o asistență medicală calificată, cu infrastructură modernă, aparatură medicală performantă, dar și resursă umană calificată.
Dacă doriți, pot să vă spun că și aici se aplică legea compensației și anume eforturile depuse, uneori chiar supărările sau neînțelegerile, au fost răsplătite din plin de numeroasele realizări care s-au obținut în SJU Deva în ultimii ani. Deoarece am fost implicat în realizarea acestor obiective simt o deplină satisfacție că munca și eforturile mele au fost răsplatite de finalizarea acestor obiective de care vor beneficia cetățenii județului Hunedoara.
În toată această perioadă pe lângă activitatea profesioanală am avut și o implicare didactică, socială și politică ca și Consilier municipal și mai târziu, Consilier județean în cadrul Comisiei de sănătate, reușind să propun proiecte de finanțare de aparatură medicală pentru SJU Deva, inclusiv secțiile Medicină Internă și gastroenterologie, în valoare de mai multe miliarde de lei și totodată am pus bazele Facultății de Asistență Medicală Generală la Deva alături de alți susținători și unde activez și în prezent ca Profesor Universitar Asociat UMF „Victor Babeș” Timișoara.
Lucrez la SJU Deva de 43 de ani, am acumulat multă experiență medicală și administrativă, am tratat mii de pacienți, am efectuat peste 20.000 de endoscopii digestive.
Pe viitor aș dori să comunic aspecte din activitatea medicală îndelungată în cadrul unor reviste ori chiar carte sau situații deosebite cu care se poate confrunta un medic în carieră. Voi lucra în continuare alături de colegii mei mai tineri, în cadrul compartimentului de gastroenterologie și voi încerca să mă implic în rezolvarea tuturor problemelor medicale care se ivesc în cadrul acestui compartiment, având în spate o experiență de o viață.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Marți, 17 octombrie 2023, la sediul bibliotecii publice din Bocșa, a avut loc un eveniment de suflet dedicat artei și artiștilor „din imediata noastră apropiere”.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și Centrul Catehetic „Vasiova”, în parteneriat cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, în cadrul Decadei Culturii Germane în Banatul Montan, ed.a XXXIII-a, iar participanți au fost oameni de cultură din Banat, colaboratori ai bibliotecii bocșene, precum și elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea”, însoțiți de prof. dr. Liana Ferciug.

Programul a fost unul amplu și generos, dezbaterile cuprinzând cărți, tablouri, poezie și proză, adică, literatură și artă, istorie culturală și literară, prezentările aparținând scriitorilor și editorilor bănățeni: Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.

(De precizat este că unul dintre artiștii omagiat și prezentat a fost profesorul și artistul Petru Comisarschi, plecat de curând la cele veșnice «4 mai 1943 – 13 octombrie 2023»).

Pe simeze s-au aflat lucrările membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, lucrări care ilustrează deosebit de frumos aspecte din  Bocșa și Anina, expoziția fiind construită cu prilejul marcării unor sărbători importante precum: 690 de ani de la prima atestare documentară a Bocșei/ 300 de ani de la zidirea Bisericii Romano-Catolice din Bocșa Montană și  250 de ani de la întemeierea Steierdorf – Anina / 150 de ani Biserica Romano-Catolică «Preasfânta Treime» Steierdorf”.

Despre lucrări și expoziție au vorbit coordonatorii Cercului „Deutsche Kunst Reschitza”- Doina și Gustav Hlinka, iar artiștii care au semnat tablourile expuse sunt: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Busuioc Pătraru, Nik Potocean și Tatiana Țibru, unii  dintre aceștia fiind prezenți în sală.

Însă, motivul principal al întâlnirii și organizării acestui eveniment, l-a constituit aniversarea artistului plastic bocșean Nicolae Potocean – NIK – la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Colaborator al bibliotecii, membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, îndrumătorul Cercului de desen din cadrul Centrului catehetic „Vasiova”, Nik Potocean se regăsește printre aniversații Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, printre oamenii de seamă ai culturii orașului Bocșa și printre însemnați artiști plastici ai județului Caraș-Severin, iar aniversarea unei vârste rotunde a fost prilejul unei întâlniri între prieteni.  

Așadar, la evenimentul de marți, 17 octombrie 2023, a participat și primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, acesta înmânând artistului plastic NIK Potocean o plachetă aniversară „în semn de aleasă considerație și prețuire”, iar, din partea instituției organizatoare, o „Diplomă de Cinstire în semn de aleasă prețuire și calde mulțumiri pentru rodnică și frumoasă colaborare”. De asemenea, din partea Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, preș Erwin Josef Țigla i-a înmânat o „Diplomă aniversară”, alături de „alese urări de sănătate, bucurii și împliniri în arta plastică”.

Cu bucurie putem afirma că pictorul bocșean Nicolae Potocean a avut parte de un frumos popas aniversar alături de tineri elevi, cărora le poate fi un bun model, alături de importanți oameni de cultură ai Banatului, editori și scriitori, alături de colegii săi artiști și, nu în ultimul rând, alături de autorități locale și edilul-șef al orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.

Finalul întâlnirii a aparținut poetului Ion Rășinaru de la Anina, care a susținut un recital poetic, dar și preoților prezenți – protosinghel dr. Ioanichie Petrică și pr. dr. Daniel Crecan – cei care, alături de binecuvântări, au dat și tonul intonării tradiționalului „La mulți ani”!

Nicolae Potocean (NIK) s-anăscut la Timişoara în 19 octombrie 1953, dar copilăreşte şi trăieşte la Bocşa.

Pasionat de desen încă din copilărie, primele ore le are cu prof. Petru Kneipp, care îl încurajează în această direcţie. Cu toate acestea, Nik Potocean nu alege o carieră de artist, pânza şi pensula rămânând doar la stadiul de hobby.

Lucrează la CMB Bocşa şi se axează, pentru o bună perioadă, pe desenul tehnic.

Totuşi, se reîntoarce la desenul artistic şi începe să picteze pe pânză fiind, în principal, un autodidact. Urmăreşte cu seriozitate emisiuni de televiziune pe teme de artă, în special pe pictorul american Bob Ross, şi continuă să realizeze peisaje, dar şi multe  d’apres-uri după diverse ilustrate. Se consultă cu diverşi artişti: Viorel Coţoiu, Petru Coita etc. iar aceştia îl încurajează.

Încurajări primeşte şi de la criticul de artă Ada D. Cruceanu. Domnia sa remarcă „o mână bună” care, „cu o şcolarizare, fie şi la un cerc de pictură, dacă nu la Şcoala de Arte, ar putea să ajungă fie un bun peisagist, original însă în abordarea „realităţii” peisajului, fie, printr-o accentuare a laturii infantile, un bun pictor naiv”.

Nik Potocean alege peisagistica, îndrumat şi încurajat şi de pictorul Gustav Hlinka, iar în februarie 2015 expune la sediul Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea” Bocşa în prima sa expoziţie personală intitulată “Anotimpuri” şi vernisată de către artistul Viorel Coţoiu şi pr. prof.dr. Ionel Petrică, ambii apreciind în mod special talentul şi mâna artistului, meticulozitatea dovedită în creaţii, lumina şi culoarea lucrărilor care, alăturate într-un mod plăcut şi echilibrat, atrag de la prima privire.

Expoziţia se bucură de succes şi la nici o lună de la prima expoziţie personală, artistul plastic Nicolae Potocean din Bocşa expune pentru a doua oară, de astă dată la Reşiţa. Librăria „Semn de carte” a fost gazda evenimentului din 4 martie 2015, „o explozie de sunet şi culoare” !

În perioada 2 – 5 septembrie 2015 pictorul Nicolae Potocean a expus în cadrul Taberei de literatură ed. a II-a de la Anina.

Din februarie 2016 Nicolae Potocean este membru UAP filiala Reșița și în aceeași lună are loc vernisajul celei de-a IV-a expoziții personale. De asemenea, este membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.  În data de 4 februarie 2016, la sediul Bibliotecii ”Tata Oancea” Bocșa, în cadrul evenimentului dedicat personalității criticului și istoricului literar Gheorghe Jurma (născut în 5 februarie), are loc vernisajul expoziției intitulată „Magie de iarnă” semnată Nik Potocean.

Din anul 2018 este absolvent al Școlii Populare de Artă și Meserii „Ion Românu” Reșița (prof. Ecaterina Tudor).

Participă la expoziții de grup, saloane de artă și tabere în județ și în țară, dar beneficiază și de multe expoziții personale la Bocșa, Reșița, Anina.

Remarcabilă a fost expoziția din 21.01. 2022 organizată în sala de festivități a primăriei Orașului Bocșa cu prilejul unui eveniment religios important – „Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor” – eveniment la care au luat parte cei trei episcopi: Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul ortodox al Caransebeșului,  Preasfințitul Părinte József-Csaba Pál, Episcopul romano-catolic  de Timișoara și Preasfințitul Părinte Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar greco-catolic al Eparhiei de Lugoj, o expoziție de pictură reprezentând toate bisericile ortodoxe, romano-catolice și greco-catolice de pe raza orașului Bocșa.

De asemenea, face parte din echipa de organizare a evenimentului „Biserica Romano-Catolică Bocșa Montană – 300 de ani de la zidire”, aducându-și contribuția prin artă.

Nicolae Potocean este membru în juriul Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”; este voluntar al Centrului Catehetic „Vasiova” și coordonează Cercul de pictură din cadrul acestui centru.

Volume: Picături de artă și credință la Bocșa/ Coord. Gabriela Șerban; imagini Nik Potocean; prefață Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018 (Bocșa – istorie și cultură; 43).

Referințe: Cărășeni de neuitat XXXVI/ Constantin Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2018; Cărășeni de neuitat XXXVII/Constantin Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale); Monografia Concursului de creații literar-artistice Gânduri către Dumnezeu”/coord. Gabriela Șerban .-Reșița: TIM, 2022 (Bocșa – istorie și cultură; 61); Bocșa culturală. Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022, p. 3; Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62) .

În data de 13-15, octombrie, 2023, a avut loc la Lugoj un eveniment important în lumea artelor marțiale, și anume: Seminarul de Aikido Aikikai condus de președintele FRAA (FUNDAȚIA ROMÂNĂ DE AIKIDO AIKIKAI)-sensei Dorin Marchiș 6 Dan și vicepreședintele FRAA-sensei Iulian Perpelici 6 Dan.
Organizator: sensei Daniel Rogobete 5 Dan, președintele Clubului Wago-Kan Aikido Aikikai Lugoj.
Antrenamentele s-au ținut în Sala de Sport „Lavinia Miloșovici”, str. Caransebeșului, nr.2B, Lugoj, județul Timiș.
La acest eveniment au participat practicanți de Aikido Aikikai din mai multe orașe: Arad, Timișoara, Lugoj, Reșița, Cluj-Napoca, Chișinău Criș, Deva, Alba Iulia, București, Oradea, etc.
Seminarul de Aikido Aikikai fost organizat sub egida Fundației Române de Aikido Aikikai, cu sediul în orașul Cluj-Napoca care are 44 de filiale în diverse orașe din România, sensei Dorin Marchiș 6 Dan, acesta a deschis primul antrenament al seminarului, la care au participat aproximativ 70 de invitați cu vârsta cuprinsă între 6 și 65 de ani.
După antrenamente, toți participanții au beneficiat de o seară minunată, Sayounara Party, acolo s-au întâlnit: prietenia, armonia, respectul, educația, pacea, iubirea.
Sunt 29 de ani de când practic Aikido, mă bucur nespus de tare că ne-am stabilit în Lugoj, eu și familia mea. Pe lângă faptul că Lugojul este un oraș multicultural, Lugojul este pus pe harta performanței naționale și internaționale în vederea sportului. Despre Aikido sunt multe de spus, „un practicant de Aikido este cel ce atinge simultan cele trei componente: căldura, lumina și puterea, în oricare moment al vieții, nu doar în Dojo”.
Aikido este o artă marțială japoneză care pune accentul pe autoapărare, nu pe atacul altei persoane, Aikido ne învață că toate realitățile fiziologice, fizice, mentale și sociale, nu sunt decât fragmente ale unui mare ansamblu, care este universul și care presupune o înaltă coordonare a mișcării fizice cu exercițiul mental de concentrare a atenției.
Aikido înseamnă disciplină, dezvoltare personală și coordonare motrică, în Aikido se pune accent pe mișcare și pe dinamica posturii, Aikido este o artă marțială diferită de cele care au precedat-o chiar dacă la nivel fizic include tehnici derivate din Jujitsu și Kenjutsu, nu are ca scop lovirea oponenților cu pumnul sau cu piciorul, ci folosirea energiei atacatorilor și obține controlul lor prin imobilizare sau pentru a-i proiecta la distanță.
Este foarte important de știut că scopul Aikido-ului nu constă doar în însușirea perfectă a tehnicilor de apărare, pentru că tehnicile sunt doar un mijloc și nu un scop, practicanții găsesc în Aikido o tehnică eficientă de autoapărare, o cale de iluminare spirituală.
Mai importantă pentru elev este educarea complexă pentru că acesta să capete o personalitatea echilibrată, naturală și puternică, o modalitate de obținere a sănătății fizice sau a păcii minții, astfel încât la nevoie să poată rezolva eficient problemele ce-i apar în viață, așa cum spunea O’Sensei Morihei Ueshiba:
„AIKI nu poate fi cunoscut
Prin vorbe scrise sau rostite
Fără a te pierde în vorbe inutile
Învață prin practică”.
Mulțumesc tuturor celor care au participat la acest seminar și îi aștept cu respect și prietenie anul viitor.
Foto: Irina Gașpar

Daniel ROGOBETE 5 DAN – INSTRUCTOR AL CLUBULUI WAGO-KAN AIKIDO AIKIKAI LUGOJ

• UZPR

Și această ediție, ca și celelalte două, se înscrie în anul Constelației Gutenberg.

Încă suntem sub imperiul emoțiilor anului jubiliar (15) de apariție editorială neîntreruptă. La fel, sărbătoarea revistei se include în cei șaptezeci și cinci de ani de la înființarea Tipografiei Gutenberg (care, împreună cu Editura omonimă girează apariția și contribuie la înfăptuirea unui act de cultură arădean și nu numai).

Concepută a fi un Mozaic arădean (cu apariție trimestrială), revista are afiliat un Salon Gutenberg (după modelul de acum aproape o sută de ani – „Al. T. Stamatiad”), care completează armonia scrierilor de tip documentar – istoric cu ideatica opiniilor, dar și cu fina scriitură din condei (poezie, proză, eseu, recenzii, arheologie, istorie. debut ș.a.)

Enumerăm (din cuprins) câteva generice, demne a fi suport de lectură pentru cei interesați: Editorial; Aradul-documentar în timp; Creatori arădeni / Cărți. Reviste. Autori; Lecturi și literature; Salon Gutenberg; La o ceașcă de cafea, duminica; Aria diversitas; Miscelanea; Eveniment.

Se cuvine a aminti la modul superlativ genericele „Special” și „Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România”, remarcând aici frumoasa colaborare cu forul superior-UZPR București și Filiala Arad prin consistența materialelor semnate de Roxana Istudor și Vasile Filip.

De asemenea, se impune să menționăm rubrica „Diaspora” (revista având colaboratori din Australia, America, Europa). Nu trebuie să omitem „Debut Gutenberg”, un segment menit a promova tinere condeie, în aria lor de pronunțare.

Ediția Gutenberg de septembrie se dedică Anului Gutenberg (555 de ani de la moarte), Constelația arădeană fiind unică în țară (cu revistă, Salon, editură și tipografie, revista distribuindu-se gratuit, în format print și online).

La realizarea grafică aducem laudă DTP, prin formă și concept, pentru Ecaterina Mehesz (coloritul  copertei fiind unul specific de toamnă în amurg de struguri).

Dorim tuturor cititorilor o plăcută lectură, iar colaboratorilor și semnatarilor (peste trei mii) multă inspirație.

Următorul număr va fi în decembrie.

Au consemnat

Florica R. Cândea, redactor șef

Carina A. Baba, redactor șef adjunct

• UZPR

Născut la data de 16 ianuarie 1967 în oraşul Cehu Silvaniei din părinţii Vasile şi Maria, primii dascăli care l-au învăţat ce înseamnă preţuirea faţă de Dumnezeu şi respectul pentru semeni, cu locul de baştină maramureşean (Chelinţa).

Licenţiat al Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă, master la aceeaşi facultate (2006). Membru al Asociaţiei Scriitorilor – filiala Baia Mare, LSR – filiala Maramureș, AJRP și UZPR, Bucureşti.

Editor fondator al revistelor Mărturii Maramureşene (revistă de cultură,tradiţie şi atitudine civică), Glas Comun (revistă cultural-creştină),  Slova Creştină (revistă de creaţie, atitudine şi cultură),  Slova Copiilor (supliment al revistei Slova Creştină), director al revistei Izvoare codrene (Baia Mare), redactor colaborator al revistelor Starpress (Râmnicu Vâlcea) și Dor de Dor (Călăraşi), membru în comitetul redacţional al revistei Freamăt (LSR Baia Mare).

Redactor asociat la revista de cultură, literatură şi artă În bătaia peniţei (Caransebeş). Membru în colegiul redacţional consultativ al revistei Litera Nordului, sub egida USR (Bistriţa Năsăud).

Preşedinte (fondator) al Asociației Cultural Creştin Umanitare Ars Vivat.

Membru ANCMRR M.A.I Filiala „Pintea Viteazu” Maramureş.

Distincţii şi premii literare:

Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”,Getafe, Madrid-Spania, aprilie 2023, ediția a III-a, președinte juriu.

Premiu,secțiunea carte de autor, FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „MIHAI  EMINESCU”, ediția a II-a, Getafe-Madrid, Spania, (14 ianuarie,2023)

Premiul revistei „LITERE  EUXINE”, secțiunea poezie, CONCURSUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ,,Fascinația Mării”,Constanța (22 octombrie 2022)

Premiul revistei „ARCHEUS”, secțiunea carte de autor-poezie, FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE de la Sighetul Marmației (13-15 octombrie 2022)

Premiul revistei „Regal Literar” pentru carte de poezie, volumul bilingv „În brațele luminii – Në krahët e dritës” (Editura Amanda Edit), 2022

Premiul I (sectiunea poezie religioasă) „Eminescu, un vis în așteptare”, ediția I, 2021-2022, UZPR Timiș

Premiul şi trofeul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru presă online pe anul 2018

Diplomă de Excelenţă din partea revistei internaţionale de cultură Cervantes si Editura Inspirescu pentru talentul literar pus in slujba lui Dumnezeu

Diplomă de Excelenţă din partea LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI pentru întreaga activitate în promovarea literaturii române.

Diplomă de Excelență din partea Uniunii Culturale a Albanezilor din România pentru merite literare,teologice și umane deosebite

Diplomă de Excelenţă acordată de Societatea Culturală Pro Maramureş „ Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca, la împlinirea a 17 ani de activitate, în 27 noiembrie 2012, pentru excepţionala contribuţie ştiinţifică adusă la promovarea şi îmbogăţirea patrimoniului cultural maramureşean

Diplomă de Excelenţă din partea Primăriei şi Consiliului Local al Oraşului Ulmeni – Maramureş, pentru activitatea scriitoricească şi contribuţia la promovarea culturii şi spiritului românesc

 Medalia „Virtutea Literară“ din partea LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI  pentru activitatea  depusă în promovarea culturii şi a educaţiei moral-creştine în rândul tinerilor.

Premiul II la Festivalul  „Lucian Blaga” – Concursul Național de Creație Literară și Artă Plastică „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor” Sebeş 2020.

Premiul Editurii Vatra Veche la Festivalul-Concurs de Poezie Religioasă „Credo”, ed. a XV-a (Lăpuşna, 2015), secţiunea grupaje-manuscris.

Premiul Editurii Ariadna (Secţiunea Volum de debut pentru poezie religioasă), în cadrul Festivalului „Pro Unione”, ed. a II-a Baia Mare, 2001.

Cărţi publicate

Viața vie a unui mănunchi de creştini români (date monografice, editura Enesis,2002)

Ca tămâia înaintea Ta (poezii creştine)editura Ariadna,2003

Sfaturi pentru mântuire (editura Ariadna,2003)
Elemente de Istorie Locală (editura Enesis 98, TIP,2008)
Activitatea preotului Vasile Lucaciu în America (editura Enesis 98, TIP,2008)
Glas Comun, un an de la apariţie (2009)

Aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos (editura Transilvania, Tecuci,2011, volum premiat la ”Cărţile Anului”, secţiunea Didactică, Baia Mare, 2012 ; ediția a II-a  editura Inspirescu, Satu Mare, 2013)

În brațele luminii – Në krahët e dritës (poezii),  (Radu Botiș – Gentiana Muhaxhiri, Republica Kosova), Amanda Edit, Bucureşti (2022).

Opinii,spicuiri,referinţe,despre autor:

„ …Unul dintre aceşti oameni ai harului şi al lucrării misionare întru Ortodoxie, deci pentru Dumnezeul Luminii Tradiţiei –  fără stavilă de oboseală, vreodată! – este preotul iconom stavrofor, maramureşeanul RADU BOTIŞ . Pentru aceşti din urmă oameni, dacă Îl păstraseră, încă, pe Dumnezeul Luminii Adevărului în ei, Părintele RADU BOTIŞ se aliase, întru luminoasă luptă, cu revistele ARP, ale atât de mult-regretatului ARTUR SILVESTRI – şi dădeau, amândoi, prin articole adânc documentate şi tăios-ferm formulate – străfulgerări cumplite, cu paloşele arhaghelice ale patriotismului, ale desăvârşitei Iubiri de Neam, ale Duhului Dreptăţii şi ale Autenticei Frumuseţi… – …iar oamenii întristaţi, ori, deja, descurajaţi –  se scuturau, ca de un vis rău, şi re-deveneau Războinici ai Lui HRISTOS, alăturându-se, umăr lângă umăr, celor doi Arhangheli pogorâţi pe Pământ!… …Şi merită, acest om de o nobleţe rară a Duhului (şi blând vestitor al vremilor CĂINŢEI, faţă de Mântuitorul nostru, IISUS HRISTOS!), cu toţii să rostim, din străfundul inimii, pentru sine precum pentru noi! – … căci RADU BOTIŞ pentru Neamul Românilor celor TOŢI, pentru NOI, cei de PRETUTINDENI, muceniceşte şi cântă, cu îngerii dimpreună, şi-şi trudeşte Duhul şi glasul şi mâinile, cu râvnă sfântă (…râvnindu-i pe TOŢI ROMÂNII, în turma sa, strânşi iarăşi din amara risipire a vremilor celor cainice, ale jălniciei prezentului …”. (prof. dr. Adrian Botez, USR)

Din creaţia autorului:

De taină voci…

O rază-și cerne-n sufletu-mi splendoarea

Din Absolut,luceferi poposesc

Strivind greșeala dintr-un timp lumesc,

La căpătâiul nopții plânge marea.

 De taină voci acoperă-mi retina

 În așternutul clipei nepereche,

 Iar mesageri din cronica cea veche

 Vor spulbera tot hăul cu Lumina.

 O geometrie mult prea rostuită

 Un gând ascuns în vechiul mit,

 Dau vieții sens, înaltul nesfîrșit

 Înnobilează starea neîmplinită.

Carmen Băințan, președinte LSR, Filiala Maramureș