• UZPR

Ion memoriam Gheorghe Rancu-Bodrog (02.04.1946-19.10.2023).

Contingentul de dascăli pe care Liceul Pedagogic din Arad i-a pregătit pentru școlile românești, sub conducerea distinsului director dr. Vasile Popeangă se subțiază. Au fost generații de învățători, învățați cu pasiunea pentru cunoaștere și cu devotamentul pentru elevi. Elevii pedagogiști au venit din sate spre a se reîntoarce să-i învețe pe copiii țăranilor cu buna cuviință, să deprindă citirea, scrierea și socotelile, să devină „domni” și să alcătuiască noua intelectualitate românească. Școlile primare românești din ținuturile Arad, Timiș și Caraș au devenit „mici cetăți de virtute”, luminate de „flacăra țichindeliană”, servite de învățători crescuți sub supravegherea unor distinse puteri didactice, purtând numele Popeangă, Roșuț, Găvănescu, Popa, Crispai, Ivașcu, Crep, Emandi, Pârvu, Pascu, Sfârâilă, Marcu și alți câțiva profesori.

Între aceștia a fost și GHEORGHE RANCU, venit din satul Bodrog, prin anii 1960, cel risipit de inundațiile Mureșului. Am fost colegi în ani diferiți. Fabrica de învățători, prin profesorii pomeniți, ne-a învățat să iubim părinții, să respectăm munca, să prețuim copiii, să iubim țara, satul natal și/ sau adoptat, să adorăm credința, dar mai ales „să ardem” pentru viitorul copiilor. Deși învățători, mulți colegi au convertit diploma de învățători în diplomă de licență, deși au învățătorit în continuare, sădind educație în sufletele micilor aspiranți la gloria înțelepciunii. Mi-i amintesc pe Ghiță, devenit istoric, Romică, devenit filozof, Doru, devenit doctor în istorie, Doru’s, doctor în istorie, Ioan, doctor academician, Mitruț, devenit profesor de muzică, dr. Chimu, devenit biolog universitar, Licu, Nelu, Alina, Gabi, Ileana, Carolina, Elena Sorina și alții care au onorat cariera didactică. Mulți scriu și luminează trecutul. Ghiță a rămas învățător în satul Șopotu Vechi, deși a fost solicitat să se orășenizeze.

GHEORGHE RANCU s-a transformat în amintire. Iar amintirile recuperează faptele înălțătoare ale prietenului, omului, soțului, părintelui și bunicului, dar și ale intelectualului, dascăl devotat științei, culturii, școlii și copiilor. A pornit din Bodrogul Vechi și s-a oprit, orizontal, în pământul din Șopotu Vechi din Țara Almăjului. În satul acela, așezat pe colinele almăjane, în apropierea Bozovici-ului, s-a ocupat de creșterea și educația generațiilor de copiii, care îi poartă o vie și respectuoasă imagine. A pus satul său, Șopotu Vechi (ce coincidență, de la Bodrogu Vechi la Șopotu Vechi!!!) pe harta culturală a țării, scriind despre localitate, biserică, elaborând publicația de cultură rurală și istorie grănicerească cu titlul Almăjul. Acea oază de spiritualitate românească, păstrându-și numele de ”țară”, a căpătat dimensiune culturală, grație unor prieteni adunați, cu nume de Panduri, în jurul istoricului Ghiță Rancu. Tot ceea ce trecea dincolo de granițele obișnuinței și atingea excepționalitatea a devenit subiect de scriere pentru acești urmași ai grănicerilor almăjani. Preoți, generali, ofițeri, dascăli, economiști, istorici au devenit personaje în articole din revistă lui Rancu (și cărțile sale), apărută prin grija sa chiar în satul acela, cu acces pe un drum pietruit și prăfuit, dar poleit cu spirit cultural și cu aura unui OM devenit „șopotean”. De aici și-a îndreptat interesul către românii din Serbia, din Uzdin și Vârșeț, citindu-le istoria împreună cu Groza Dela Codru ori Vasile Barbu.

Acest dascăl ales, purtând raglan și pălărie neagră, totdeauna cu o ținută eleganță, alcătuită din costum, cămașă albă și cravată în culori discrete, avea gândul și privirea întoarsă spre copilăria din satul său natal, Bodrogu Vechi, de lângă Pecica. Și-a adăugat la nume, ca semn nativ, Bodrog, semnând Gheorghe RANCU-BODROG. Apoi, devine, ca fiu al satului, alături de alți bodrogani – mi-o amintesc pe profesoara Delia CHEVEREȘAN – organizator al Zilelor Bodrogului, un fel de întâlnire a Fiilor satului, cu intenția de a revigora ruinele unui sat înghițit de ape și strămutat pe celălalt mal al Mureșului. Prin grija acestor fii, a lui Ghiță, Bodrogu Vechi a renăscut pe harta județului Arad.

De ieri, Ghiță a intrat în amintire. Amintirea sa va crește în intensitate, răsfoindu-i cărțile scrise, rememorând întâlnirile cu intelectualii arădeni la sesiunile de comunicări ori la neprețuitele vizite la celebrul Muzeu etnografic din propria casă în Șopotu Vechi, unde – alături de soția Elena, de iubiții săi copiii, deveniți intelectuali cu doctorate, și nepoții – te întâmpina cu zâmbet și bucurie. Astăzi, Ghiță cel care a luminat imaginea a două sate – cel natal așezat pe marginea unei ape nemiloase și cel adoptat, de la liziera dealurilor almăjane -, azi Domnul Profesor, Domnul Învățător, poate heiniza la câte ar mai fi dorit să facă pe acest pământ pentru oameni, pentru familie, pentru nepoți și pentru spiritualitatea românească.

//„N-a știi lumea că m-am dus/ Numai m-or vedea că-s dus/

Sus e cerul, largă-i lumea/ Bine c-a-nfrunzit pădurea/

Hai, hai, haidi, dihai, dihai/ Pe sub flori mă legănai…//

Ghiță Rancu – Bodrog – odihnă în pacea divină și veșnică pomenire pământească. Om frumos, harnic și iscoditor!

Prof. univ. dr. Anton ILICA, Arad

Duminică, 22 octombrie 2023, a fost înmormântat în localitatea Șopotu Vechi prof. Gheorghe Rancu. Slujba a fost oficiată de un sobor de 12 preoți în frunte cu preaonoratul protopop de Herculane, Iosif Frenți. La slujba de înmormântare au participat în număr foarte mare, personalități din tot Banatul.
Cu peste 50 de ani în urmă, dascălul Gheorghe Rancu a fost trimis cu misiune în Țara Almăjului pentru a învăța copiii meseria de om, scrisul și cititul conștient. A transmis meșteșugul de om la copii și părinți, luptând cu toată ființa sa împotriva ignoranței și ignoranților, care dezumanizează și demonizează.
Cu pricepere și pasiune a făcut să fie cunoscută și păstrată Sfânta Tradiție Românească, pentru adevăr și a înfierat pervertirea valorilor moral-creștine. Pentru aceasta a scos reviste, a scris articole și eseuri, pentru presa din țară și din afară, a scris cărți. A luptat pentru păstrarea limbii române – acel ”fagure de miere”, Patria Noastră, așa cum au spus Eminescu și Nichita Stănescu. Calitățile sale de om și de intelectual au făcut să fie ales în numeroase asociații culturale fiind vice-președinte la Asociația Publiciștilor Rurali, condusă de prof. Teolog Ion Traia. Numeroasele manifestări multi-culturale organizate de Gheorghe Rancu la Șopotu Vechi au făcut din această localitate o oază de spiritualitate românească, un focar de cultură a neamului.
Dascălul Gheorghe Rancu s-a însurat cu cea mai frumoasă fată din Șopotu Vechi, Elena, prin Sfânta Taină a Cununiei. Au crescut doi copii ca doi îngeri, Dacian Rancu și Adi Rancu care la rândul lor au două fete ca două flori. Prea bunul nostru prieten, Gheorghe Rancu a fost un izvor de energie și credință, o torță de lumină, un simbol al dăruirii de sine, un model de umanitate. A ars ca o lumânare până s-a topit ceara și și-a îndeplinit misiunea.
Ne rugăm la Bunul Dumnezeu să-l așeze între sfinți!

Foto: Constantin Vlaicu

Într-un peisaj de toamnă, cu soare zâmbitor, la domiciliul din orașul Hațeg al doamnei Lucia GIURONI, într-un spațiu anume amenajat sub boltă de vie cu miros de struguri, a avut loc un inedit eveniment, o întâlnire colegială a 11 doamne (din patru județe ale țării), toate pensionare, foste colege ale primei promoții de învățătoare-maistre a Liceului Pedagogic Arad.
Toate cele 11 foste colege au activat și s-au afirmat în munca la catedră, având adevărate mulțumiri sufletești, pe măsura efortului și a dragostei față de meseria aleasă. Ele se numesc: Carmen Lupulescu (Timiș), Monica Boszormenyi (Arad), Viorica Vîrtopeanu (Caraș Severin), Lucia Giuroni, Rodica Elischer, Marița Popescu, Maria Antal, Maria Burza, Cornelia Șerban, Angelica Micloșoni și Georgeta Cizmaș (Hunedoara).
Se potrivește să adaptăm acestui moment creionări din „Florile gândului” ale Adinei Enăchescu. La Hațeg s-au trăit momente de neuitat, s-au depănat amintiri, în sufletul fiecăreia dintre participante zbătându-se râuri de gânduri fără punți și s-a creat un poem compus din lacrimi ale bucuriei, un poem al inimii, remarcându-se parcă cum fuge timpul pe frunzele pădurii și cum trece tinerețea sfioasă în lumină.
Nu a lipsit o masă plină cu bucate, preparate specific zonei, naturale și gustoase, ca de altfel cântecele din anii tinereții, în timp ce gândul fiecăreia din cele prezente pogora parcă dintr-o stea prin pânzele bucuriei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Căminul cultural din frumoasa localitate hunedoreană Cinciș-Cerna, în organizarea Asociației „Cincișenii” (președinte prof. univ. dr. ing. Victor Vaida), cu sprijinul Primăriei Teliucu Inferior, a fost gazda unui reușit eveniment cultural.
Activitatea a debutat cu vizitarea muzeului în cadrul căruia nu au lipsit fotografii cu casele din satele strămutate (Cinciș, Cerna, Valea Ploștii, Moara Ungurului, Bălana și Baia lui Crai), prezentarea sportivilor din zonă cu performanțe la nivel național și internațional, o varietate de obiecte țărănești specifice locurilor.
Interesantă a fost desfășurarea simpozionului cu tema: „Cultura și educația la Cinciș-Cerna” în cadrul căruia s-au putut consemna referatele Istoria școlii din Cinciș-Cerna, Rolul civilizator al culturii și al educației, Tradiție și inovație în cultura satului Cinciș-Cerna, Mișcarea artistică de amatori la Cinciș-Cerna, Proiecte educaționale și activități cultural sportive la Cinciș-Cerna și Necesitatea unui muzeu în satul Cinciș-Cerna.
Tot cu această ocazie a fost lansată cartea „Șaptezeci de ani de la înființarea Școlii Medii Mixte din Hunedoara”, autor fiind prof. univ. dr. ing. Victor Vaida.
Atenția celor prezenți a fost atrasă și de prezentarea de către prof. Romulus Urs, secondat de Lucia Tănase, directorul Bibliotecii municipale Hunedoara, a filmului etnofolcloric „Cultura tradițională și școala în satul Lăpugiu de Sus”.
Aplaudat a fost momentul înmânării din partea Asociației „Cincișenii” a Diplomei de excelență domnilor Vaida Ioan (fost primar al comunei Teliucu Inferior) și Modîrcă Mircea (actual viceprimar al comunei).

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Școala Gimnazială „Aron Densusianu” structură a Liceului Teoretic „Ion Constantin Brătianu” Hațeg – după cum ne spunea prof. Mihaela Groza în calitatea sa de director – a fost înființată în anul 1981. Funcționează în aceeași locație care este bine întreținută. Curtea școlii a fost reamenajată. A fost refăcut covorul de asfalt, investiție care a presupus un cost destul de ridicat și le mulțumim pe această cale atât domnului primar Pușcaș Adrian, cât și consiliului local. Cadrele didactice și elevii au dat curții culoare și au amenajat zona verde.
După amenajare, elevii și-au dorit un teren de fotbal sintetic. O parte din suma aferentă terenului a provenit din proiectul „Târg de Crăciun” – ediția 2022, unde elevii și cadrele didactice au vândut produse confecționate de mânuțe dibace. În spijinul atingerii țelului propus au venit mai multe societăți comerciale. Astfel, punând mână de la mână, am reușit să îndeplinim dorința copiilor.
Considerăm că elevii au acum parte de un spațiu sigur și atractiv în care să se joace, să interacționeze, să socializeze.
În cadrul școlii activează profesori implicați care pun un accent deosebit pe educarea elevilor atât prin activități instructiv-educative, cât și prin activități nonformale. În acest sens școala noastă este implicată în organizarea și derularea unor proiecte educaționale locale, naționale și internaționale.
Pe parcursul vacanței de vară 15 cadre didactice au participat la programul de mobilitate Erasmus+ în Pafos – Cipru și în Paris – Franța cu scopul de a dobândi competențe digitale necesare pentru a încuraja experiențe interactive și eficiente de învățare.
La începutul acestui an școlar am fost gazde pentru elevi și profesori din Grecia, Portugalia, Spania, Islanda, Cipru, Italia, Olanda în cadrul Proiectului Erasmus+ „Astr@ctiv”, care are ca tematică învățarea elementelor de astronomie îmbinate cu mișcarea.
Un alt proiect recent este „Bucurie în mișcare”, derulat în parteneriat cu Asociația 11, Primăria Orașului Hațeg, Asociația de Turism Retezat și Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului. Scopul acestei acțiuni este construirea unei comunități mai sănătoase, mai unite, mai motivate să urmeze un stil de viață activ și sănătos pe termen lung.
De notat că, Primăria și Consiliul Local Hațeg sprijină tot mai mult școala. Unitatea noastră este beneficiara a încă două proiecte importante: Creșterea Eficienței Energetice – Proiect AFM, Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale – Proiect PNRR.
Impactul pozitiv al proiectelor derulate ne determină să găsim noi provocări motivându-i pe elevi să-și însușească într-un mod plăcut, interesant și interactiv cunoștințe și deprinderi, să colaboreze și să vină cu plăcere la școală.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR