• UZPR

Suferințele generate de „democrație” capătă un fenomen deosebit de complex, de masă, în timpul oricărei crize. În opinia mea, acest regim democratic nu evoluează programat. Mai mult, are momente când stă pe loc, când dă înapoi, iar uneori merge doar înainte.

În perioadele de criză cetăţenii resimt toată răutatea și neomenia așa-zisei „democrații” – căci noi, făcătorii de presă regională, privim atent la ce ni se întâmplă acum. În ciuda unui context posomorât, ziarul  tradițional (pe hârtie) a  rezistat. Inima lui mai poate bate mulți ani de acum înainte, nefiind nicidecum mâncată de carii. Ei bine, ne aflăm în  faţa unui obstacol enigmatic – dincolo stând prevestitorii. Ei spun că în câțiva ani nu vor mai exista ziare tipărite. Ceea ce observăm sunt numai urmele lăsate de picioarele timpului. Dar şi urmele celor care vor să stăpânească lumea…

Astăzi  noţiunea de internet a  intrat în uzul comun. Să nu uităm că scrisul românesc a fost pus  neîntrerupt  în slujba naţiunii, fără  nicio instrucţiune venită din exterior. Suntem îndreptăţiţi să spunem că scrisul românesc a fost un mod de a ne exprima ca naţiune, ca  popor – nu numai de când există îndeobşte cunoscut scrisul. Noi suntem primul popor din lume care a inventat scrisul. Avem dovezile care arată că există dinainte de Mesopotamia!  Este foarte necesar să ne menținem scrisul – deoarece este un mijloc unde ne-am exprima existența.

Cu un cuvânt, noi trebuie să mergem singuri către viitor. Presa tipărită este condamnată, dar există încă. Subliniez cu multă justificare întristatul fenomen privind decăderea civilizației – simțită prin rezultatele nesatisfăcătoare ale situației  actuale. Trăim într-o atmosferă ostilă – refractară faţă de tot ce reprezintă progres. Sunt posibile toate erorile de la calea dreaptă a culturii autentice. Când privim lumea cu ochii noştri, fiecare dintre noi are un orizont îngust, un câmp vizual redus, ținând cont că  orizontul întregii lumi este infinit. Dar trebuie să știm să privim. Pe măsură ce planul se înrăutățește, situația devine din ce în ce mai clară. 

Generația mai tânără preferă formulele electronice de comunicare, acest lucru nefiind un dezavantaj – dar astăzi putem constata că fenomenul de substituire a profesionalismului cu amatorismul (social media) este în plină ascensiune. În această lume vie, plină de schimbare, nu oricine  are acces să  scrie într-un ziar tipărit. Însă oricine își poate construi un blog sau un site web. Unele site-uri se citesc și se admiră  între ele. Nu mai contează informația reală, deci verificată – ci știrea șocantă. Este posibil ca  presa tipărită să devină o resursă  aproape aristocratică de informație și să fie preluată treptat și de cei inteligenți care comunică electronic, adică să devină mai mult o sursă credibilă pentru mulțime. 

În concluzie, menținerea presei tipărite depinde de factorii care vor influența societatea în viitor.

Florenţ Mocanu / UZPR

senior editor şi redactor şef al ziarului regional „Gazeta Munteniei”

(Revista UZP, nr. 31/2023)

• UZPR

Pe 19 octombrie, la TVR Internaţional debutează un nou proiect editorial dedicat comunităţilor româneşti din afara graniţelor, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

 Echipa TVR Internațional – formată din Mihaela Iamandei, jurnalist și realizator, și Claudiu Petringenaru, director de imagine – a străbătut Voivodina, prin sate și orașe precum Vârșeț și Torac, considerate centre de cultură și spiritualitate românească în această peninsulă de latinitate din Republica Serbia. O radiografie a comunității istorice de români din Provincia Autonomă Voivodina este surprinsă în primele patru episoade ale noii serii de reportaje prezentate de postul TVR destinat românilor din diaspora sub genericul „Prezențe românești” în Banatul sârbesc.

În reportajele pe care TVR Internaţional le va difuza în zilele de 19, 20, 21 și 22 octombrie, de la ora 19.30, telespectatorii vor afla despre activitatea instituțiilor culturale – publicații, evenimente, construcții -, precum și despre personalități românești recunoscute la nivel internațional.

În contextul în care populația de origine română scade vertiginos și numeroase sate se depopulează, iar școlile și alte instituții își închid porțile, aflăm cum și unde se învață în limba română în Voivodina, în noua serie de la TVR Internaţional. „Anual, se editează între 20 și maximum 40 de manuale. Asta în primul rând pentru că tot mai puțini elevi se înscriu la școlile cu predare în limba română. Manualele sunt cumpărate de către familiile elevilor și urmăresc strict programa ministerului sârb al educației, diferită de cea din România”, explică Anișoara Țăran, redactor de carte în limba română, Institutul pentru Manuale.

 Tot în reportaje de la TVR Internaţional vom cunoaște oameni care pot deveni vectori de imagine pentru aceste comunități, dar și pentru România, așa cum este doctorul Ioan Sfera, de la Spitalul din Vârșeț. Ion Sfera este poate cel mai cunoscut medic de origine română din Serbia, după ce a fost premiat de Uniunea Europeană pentru un proiect revoluționar de Telemedicină, implementat simultan, între 2010 și 2012, în Serbia, la Spitalul general din Vârșeț, și în România, la Spitalul Județean din Reșița. „Am primit premiul în calitate de cetățean al Serbiei, proiectul fiind româno-sârb. Am fost chemat la Bruxelles pentru a ridica acest premiu, de fapt, o diplomă de recunoaștere a succesului proiectului de Telemedicină pe care l-am implementat în România și la Vârșeț. Am mers la Bruxelles cu bani din România, din Serbia mi s-a spus că nu sunt bani. Acum proiectul este în impas pentru că banii s-au terminat. Telemedicina nu se mai face în prezent decât în interiorul celor două spitale și între cele două spitale. Nu mai putem consulta medici din alte țări”, a declarat echipei TVR dr. Ion Sfera, medic de Medicină Internă, Spitalul General din Vârșeț, R. Serbia.

În ce măsură circulația turistică include cultura românească din Banatul sârbesc și susține economic și cultural mica Românie rămasă în afara Cetății, în Serbia, vom afla de asemenea din filmele echipei TVR Internaţional.

Poveştile românilor din Voivodina vor putea fi urmărite sub genericul „Prezenţe româneşti” în Banatul sârbesc, la TVR Internaţional şi pe platforma tvrplus.ro, în perioada 19 – 22 noiembrie, la ora 19.30 (joi-duminică).

Acest proiect a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru românii de pretutindeni.

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXIII-a, a devenit istorie… În perioada 1 – 17 octombrie 2023, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu s-a desfășurat în 10 zile calendaristice și a demonstrat că, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, dacă există voință, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…
Organizatorii principali și ai acestei ediții au fost Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Anul acesta au fost organizate 48 de manifestări în 11 localități ale județelor Caraș-Severin și Timiș. Având sprijinul oferit constant de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, precum și al altor instituții și organizații, manifestarea de răsunet în mediul cultural de limbă germană din spațiul estic și central european, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2023, s-a dorit a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte.

Erwin Josef Țigla