• UZPR

Născut la data de 16 ianuarie 1967 în oraşul Cehu Silvaniei din părinţii Vasile şi Maria, primii dascăli care l-au învăţat ce înseamnă preţuirea faţă de Dumnezeu şi respectul pentru semeni, cu locul de baştină maramureşean (Chelinţa).

Licenţiat al Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă, master la aceeaşi facultate (2006). Membru al Asociaţiei Scriitorilor – filiala Baia Mare, LSR – filiala Maramureș, AJRP și UZPR, Bucureşti.

Editor fondator al revistelor Mărturii Maramureşene (revistă de cultură,tradiţie şi atitudine civică), Glas Comun (revistă cultural-creştină),  Slova Creştină (revistă de creaţie, atitudine şi cultură),  Slova Copiilor (supliment al revistei Slova Creştină), director al revistei Izvoare codrene (Baia Mare), redactor colaborator al revistelor Starpress (Râmnicu Vâlcea) și Dor de Dor (Călăraşi), membru în comitetul redacţional al revistei Freamăt (LSR Baia Mare).

Redactor asociat la revista de cultură, literatură şi artă În bătaia peniţei (Caransebeş). Membru în colegiul redacţional consultativ al revistei Litera Nordului, sub egida USR (Bistriţa Năsăud).

Preşedinte (fondator) al Asociației Cultural Creştin Umanitare Ars Vivat.

Membru ANCMRR M.A.I Filiala „Pintea Viteazu” Maramureş.

Distincţii şi premii literare:

Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”,Getafe, Madrid-Spania, aprilie 2023, ediția a III-a, președinte juriu.

Premiu,secțiunea carte de autor, FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „MIHAI  EMINESCU”, ediția a II-a, Getafe-Madrid, Spania, (14 ianuarie,2023)

Premiul revistei „LITERE  EUXINE”, secțiunea poezie, CONCURSUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ,,Fascinația Mării”,Constanța (22 octombrie 2022)

Premiul revistei „ARCHEUS”, secțiunea carte de autor-poezie, FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE de la Sighetul Marmației (13-15 octombrie 2022)

Premiul revistei „Regal Literar” pentru carte de poezie, volumul bilingv „În brațele luminii – Në krahët e dritës” (Editura Amanda Edit), 2022

Premiul I (sectiunea poezie religioasă) „Eminescu, un vis în așteptare”, ediția I, 2021-2022, UZPR Timiș

Premiul şi trofeul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru presă online pe anul 2018

Diplomă de Excelenţă din partea revistei internaţionale de cultură Cervantes si Editura Inspirescu pentru talentul literar pus in slujba lui Dumnezeu

Diplomă de Excelenţă din partea LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI pentru întreaga activitate în promovarea literaturii române.

Diplomă de Excelență din partea Uniunii Culturale a Albanezilor din România pentru merite literare,teologice și umane deosebite

Diplomă de Excelenţă acordată de Societatea Culturală Pro Maramureş „ Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca, la împlinirea a 17 ani de activitate, în 27 noiembrie 2012, pentru excepţionala contribuţie ştiinţifică adusă la promovarea şi îmbogăţirea patrimoniului cultural maramureşean

Diplomă de Excelenţă din partea Primăriei şi Consiliului Local al Oraşului Ulmeni – Maramureş, pentru activitatea scriitoricească şi contribuţia la promovarea culturii şi spiritului românesc

 Medalia „Virtutea Literară“ din partea LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI  pentru activitatea  depusă în promovarea culturii şi a educaţiei moral-creştine în rândul tinerilor.

Premiul II la Festivalul  „Lucian Blaga” – Concursul Național de Creație Literară și Artă Plastică „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor” Sebeş 2020.

Premiul Editurii Vatra Veche la Festivalul-Concurs de Poezie Religioasă „Credo”, ed. a XV-a (Lăpuşna, 2015), secţiunea grupaje-manuscris.

Premiul Editurii Ariadna (Secţiunea Volum de debut pentru poezie religioasă), în cadrul Festivalului „Pro Unione”, ed. a II-a Baia Mare, 2001.

Cărţi publicate

Viața vie a unui mănunchi de creştini români (date monografice, editura Enesis,2002)

Ca tămâia înaintea Ta (poezii creştine)editura Ariadna,2003

Sfaturi pentru mântuire (editura Ariadna,2003)
Elemente de Istorie Locală (editura Enesis 98, TIP,2008)
Activitatea preotului Vasile Lucaciu în America (editura Enesis 98, TIP,2008)
Glas Comun, un an de la apariţie (2009)

Aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos (editura Transilvania, Tecuci,2011, volum premiat la ”Cărţile Anului”, secţiunea Didactică, Baia Mare, 2012 ; ediția a II-a  editura Inspirescu, Satu Mare, 2013)

În brațele luminii – Në krahët e dritës (poezii),  (Radu Botiș – Gentiana Muhaxhiri, Republica Kosova), Amanda Edit, Bucureşti (2022).

Opinii,spicuiri,referinţe,despre autor:

„ …Unul dintre aceşti oameni ai harului şi al lucrării misionare întru Ortodoxie, deci pentru Dumnezeul Luminii Tradiţiei –  fără stavilă de oboseală, vreodată! – este preotul iconom stavrofor, maramureşeanul RADU BOTIŞ . Pentru aceşti din urmă oameni, dacă Îl păstraseră, încă, pe Dumnezeul Luminii Adevărului în ei, Părintele RADU BOTIŞ se aliase, întru luminoasă luptă, cu revistele ARP, ale atât de mult-regretatului ARTUR SILVESTRI – şi dădeau, amândoi, prin articole adânc documentate şi tăios-ferm formulate – străfulgerări cumplite, cu paloşele arhaghelice ale patriotismului, ale desăvârşitei Iubiri de Neam, ale Duhului Dreptăţii şi ale Autenticei Frumuseţi… – …iar oamenii întristaţi, ori, deja, descurajaţi –  se scuturau, ca de un vis rău, şi re-deveneau Războinici ai Lui HRISTOS, alăturându-se, umăr lângă umăr, celor doi Arhangheli pogorâţi pe Pământ!… …Şi merită, acest om de o nobleţe rară a Duhului (şi blând vestitor al vremilor CĂINŢEI, faţă de Mântuitorul nostru, IISUS HRISTOS!), cu toţii să rostim, din străfundul inimii, pentru sine precum pentru noi! – … căci RADU BOTIŞ pentru Neamul Românilor celor TOŢI, pentru NOI, cei de PRETUTINDENI, muceniceşte şi cântă, cu îngerii dimpreună, şi-şi trudeşte Duhul şi glasul şi mâinile, cu râvnă sfântă (…râvnindu-i pe TOŢI ROMÂNII, în turma sa, strânşi iarăşi din amara risipire a vremilor celor cainice, ale jălniciei prezentului …”. (prof. dr. Adrian Botez, USR)

Din creaţia autorului:

De taină voci…

O rază-și cerne-n sufletu-mi splendoarea

Din Absolut,luceferi poposesc

Strivind greșeala dintr-un timp lumesc,

La căpătâiul nopții plânge marea.

 De taină voci acoperă-mi retina

 În așternutul clipei nepereche,

 Iar mesageri din cronica cea veche

 Vor spulbera tot hăul cu Lumina.

 O geometrie mult prea rostuită

 Un gând ascuns în vechiul mit,

 Dau vieții sens, înaltul nesfîrșit

 Înnobilează starea neîmplinită.

Carmen Băințan, președinte LSR, Filiala Maramureș

• UZPR

Pietrele lui Scorilo. Pe traseul turistic Muntele Mic – Poiana Mărului, pe valea Scorilo, legenda spune că ar fi îngropat acolo regele dac Scorilo, tatăl lui Decebal (la Sarmizegetusa s-a descoperit celebra inscripţie „Decebalus per Scorilo”). Interesul pentru această zonă s-a manifestat de pe vremea dacilor, aici găsindu-se numeroase vestigii arheologice. Cel mai important pare a fi un altar păgân, aflat la altitudinea de 1200 m pe versantul nordic al masivului Muntele Mic. Denumită de localnici „Pietrele Scorilei”, zona pare a fi fost locul de vânătoare preferat de daci. Mitul: Cel mai „tentant” mit este cel al comorii lui Scorilo (atestat de izvoare istorice drept părinte al lui Decebal datorită inscripţiei găsite la Sarmizegetusa – „Decebal, fiul lui Scorilo“). Legenda spune că spre sfârşitul vieţii sale, când se temea că ar putea fi învins de romani şi pentru ca tezaurul dacic să nu cadă în mâinile duşmanilor, Scorilo şi-a îngropat comoara. Locul prezumtiv este pe undeva prin apropierea staţiunii Poiana Mărului, ceea ce a adus aici, de-a lungul timpului, nenumăraţi căutători de comori.

Comoara regelui dac Scorilo. Pietrele Scorilo, Cleanțul Scorilo, Cioaca (Creasta), Scorilo sunt nume vechi, încă din timpul dacilor, care au rămas și s-au transmis peste veacuri, împreună cu credința că ar exista o comoară a regilor daci în această zonă. În urma unui sondaj printre ciobanii mai în vârstă, s-au desprins mai multe lucruri interesante, ce duc la o cunoaștere a locului din multe puncte de vedere (despre care, însă, localnicii  nu prea doresc să vorbească, considerând tema un fel de temă sacră).  Ei spun că, în stânca lui Scorilo, cu un perete drept, se găsește, undeva în centru, la o distanță de 40 m de la poale și 40m de la culme, o peșteră unde este ascunsă o comoară. Locul ar fi marcat de prima rază de soare ce-și trimite lumina peste creasta numită Buza Nedeii și cade pe mijlocul peretelui, la răsăritul soarelui, în ziua de 21 iunie, ziua solstițiului de vară. Acest lucru este destul de greu de acceptat. Într-o stâncă formată din șisturi cristaline, peșterile naturale nu se pot forma. Printr-o cercetare mai amănunțită a stâncii, nu a fost găsită decât o încăpere laterală ce pare că a fost săpată în stâncă, ca un adăpost pentru ciobanii ce urcau spre Muntele Mic. În urma unor observații amănunțite ale locului indicat, se poate vedea un fel de copertină, ca o adâncitură. Pentru elucidarea acestei legende, pot fi efectuate cercetări amănunțite ale acestui perete din stânca lui Scorilo. Acum, în urma descoperirilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, știm că a existat un rege dac cu numele Scorilo, iar numele lui s-a păstrat în zonă fără a fi schimbat. Din legendele care abundă în zonă, credem tot mai mult că dacii aveau o viață religioasă ce se leagă de munte și de măreția acestor înălțimi. Poiana Mărului a fost, de veacuri, locul de popas al oierilor ce urcau spre locurile de pășunat de pe aceste înălțimi, lucru ce a făcut ca locuitorii satelor ce-și pășteau oile în zona masivului Gugu să poarte numele de gugulan.

Pr. Romulus FRÎNCU

• UZPR

În chiar ziua deschiderii expoziției de mare interes național „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, un alt eveniment, mai mic, dar cu un rost al său, de continuitate în rândul revistelor culturale timișorene, se desfășura în prezența a numeroși oameni de cultură și de litere din orașul de pe Bega. Revista „Coloana Infinitului”, editată de Asociația Culturală „Constantin Brâncuși” Timișoara apare neîntrerupt de 25 de ani, prin efortul și dedicarea unui colectiv de redacție select, a cărui activitate se desfășoară sub coordonatele voluntariatului.

Uneori cu sprijinul sponsorilor, alteori cu bani proprii, revista a făcut, de-a lungul acestui sfert de secol, o figură aparte prin conținutul și programele dedicate personalităților din lumea culturală și științifică a Banatului.

Dintr-un articol dedicat evenimentului, semnat Monica M. Condan și Horia Ciocârlie, aflăm că „valoarea națională și universală a operei lui Brâncuși a determinat alegerea denumirii atât pentru organizație, cât și pentru revistă, care are astfel o excepțională anvergură simbolică, raportându-se la motivul ascensional din celebra creație brâncușiană”. Din 2005, revista apare trimestrial, în serie nouă, cu o tematică bazată pe promovarea valorilor locale și regionale, în cadrul programelor „Pantheon Bănățean” și „Etnos bănățean”: „Cele mai multe ediții ale periodicului nostru sunt dedicate Academicienilor bănățeni, fiindcă în fiecare an, cel de-al doilea volum a readus în memoria generației actuale viața exemplară și rezultatele profesionale excepționale ale acestora”.

Asociația a organizat și simpozioane periodice, în cadrul cărora au fost omagiate aproximativ șaizeci de personalități bănățene, fie cărturari, fie cu activitate în domeniul științific, muzical, literar, al artelor plastice, poeți și prozatori. La aniversare sau comemorare, dar și cu alte ocazii, este omagiat patronul spiritual al revistei, Constantin Brâncuși. Fiecare număr are o rubrică permanentă – Brâncușiana -, unde „sunt publicate articole legate de bogatul evantai de idei oferit de viața și opera singurului artist român unanim recunoscut pe plan internațional”, după cum precizează autorii articolului din această ediție specială a revistei.

De mai mult timp, revista se distribuie gratuit, fiind editată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, prin Centrul de Cultură și Artă. Cu atât mai mult am înțeles frustrarea și, parțial, nemulțumirea inimosului colectiv de redacție care nu a reușit să convingă oficialitățile angrenate în organizarea remarcabilei expoziții Brâncuși de a aminti, în alocuțiunile de deschidere, acest permanent act de cultură și omagiu adus nemuritorului gorjean de la Hobița, respectiv existența în chiar capitala Banatului, a unei asociații care îi poartă numele și a unei reviste care amintește cititorilor săi, lună de lună, de creația universală a marelui artist.

Am fost onorată să particip la lansarea numărului 124/2023, număr aniversar al revistei „Coloana Infinitului”, cu ocazia împlinirii unui sfert de veac de apariție neîntreruptă. Au fost prezenți Aurel-Matei Bancu, secretarul general al Asociației „Constantin Brâncuși” și al redacției revistei „Coloana Infinitului”, Monica M. Condan, redactorul șef al revistei, dar și membru al Filialei Timiș a UZPR, profesori, scriitori, poeți, oameni de cultură din Timișoara. Au fost amintiți, în alocuțiunile rostite, lect.univ.dr.  Nicolae Stanciu, primul președinte al asociației și director fondator al revistei, scriitorul și gazetarul Aurel Turcuș, coordonatorul seriei noi a revistei, ambii trecuți în lumea celor drepți, dar și alți colaboratori fideli ai revistei. Cu acest prilej, urăm ani mulți de apariție revistei și aceeași energie de a realiza colectivului său de redacție!

Adina Andrițoiu

Președinte Filiala Gorj-Mehedinți „Jean Bărbulescu”