Sâmbătă 7 octombrie, localitatea cărășeană Șopotul Vechi a găzduit cea de-a doua ediție a ,,Conferinței istoricilor din Banatul istoric„. Organizatorii acestei manifestări au fost: Primăria și Consiliul local Dalboșeț, Asociația Culturală ,, Țara Almăjului,”- Timișoara, Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banatul Istoric, Asociația Culturală BANATCULT – Almăj, Revista de cultură ,,Almăjul” .  

Lucrările conferinței au fost precedate de alte câteva manifestări ce au constat în: dezvelirea unei plăci comemorative dedicate preotului Ion Velcotă (1958-2020) din Șopotul Vechi, iar deschiderea propriu-zisă a conferinței s-a produs printr-o slujbă de mulțumire, un Tedeum oficiat de către părintele protopop Iosif Frenț, protopop de Băile Herculane și parohul local preotul Sorin-Ioan Horescu. Cu această ocazie, părintele protopop a transmis și cuvintele de binecuvântare ale Preasfințitului Lucian, Episcopul Caransebeșului. Slujba a fost oficiată în incinta Bisericii Ortodoxe din localitate. Cu acest prilej, la finalul slujbei, s-a produs o specială ceremonie de decernare domnului Gheorghe Rancu a ordinului ,,Astra Arădeană -1863 ” în semn de mulțumire și apreciere pentru întreaga sa activitate pe tărâmul cultural istoric tradițional. Deosebita distincție a fost conferită de dr. Doru Sinaci, subprefectul județului Arad, care i-a oferit cărturarului din Șopotu Vechi, Ordinul ,,Astra Arădeană-1863” . Cu această ocazie, au dorit să adreseze cuvinte de apreciere și gratitudine o parte dintre participanți, cunoscători desăvârșiți ai sârguinței lui Gheorghe Rancu, a preocupărilor sale multivalente implicând promovarea valorilor patrimoniului cultural al Văii Almăjului. În ordinea luărilor de cuvânt, aceștia sunt: Iosif Velcotă, viceprimarul comunei Dalboșeț, dr. Doru Sinaci, subprefectul județului Arad, Miodrag Staniov, viceprimarul comunei Pecica, jud. Arad, prof. dr. cercetător Ioan Hațegan, membru al Academiei Române – filiala  din Timișoara, poetul Vasile Barbu din Uzdin, Serbia,  prof. Ioan Traia, muzeograf, cercetător al istoriei, președintele Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, cunoscutul scriitor Ion-Marin Almăjan, supranumit și maestru al cuvintelor, fiu al acestor meleaguri și dr.istoric Dacian Rancu, fiul domnului Gheorghe Rancu. După derularea solemnului și emoționantului moment, desfășurat integral în incinta Bisericii Ortodoxe, următoarea manifestare a fost inaugurarea ,,Muzeului presei bănățene”, dedicat creației jurnalistice aparținând ținutului bănățean, a Banatului Mare, deci și al celui istoric de peste Dunăre.  Această realizare reprezintă un demers unicat care se datorează preocupării și implicării active a profesorului Gheorghe Rancu – Bodrog, membru al ,,Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România”, și vicepreședinte al  ,,Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat„, recunoscut nu numai ca jurnalist ci și ca un remarcabil și neobosit izvoditor al istoriei Țării Almăjului, muzeul fiind primul de acest gen înființat în Banatul Montan. Se constată o participare sporită la acest moment, grație implicării pentru promovare a domnului Josef Țigla, de- asemeni membru al ,,Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România” a cărui prezență la respectivul moment a fost însoțită de un grup numeros de vizitatori sosiți din toate colțurile țării, inclusiv din Chișinău – Republica Moldova. Josef Țigla a prezentat asistenței personalitatea și realizările profesorului Gheorghe Rancu – Bodrog, dezvăluind totodată truda care a stat la baza ineditei și unicei realizări care conferă locului o deosebită prestanță și o distinctă individualitate privind interesul și implicarea pentru promovarea valorilor cultural tradiționale ale Banatului. 

În continuare, conferința  și-a desfășurat lucrările pe trei secțiuni, în trei locații diferite: 

• Istorie – Sala 1 Cămin Cultural 

• Biserică și școală – Biserica Ortodoxă 

• Tradiții și obiceiuri- Sala 2 Cămin Cultural 

Organizatorii intenționează ca și la această a doua ediție să publice într-un viitor volum, valoroasele contribuții susținute de către participanți, pe fiecare dintre secțiuni. 

Având ocazia de a participa la această deosebită manifestare, oferindu-mi-se șansa de a evalua dimensiunea, amploarea și importanța ei, la finalul acestei prezentări nu pot  să nu remarc într-un mod interogativ constatarea lipsei desăvârșite a participării reprezentanților din media audiovizuală și a reprezentanților instituțiilor culturale ale statului, aducând o nemeritată particularizare a acestei înalte manifestări. 

Constantin VLAICU/ U.Z.P.R. 

• UZPR

Proaspăt ieșită din tipar, publicația-etalon a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România revine cu o ediție de forță și de substanță, care reflectă deopotrivă preocupările extinse ale membrilor UZPR, cei care îi asigură conținutul la cele mai înalte standarde, precum și starea actuală a presei din România.

Publicațuia se deschide cu discursul președintelui Sorin Stanciu, care punctează din nou faptul că „UZPR trebuie să fie și să rămână continuu o structură asociativă deschisă, desigur, cu respectarea strictă a Statutului nostru”. Sunt ilustrate apoi, pe rând, reuniunea regională a UZPR, de la Carei, continuare a seriei de întâlniri regionale prin care conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România dezbate, împreună cu șefii de filiale din țară, problemele presei și ale organizației, manifestările dedicate limbii române, universul infinit al jurnaliștilor din România, sunt marcate personalități ale presei ca George Coandă, Ion Medoia sau Florea Firan, este punctată starea actuală a breslei, a profesiei și a Uniunii, în materiale de opinie semnate de Paul Ulieru, Claudius Dociu sau Florenț Mocanu.

Nu lipsesc cărțile semnate de membri ai UZPR, ziarele din toate vremurile, ca niște martori ai trecerii știrii prin toate epocile, evenimentele culturale și publicistice care îi au ca principali promotori pe jurnaliștii din țară și din Diaspora membri ai UZPR, luări de poziție, abordări frontale, analize, reportaje.

O dată mai mult, sumarul Revistei UZP, creație exclusivă a membrilor Uniunii, este dovada versatilității de excepție pe care o presupune această profesie căreia i s-au dedicat atâția oameni valorși, întorși cu fața spre adevăr, spre informarea publicului și spre corecta scară a valorilor din societate. Revista UZP nr. 31/2023 are nerv, are ritm, cuprinde pasiunea specifică jurnaliștilor, acei curajoși care pun lumii oglinda în față, are densitate și profunzime, lasă pe gânduri și îndeamnă la acțiune, surprinde prin diversitatea temelor abordate și face o binevenită punte între trecutul fast al gazetăriei și prezentul său complex, care reverberează într-un viitor de netăgăduit. (Roxana Istudor)

• UZPR

Banca Națională a României a avut de-a lungul vremii la cârmă doi mehedințeni, doi titani care au făcut cinste neamului românesc. Ioan G. Bibicescu (n. 8 noiembrie 1849, Cerneți, Mehedinți – 2 mai 1924, București) Dimitrie Burileanu (1927-1931). Primul a fost guvernator într-o perioadă extrem de grea pentru România (1916 – 1921), după ce în anii 1914-1916 fusese viceguvernator. Atunci a avut loc primul război mondial și Marea Unire, evenimente majore în viața Țării. După încetarea mandatului de guvernator, Ioan G. Bibicescu a fost numit guvernator onorific, expresie a manierei în care înaintașii noștri au recunoscut eforturile și meritele depuse în slujba instituției băncii centrale și a poporului român. La fel de apreciat a fost Dumitru Burileanu care a condus destinele BNR în intervalul 1927-1931 când întreaga planetă intra în criza economică de supraproducție.

Ca un arc peste timp, în 5 mai 2023, în aceeași clădire, alți doi mehedințeni au onorat județul natal primind din partea ultimului reprezentant al unei familii de nobili cu blazon din Grecia premiu pentru o carte scrisă în anul 2022. Este vorba de Ileana Mateescu și fiul său, Marcel Mateescu, autori ai cărții „Amintiri din Câmpia Bărăganului”, Ed. Fundației Memoria. Familia care a sponsorizat acest premiu se numește Krissoveloni, Strămoșii lui Jean Chrissoveloni, greco-români, aveau în perioada interbelică o avere uriașă și fundaseră una dintre cele mai puternice şi moderne bănci din acea perioadă. Au pierdut toată averea într-o singură noapte, la naționalizarea dictată de comunişti în 11 iunie 1948. După Revoluţie, Jean Chrissoveloni s-a întors în ţară să recupereze şi să redea viaţă şi capital afacerilor părinților și bunicilor săi. Are 77 de ani, este puternic din toate punctele de vedere și dornic să redea strălucire numelui pe care cu mândrie îl poartă. Pentru început, J. Chrissoveloni a devenit proprietarul unei clădiri impresionante din Centrul Vechi al Capitalei, care acum găzduieşte cea mai mare librărie din ţară. În ziua când s-au deschis porţile, au fost cozi de sute de metri cu oameni care voiau s-o vadă. Acest lucru l-a impresionat pe Jean, care afirma că, „eu coadă la librărie, cu toată modestia, n-am mai văzut”. Este iubitor de carte și a dorit să joace rolul de Mecena pentru cei doi mehedințeni, ambii membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Premiul acesta îi onorează și îi obligă în egală măsură pe cei doi.

(ne vorbește căpitan Murguleț Denis Luiza, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara)

Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara a sărbătorit recent 22 de ani de la înființarea Jandarmeriei Montane prin organizarea unei acțiuni de ecologizare în masivul Retezat, zona Stâna de Râu.
La acțiune au participat jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara, jandarmi montani din cadrul Posturilor Montane Nucșoara și Râu de Mori, rangeri din cadrul Parcului Național Retezat, pădurari din cadrul Ocolului Silvic din comuna Pui, precum și copiii acestora.
Acțiunea a fost realizată în cadrul campaniei Inspectoratului General al Jandarmeriei Române denumită „Echipa Munților Curați” și a avut ca scop colectarea deșeurilor din zona montană, curățarea și protejarea mediului înconjurător. La nivel național, în cadrul campaniei au fost colectate în total aproximativ 2 tone și jumătate de deșeuri.
Jandarmeria Montană este structura specializată a Jandarmeriei Române destinată menţinerii ordinii publice în staţiunile montane şi pe traseele turistice, fiind permanent prezentă în mijlocul turiștilor.
În structura Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Decebal” Hunedoara există 12 posturi montane, jandarmii montani fiind echipați și pregătiți în permanență să intervină în sprijinul cetățenilor.
La mulți ani, jandarmilor montani!

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

(ne vorbește ec. Giorgică BĂDĂRĂU, Președintele Federației Naționale „OMENIA” a C.A.R.P.- urilor din România și al Asociației C.A.R.P. „OMENIA” București)

În casele de ajutor reciproc ale pensionarilor (C.A.R.P.), educația pe parcursul întregii vieți este unul dintre principiile valoroase care ne ghidează în activitatea noastră și, în același timp, o inițiativă care oferă seniorilor oportunități de creștere personală continuă și dezvoltare a abilităților.
Există programe care includ o gamă largă de activități, cum ar fi cursuri de limbi străine, artă, muzică/dans, tehnologie, sport și multe altele ce promovează angajamentul social, stimularea cognitivă și bunăstarea generală în rândul seniorilor, îmbunătățindu-le calitatea vieții.
Desigur, nu toate casele de ajutor reciproc ale pensionarilor afiliate Federației Naționale „OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din România (peste 120 de astfel de asociații) reușesc să ofere membrilor seniori oportunități, cele mai comune fiind: educația financiară intergenerațională; educație pentru seniori în calitate de consumatori de bunuri și servicii; educație pentru sănătate, abilități practice și alte activități de îmbătrânire activă.
România este în prezent țara cu cea mai mică rată de alfabetizare în rândul adulților din Uniunea Europeană (aproximativ 22%). Cifrele sunt și mai îngrijorătoare cu cât adulții depășesc vârsta de 60 de ani, acest lucru contribuind adesea la o vulnerabilizare în fața diferitelor tipuri de escrocherii financiare și fraudă. Seniorii sunt adesea vizați de fraudatori din cauza lipsei de cunoștințe financiare și a deprinderilor în utilizarea bancomatului și a gadget-urilor.
În acest sens, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor au accesibilizat dintotdeauna serviciile financiare, oferind împrumuturi seniorilor cu venituri mici și foarte mici, utilizând proceduri simplificate și explicate pe înțelesul oricărui vârstnic. Mai mult decât atât, prin intermediul casierilor zonali, în cele mai multe situații, seniorii din mediul rural nu trebuie să se deplaseze la sediul C.A.R.P., ci împrumutul este adus la domiciliu.
Începând cu anul 2023, seniorii, membri ai caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor, au la dispoziție un ghid de educație financiară intergenerațională (poate fi utilizat de către orice membru al familiei) prin care își îmbunătățesc cunoștințele despre cum se construiește un buget, diferențele dintre casele de ajutor reciproc ale pensionarilor și bănci, principalii termeni financiari, utilizarea cardului și cum se pot feri de escrocherii în mediul digital.
Seniorii reprezintă un segment important pentru industria de bunuri și servicii, de aceea educația privind drepturile consumatorilor pentru persoanele vârstnice este esențială pentru a le oferi acestora cunoștințele și abilitățile de care au nevoie pentru a se proteja în diferite tranzacții. Acest tip de educație acoperă de obicei subiecte precum: înșelătoriile și prevenirea fraudei, siguranța produselor (educarea seniorilor cu privire la modul de identificare a produselor și serviciilor sigure și modalitatea de raportare a oricăror probleme), evitarea risipei de alimente/energie electrică etc. Seniorii bine informați și educați înseamnă copii și nepoți mai bine pregătiți, consumatori responsabili de bunuri și servicii. Aceste activități educaționale s-au desfășurat prin ateliere, publicații și site-uri proprii, de cele mai multe ori în parteneriat cu InfoCons, o organizație neguvernamentală de prestigiu cu care Federația Națională „OMENIA” colaborează de mai bine de 15 ani.
Un rol important au jucat în acest sens revista „OMENIA” publicație trimestrială a Federației Naționale „OMENIA” și ziarul „OMENIA” publicație lunară a Asociației C.A.R.P. „OMENIA” București.
De-a lungul timpului, Asociația C.A.R.P. „OMENIA” București a colaborat cu mai multe școli și grădinițe. Evenimentele s-au desfășurat în cadrul Centrului de Zi unde elevii Școlii Gimnaziale Nr. 141, ai Școlii Gimnaziale Nr. 143, ai Liceului Dinu Lipatti, din Capitală, împreună cu vârstnicii au interacționat cu ocazia diverselor inițiative. Elevii au manifestat un deosebit interes față de vârstnici și de preocupările lor, precum și de activitățile desfășurate la Centrul de Zi.
Activitățile găzduite de centrele de zi, bibliotecile și cluburile caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt printre cele mai dorite de către seniori. Sunt numite generic „terapii ocupaționale” și în funcție de resursele fiecărei case de ajutor reciproc a pensionarilor pot avea o frecvență săptămânală sau uneori punctuală. Cursurile de limbi străine, în mod deosebit cele de limbă engleză începători și avansați, au contribuit la o mai bună comunicare a bunicilor cu nepoții, în special cu cei plecați, alături de părinți, peste graniță.
Limba engleză a constituit un suport pentru „bunicii internauți” care în cadrul acestui cerc și-au dezvoltat abilitățile de utilizatori a e-mailului, a platformelor de socializare și a motoarelor de căutare a informațiilor, toate acestea aducându-i pe cei dragi mai aproape.
Nu de puține ori această învățare s-a desfășurat împreună, bunici, copii și nepoți în cadrul centrelor de zi și cluburilor care ființează în casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Tot împreună s-au desfășurat și activitățile în cercurile „seniorii ecologiști”, care s-au manifestat sub diferite forme în cadrul comunităților locale. Putem aminti, de asemenea, de workshop-uri pentru abilități practice (croșetat, realizare de decorațiuni pentru diverse sărbători, origami etc.), cercuri literare și de dezbateri, activități sportive (Thai-Chi, dans, aerobic, atletism, plimbări ghidate), activități culturale (vizite la muzeu, teatru, operă), workshop-uri cu diverse teme pentru bunăstarea personală la care sunt invitați lectori precum psihologi, medici de familie, cardiologi, diabetologi, nutriționiști etc.).
Toate aceste activități regăsite în casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt demersuri care pornesc de la nevoile reale întâlnite printre membrii noștri și pe care vom continua să le desfășurăm pentru a sprijini independența seniorilor, sentimentul de utilitate socială, dar și educația la orice vârstă ca instrument de incluziune socială.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

9 octombrie 2023, Timișoara, „Pepiniera.1306 plante pentru Timișoara” din Piața Victoriei / între orele 13.30 și 15.00:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin pictează sub privirile vizitatorilor proiectului.

 

9. Oktober 2023, Temeswar, „Baumschule. 1306 Pflanzen für Temeswar“ am Sieges-Platz im Stadtzentrum / 13:30 – 15:00 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023

Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina und Gustav Hlinka) malen in der Anwesenheit der Besucher.

 

9 octombrie 2023, Timișoara, holul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ / ora 16.00:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa) și Tatiana Țibru (Reșița).

 

 

9. Oktober 2023, Temeswar, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses / 16:00 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023

Vernissage der Kunstausstellung mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan) und Tatiana Țibru (Reschitza).

 

 

9 octombrie 2023, Timișoara, Sala „Karl Singer” a Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ / ora 16.30:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere și 45 de ani de la trecerea în eternitate

Vernisajul unei expoziții documentare, dedicate lui Alexander Tietz.

Amintiri, evocări, proiecte dedicate lui Alexander Tietz.

 

 

9. Oktober 2023, Temeswar, „Karl Singer“-Saal im „Adam Müller-Guttenbrunn“-Haus / 16:30 Uhr:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage

Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt und 45. Todestag

Vernissage der Dokumentationsausstellung, Alexander Tietz gewidmet.

Erinnerungen, Würdigungen, Projekte, Alexander Tietz gewidmet.