Ateliere de vară în scopul consolidării relației profesor – elev

Liliana Farcașiu


În perioada 24-28 iulie 2023, la Școala Gimnazială Sântămăria – Orlea – după cum ne-a informat prof Liliana Farcașiu (foto 1) în calitatea sa de director – s-au derulat Atelierele de vară ,,Șotron”, un modul educațional care a avut ca scop consolidarea relației profesor – elev și acomodarea cu viața de școlar, în ceea ce îi privește pe preșcolarii care la toamnă vor intra în clasa pregătitoare.

Aflat la ediția a III-a, anul acesta atelierul a avut ca temă ,,Lumea în care trăim”. Sub îndrumarea domnișoarei educatoare Dădălău Alexia și a doamnei profesor învățământ primar Marica Ludovica  în fiecare zi, elevii au explorat caracteristicile lumii vii prin activități integrate, de la propria identitate, până la lumea animalelor domestice și sălbatice. Viitorii școlari au descifrat tainele cărților, au analizat particularitățile animalelor și s-au informat despre patrimoniul cultural al satului natal.

Dat fiind faptul că vacanța de vară este prilej de bucurie și de relaxare, nu au lipsit jocurile de mișcare în curtea școlii, dar și activitățile de învățare outdoor. Elevii au dat frâu liber creativității și au decorat spațiul exterior cu personajele cu care au făcut cunoștință în  ,,cărțile cu scLIPICI”.

Atelierul de vară ,,Șotron” a debutat cu o întâlnire cu părinții în cadrul căreia li s-au prezentat scopul, obiectivele și activitățile care urmau să fie desfășurate de-a lungul unei săptămâni pline pusă sub semnul dezvoltării și al cunoașterii. Aceștia nu doar că și-au demonstrat implicarea în procesul de învățare al copiilor, dar au manifestat spirit civic în dezvoltarea societății din care fac parte.

Atât elevii, cât și cadrele didactice, s-au bucurat de sprijinul echipei Roben care a pus la dispoziție printr-o sponsorizare rechizitele necesare începerii vieții de școlar: ghiozdane, caiete, penare echipate.

La Școala Primară Subcetate s-au desfășurat activități de învățare estivală  pentru copiii din învățământul primar care sunt în curs de dezvoltare a competențelor de citit-scris, din medii socio-economice vulnerabile astfel încât fiecare copil să învețe să citească și să scrie până la finalul clasei a IV-a.

Activitățile de vacanță propuse s-au derulat în parteneriat cu fundația Noi Orizonturi, partenerii noștri la taberele de vară din ultimii trei ani.

Anul acesta, „Școlile cu sclipici” au adăugat activităților de recreere și câte un atelier de literație – o poveste pe zi.

Obiectivul general al proiectului a fost: asigurarea capacității de scris și citit a subiecților până în clasa a IV-a; implicarea părinților și comunității locale în procesele de învățare realizate pe baza unei analize amănunțite a competențelor de bază ale elevilor participanți.

Cât despre obiectivul specific al proiectului se poate nota realizarea unor activități de vară care vizează cu precădere trei arii de dezvoltare: citit-scris, matematică și științe, abilități de relaționare; promovarea a cinci valori fundamentale: încredere, prietenie, apreciere, curaj și diversitate.

Iată și rezultatele proiectului: activități bazate pe laboratorul de literație și construite în jurul unor povești;prezentarea și completarea JUNALULUI DE VACANȚĂ CU scLIPICI; descoperirea celor 10 sfaturi pentru a avea un jurnal; scriere în jurnal; experimente și estimări de cantități; activițăți de învățare prin cooperare; jocuri de rol; jocuri cu silabe; jocuri care implică utilizarea unor noțiuni de matematică, numărare, măsurare; explorarea emoțiilor; jocuri cu cuvinte; explorarea realității din viața cotidiană cu ochi de „matematician” sau de „om de știință”; jocuri de echipă în aer liber.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Sport și tinerețe fără granițe

Domokos Balazs

La Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara – după cum remarca Domokos Balazs (foto) în calitatea sa de director – nu e timp pentru vacanță, cel puțin, în această perioadă. Echipa DJST se implică și se ocupă cu pasiune și pricepere de înfrumusețarea și animarea vacanței a sute de copii și tineri atât de la noi din țară, cât și din afara granițelor.
Este o perioadă de foc sau, metaforic vorbind, este cod roșu de activități și excursii care mai de care, plăcute, atractive și eficiente.
Prin directa implicare a DJST Hunedoara și beneficiind de susținerea Agenției Naționale pentru Sport, zeci de copii hunedoreni cu vârste cuprinse între 6-14 ani sunt inițiați în tainele sportului, în cadrul celei de a IV-a ediții a Proiectului „Hercules”. Săptămânal, entuziasmul şi dorința acestora de a face sport, sunt răsplătite. Copiii primesc tricouri şi şepci inscripţionate cu logo-ul proiectului, mici surprize, precum şi diplome de recunoaştere a meritelor sportive.

Proiectul se bazează și pe o serie de colaborări instituționale la nivel local, încheiate între DJST Hunedoara și diferite structuri sportive și școlare care vor susține buna desfășurare a cursurilor și pregătirii în mai multe discipline sportive, în condițiile unei depline siguranțe.

Lista disciplinelor sportive în care sunt inițiați copiii diferă de la județ la județ, în raport cu resursele umane și facilitățile sportive existente la nivel local. Aceste informații, precum și cele privind antrenorii sau locațiile de desfășurare a cursurilor, precum modalitățile de înscriere sunt disponibile pe platforma creată în acest scop, la adresa: http://www.proiectulhercules.ro.
În ceea ce privește activitatea de tineret-tabere, DJST Hunedoara, prin Centrul de Agrement Căprioara, găzduiește, tot în intervalul de timp mai sus menționat, Programul de Tabere „ARC” destinat elevilor și tinerilor români din diaspora și din comunitățile istorice.
În județul Hunedoara, cei aproximativ 250 de participanți iau parte la o serie de activități prin care redescoperă România, dar au și prilejul să-și exerseze abilitățile de comunicare în limba română și să-și îmbogățească cunoștințele de cultură și civilizație românească.
Atât prin Programul „Hercules”, cât și prin intermediul Programului de Tabere „ARC”, județul Hunedoara va fi plin de vervă, culoare și prietenie, un pol al vibe-ului tinereții.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta -Ileana Cizmaș/ UZPR

În direct cu Jandarmeria – Am aflat. Vă informămZiua Imnului Național

Murguleț Denis Luiza

Sărbătorim – după cum ne spunea căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa de purtător de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara – în fiecare an la data de 29 iulie – Ziua Imnului Naţional al României, întrucât la această dată în anul 1848, „Deşteaptă-te române!’” ar fi fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, fiind un simbol al unităţii Revoluţiei Române din acel an.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită prin Legea nr. 99/1998, în care se prevede că această zi va fi marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Cu prilejul Zilei Imnului Național, în Piața Tricolorului din municipiul Deva a avut loc un ceremonial militar și religios, organizat pentru celebrarea simbolului național care la fiecare intonare ne trezește în suflet emoție și sentimente de mândrie, onoare și speranță.
Inspectoratul de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara a fost reprezentat la eveniment de inspectorul șef, colonel Marius Dumitru IOSIF, dar și de un pluton de onor care a făcut parte din dispozitivul de defilare constituit cu prilejul ceremonialului.

În vizor: domeniul silvic

În prima parte a anului 2023, jandarmii hunedoreni, independent, dar și în colaborare cu I.P.J. Hunedoara, Garda Forestieră și ocoalele silvice aflate în subordinea Direcției Silvice Hunedoara, au aplicat 62 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 24.750 de lei și au confiscat sau ridicat în vederea confiscării o cantitate totală de 38,81 metri cubi de material lemnos.
S-au efectuat peste 500 de controale și s-au verificat un număr total de 2437 vehicule și atelaje hipo.
În cadrul controalelor au fost verificate parchete în exploatare, societăți comerciale care desfășoară activități de depozitare, prelucrare, valorificare și transport de material lemnos, precum și mijloace auto care executau transporturi de materiale lemnoase.
În ceea ce privește rezultatele obținute, au fost constatate 34 de infracțiuni, 6 independent și 28 în cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniul silvic.

În plus, au fost desfășurate 7 activități de intervenție preventivă în domeniul silvic, la sediul unor agenți economici pe raza cărora au fost înregistrate încălcări ale legislației din domeniul silvic, mai precis în 7 locații din județ, cu un număr de peste 50 de beneficiari.
Pentru perioada următoare, la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara se au în vedere intensificarea activităților de verificare și control, potrivit competențelor legale în domeniul silvic și continuarea intervenției preventivă la sediul operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul silvic.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

„Heimat”-ul lui Cornel Ungureanu: Banatul său iubitLa ceas aniversar, un gând de apreciere și felicitare de pe meleagurile caraș-severinene

Dacă auzi sau citești numele lui Cornel Ungureanu, îți vine în minte în primul rând opera sa de critică și istorie literară, îți apar în memorie imaginile coperților semnate de dânsul, precum „Mitteleuropa periferiilor”, „Europa Centrală” sau „Istoria secretă a literaturii române” și nu ai voie însă să uiți de seria „Geografiei literaturii române”. Înșiruirea tuturor cărților apărute sub semnătura sa ar depăși spațiul alocat acestor gânduri la sărbătoare, cu toate că ar merita fiecare în parte să fie amintită…
El, Cornel Ungureanu, legat cu sufletul de iubitul meu Banat Montan, reprezintă pentru mine cunoaștere, pricepere și echilibru, acceptarea celuilalt, toleranță față de cel de lângă, toate aceste calități asigurându-i un loc aparte printre creatorii spațiului la care ne raportăm.
În multe dintre scrierile mele evidențiam faptul că mă consider privilegiat de Dumnezeu de a mă fi născut într-un spațiu unic de felul său pe harta Europei continentale, un spațiu de referință al spiritului interconfesional și intercultural / multicultural. Pentru mine, acest „Heimat” al meu (un cuvânt intraductibil în limba română) reprezintă totul, căci aici m-am născut, aici am copilărit, aici m-am format și aici m-am împlinit, cu toate că puteam să ajung și pe alte meridiane, ieri sau astăzi, destul de ușor.
Iată ce spune Alexander Tietz, cea mai importantă personalitate germană a Banatului Montan din secolul al XX-lea, despre semnificația cuvântului „Heimat”:
„Heimat nu înseamnă patrie. Patrie – cuvânt sonor – exprimă o realitate juridico-politică. Patria e statul al cărui cetățean sunt. Nici nu poate fi tradus un loc natal. Locul natal e o definiție geografică sau o dată personală, o rubrică de legitimație. … Heimat nu înseamnă nici: acasă. Nu-i numai cuibul cald, dragostea și grija ce te îmbrățișează în casa părintească, mediul cu care te-ai obișnuit și unde te simți bine, pentru că îți merge bine. Heimat înseamnă mai mult. … Heimat e un cuvânt plin de muzică. O melodie fină, duioasă, răsună în acest cuvânt. În acest cuvânt mereu cântă un dor…” (Alexander Tietz: „Scrisoarea XII. Vocabular sentimental germano-român”).
Așa cum îl cunosc de mulți ani, consider și sunt convins de faptul că pentru prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, cuvântul Heimat înseamnă mult, la fel ca și pentru autorul rândurilor mai înainte citate. Pentru dânsul, acest cuvânt unic reunește și componenta germană a acestui spațiu, presărat cu multiple valențe umane și culturale. Trăirea în comun în Banatul european înseamnă pentru el, pentru fiecare cititor avizat, pentru mine, pentru tine, un exemplu de neînlocuit, pentru care trebuie să ne luptăm zi de zi în adevăratul sens al cuvântului, ca să nu se piardă, să nu dispară, să fie preluat și de generația care vine după noi, așa cum l-am primit și noi la rândul nostru de la înaintași…
Pentru Cornel Ungureanu, Heimat-ul este BANATUL nostru drag, cu toate fațetele sale. De altfel, de-a lungul anilor, am văzut sprijinul concret dedicat vieții culturale din Caransebeş, Lugoj sau Reșița, am văzut larga deschidere pentru proiectele noastre și modul imediat și sincer de a se implica în tot ce înseamnă literatura Banatului. Pentru acest lucru, îl stimez și apreciez foarte mult!
Acum, la ceas aniversar, adresez un cuvânt de mulțumire lui Cornel Ungureanu pentru faptul că există! Fie ca Bunul Păstor să-i dăruiască viață lungă, binecuvântată în continuare, ca să-și ducă la bun sfârșit toate ideile și planurile pe care le are – și sunt convins că ele există și nu sunt puține…
La mulți ani, stimate Profesor al „Heimat”-lui bănățean!

Erwin Josef Țigla
membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara,
al Uniunii Exil-PEN Germania și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România;
președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin
și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Scris în ziua în care Timișoara a devenit oficial Capitala Europeană a Culturii, în 17 februarie 2023

Zilele Comunei Teliucu Inferior – o sărbătoare tradițională

O vreme frumoasă cu soare înfierbântat, dar cu raze zâmbitoare. Iată fondul pe care în localitatea hunedoreană Teliucu Inferior s-au desfășurat „Zilele Comunei”, participanții trăind inedita bucurie a unei manifestări constituită într-o sărbătoare tradițională – bine concepută de administrația publică locală în frunte cu primarul ing. Pupeză Daniel Gheorghe secondat de viceprimarul Modîrcă Mircea și întregul Consiliu local.
Sărbătoarea a debutat cu un campionat de fotbal câștigat de echipa localității Teliucu Inferior.
A urmat o reușită discotecă și audiția muzicii de petrecere.
În ziua a doua a sărbătorii, pe stadionul de fotbal, într-o perfectă organizare, am notat un reușit moment de felicitare și recompensare pentru cele cinci decenii de căsnicie a cuplurilor: Rațiu Vasile și Ileana, Necșa Valer și Otilia, Cârstea Ciucă Ioan și Maria, Modârcă Francisc și Florentina (foto 1).
Aplaudată a fost înmânarea titlului de Cetățean de onoare al localității unor cadre didactice, aflate în pensie, dar care au funcționat la Școala Gimnazială din Teliucu Inferior și s-au remarcat în activitatea educațională și morală a elevilor. Aceștia sunt: Herban Maria, Istrate Rodica, Andrei Margareta Șeucă Mariana, Lucaci Sânza, Vâlsan Viorica, Iga Anica, Crișan Inodora, Herban Viorel, Vlad Ioan, Vâlsan Liviu, Zăvoian Gilu și Ienășescu Ionel.
Au mai primit titlul de „Cetățean de onoare”: prof. univ. dr. Opre Adrian Nicolae, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, UBB Cluj – Napoca, prof. univ. dr. ing. Victor Vaida, foștii sportivi Remus Vlad (fotbal), Pașca Cosmin, Goleșie Dan și tânărul Hurth Adrian Gabriel – canotaj (foto 2).
De consemnat mai este faptul că în prezența deputatei Stănescu Vetuța, prezentă la această sărbătoare a comunei Teliucu Inf., primarul Pupeză Daniel Gheorghe, viceprimarul Modîrcă Mircea și directorul Școlii Gimnaziale din Teliucu Inferior, Cîrstea Nicolae, au primit Diplomă de excelență din partea ziarului Accent Media (director Cornel Poenar) pentru activitatea de promovare și păstrare a tradițiilor populare în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria, credința și glia strămoșească (foto 3).
– A fost lume multă la Zilele Comunei. Toți cei prezenți la această sărbătoare – după cum ne spunea cu zâmbetul pe buze prof. Cîrstea Nicolae, consilier local – au trăit bucuria clipelor de neuitat alături de îndrăgiți interpreți ai cântecului popular, au dansat și s-au înfruptat cu preparate tradiționale, sucuri și bere rece.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Eveniment omagial Peter Rosegger la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița

A doua manifestare omagială de anul acesta reunită sub titlul: „Peter Rosegger la 180 de ani de la naștere și 105 de ani de la trecerea în eternitate” s-a derulat luni, 31 iulie, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din urbe, chiar în ziua de naștere a scriitorului în urmă cu 180 de ani. Este vorba despre o expoziție de fotografii din Stiria, locul de naștere și de trecere în eternitate a renumitului scriitor, de asemenea câte o expoziție de carte avându-l ca autor pe cel omagiat, un exponat de filatelie având aceeași tematică și nu în ultimul rând, o expoziție documentară cu relatări din viața lui Peter Rosegger, dar și despre manifestările dedicate lui, organizate de-a lungul anilor de comunitatea germană din Banatul Montan.
Prof. dr. Reinhold Reimann din Graz îl prezenta pe autor acum 5 ani, cu prilejul unui referat dedicat lui, după cum urmează: „Peter Rosegger s-a născut la 31 iulie 1843. Casa părintească a fost Kluppeneggerhof, o fermă din Alpl – o regiune de pădure din Alpii Fischbacher, aflată în partea estică a Stiriei Superioare. În anii de mai târziu, Rosegger a descris acest ținut ca fiind «Waldheimat»-ul, această noțiune provenind desigur de la poetul silezian Gustav Freytag (1816 – 1895). … Rosegger a murit la 26 iunie 1918 în Krieglach, localitate aflată la marginea de nord a «Waldheimat»-ului, în Mürztal, Stiria Superioară. Viața lui Rosegger s-a desfășurat într-o perioadă în care «un singur om a trăit mai multă experiență decât au trăit mai înainte tatăl, fiul și nepotul împreună» – după cum însuși autorul scrie.”
Cu prilejul expozițiilor organizate la Reșița, s-a realizat și un plic filatelic ocazional care, împreună cu ștampila aferentă, face ca acestea să nu fie trecute cu vederea de iubitorii operei lui Peter Rosegger, din țară și de peste hotare.
Prin manifestările care se organizează anul acesta, prin Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, se încearcă a se aduce un omagiu unui scriitor, citit și iubit de străbunicii și bunicii noștri, și de a-l face de neuitat pe aceste meleaguri. Manifestările de omagiere vor continua în toamnă, în cadrul celei de a XXXIII-a ediții a „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”.

Erwin Josef Ţigla