
INVITAȚIE





Clubul Sportiv CFR Simeria, Primăria Orașului Simeria, în parteneriat cu AJF Hunedoara – după cum ne informa antrenorul Dorin COSTEA (foto) – au organizat Cupa Zilelor Orașului Simeria la fotbal. Desfășurată pe parcursul a două zile, competiția a atras la start nu mai puțin de 200 de sportivi – grupa de vârstă 2011/ 2012, fiecare fiind recompensat cu medalie și diplomă.
Au fost două zile pline de bucurie și voie bună, două zile pline de fair-play și prietenie unde cei micuți i-au încântat pe cei prezenți cu execuțiile și cu pasiunea lor pentru „sportul rege”.



Iată și clasamentul final:
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR





De curând, mai precis, în 15 august 2023, zi de mare sărbătoare creștină (Adormirea Maicii Domnului), am avut bucuria de a participa la un eveniment de și pentru suflet oferit cu generozitate de Centrul de tineret Moniom: vernisajul expoziției de pictură + realitate augmentată semnată Bogdan Piperiu și intitulată „Moniom al copilăriei mele”.
Alături de mulți prieteni și oameni de cultură, prietenul nostru Bogdan și-a argumentat expoziția, iar criticul de artă Ada D. Cruceanu a prezentat lucrările expuse, lucrări în care Moniomul lui Bogdan Piperiu devine „peisaj universal care transpune copilăria lui retrăită”.
Bogdan Piperiu este un artist plastic bănățean deosebit de talentat și interesant, care, dacă ar fi fost apreciat cum binemerita la el acasă, nu ar fi fost nevoit să trăiască în Germania unde, imediat ce s-a stabilit, valoarea artistică i-a fost recunoscută și apreciată!
„Moniom al copilăriei mele” este o expoziție care cuprinde peisaje frumoase lucrate într-un stil caracteristic lui Bogdan Piperiu, iar în ceea ce priveşte experimentul digital, Bogdan propune ceva nou într-un vernisaj de artă și anume scanarea cu telefonul mobil unui cod QR pentru a fi redirecţionat către o pagină AR (de realitate augmentată) dedicată. Ulterior, privind prin telefon tablourile expuse, vizitatorul are posibilitatea de a vedea imaginea veche a lucrării propuse, precum și scurte materiale video din timpul realizării picturii.
O expoziție frumoasă și ofertantă pentru criticii de artă, expoziție de care eu m-am bucurat sincer alături de Bogdan, Laura și frumoasa lor familie. Însă, trebuie să mărturisesc, am fost extrem de mândră și fericită să admir bocșenii mei talentați!
Evenimentul a fost înnobilat de tineri muzicieni sosiți din Franța, studenți ai Conservatorului din Paris, violoniști în Orchestra Simfonică a Universității Sorbona, români-bocșeni la origine!
Lorenzo Moldovan și prietena lui, Amandine Lagrost, violoniști, precum și pianistul Mathis Moldovan, au încântat publicul de la Moniom prin talentul lor șlefuit cu extrem de multă muncă!
Francezii Lorenzo și Mathis – născuți la Paris – sunt copiii bocșenilor Valentin și Letiția Moldovan – născuți și educați în România, stabiliți de multă vreme în Franța, la Paris. Letiția Moldovan este sora Laurei Piperiu, fetele regretatului inginer dr. Ion Petru din Bocșa Română. Letiția trăiește alături de familia ei în Franța, iar Laura,jurnalist talentat,absolventă a unui master în jurnalism internaţional la Universitatea Westminster din Londra, Marea Britanie, actualmente este stabilită, alături de soțul ei, artistul plastic Bogdan Piperiu și băiatul lor, Robert Andrei, în Tuttlingen, Germania, lucrând într-un domeniu interesant – inginerie medicală.
Așadar, nepoții familiei Piperiu, Lorenzo și Mathis Moldovan, alături de prietena lui Lorenzo, violonista Amandine Lagrost, au oferit un moment artistic de excepție, reușind să aducă la Centrul de tineret Moniom bocșeni din mai multe colțuri ale Europei într-o veritabilă întrunire de familie!
Cum eu am fost extrem de mândră de bocșenii mei, la fel maestrul Sabin Păuța a fost vădit emoționat și mândru de nepotul său, Bogdan Piperiu!
Compozitor român din Moniom, cu o carieră extraordinară în Statele Unite ale Americii, reîntors acasă, în Banat, muzicianul Sabin Păuța onorează cu generozitate Centrul de tineret Moniom și are convingerea că, la vremea potrivită, Bogdan Piperiu se va întoarce, asemeni lui, în Moniomul copilăriei!
Felicitări, Bogdan și Laura Piperiu! Nu pot să uit și e musai să amintesc că, fix acum zece ani, în 2013, când biblioteca publică bocșană își aniversa cei 60 de ani de existență, am vernisat la sediul bibliotecii din Bocșa o expoziție similară celei de la Moniom, adică o Bocșă în imagini, expoziție intitulată „Bocșa în altfel de culori” a artistului Bogdan Piperiu, cel care a realizat și logo-ul bibliotecii, precum și coperta monografiei din 2013. Mulțumim, Bogdan! Și te așteptăm, oricând, cu bucurie, și acasă la Bocșa!

Joi, 24 august 2023, de la ora 10.30, în Cimitirul Ortodox de pe str. 8 Martie din Bocșa Română, va fi comemorat poetul bocșean Claudius Myron Ișfan printr-o slujbă de pomenire la mormântul acestuia și printr-un recital de poezie susținut de tineri din cadrul Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română.
Despre personalitatea acestui poet s-a vorbit și în cadrul ediției a VIII-a a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”, în luna ianuarie, atunci când se împlineau cei100 ani de la naștere.
Fiind unul dintre poeţii talentaţi şi autentici ai oraşului Bocşa, dar, din păcate, aproape necunoscut, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, împreună cu Centrul Catehetic „Sf. Stelian” din Bocșa Română, au hotărât ca acest poet interesant să fie comemorat și la cei 57 de ani de la moarte, printr-o slujbă de pomenire oficiată -chiar la mormântul său- de către pr. dr. Silviu Ionel Ferciug.
Poet interesant, „romantic în falduri clasice”[1], Claudius Myron Işfan s-a născut la Bocşa Română, jud. Caraş-Severin, în 6 ianuarie 1923, în familia lăcătuşului Nicolae şi a Brânduşei Drăgoescu din Vermeş și s-a stins în 6 august 1966, fiind înmormântat la Bocșa Română.
Şcoala primară o face în localitatea natală, iar studiile liceale le urmează la Timişoara, la Liceul “Constantin Diaconovici Loga”. În anul 1944 este elev la şcoala de subofiţeri din Radna participând la luptele de la Păuliş. Întors din armată, lucrează la Combinatul Siderurgic din Reşiţa în domeniul contabilităţii. Întâlnirea cu Tata Oancea a avut un rol hotărâtor, poetul începând să scrie şi să citească, cum spune poeta Ioana Cioancăş “numai ceea ce îi era necesar pentru suflet”. C. M. Işfan a scris şi a publicat poezii încă de la vârsta de 15 ani în presa locală din Bocşa şi Reşiţa: Vasiova, Semenicul, Flamura roşie, precum şi în Gând tineresc (Radna). În 1954 a primit de la Lucian Blaga un adevărat “certificat de poet”[2]:
“ Dragă prietene,
Voiam încă de mai demult să răspund scrisorilor D-tale prieteneşti, dar mereu necazuri cotidiane mi-au obosit capul şi mâna. În sufletul D-tale este multă poezie, uluitor de multă, dacă se ţine seama de condiţiile anotimpurilor. Năzuinţa D-tale spre frumos se citeşte chiar grafologic. E destul să priveşti acest scris ca să citeşti în el ca-ntr-un horoscop. În singurătatea D-tale ai izbutit să-ţi formezi o conştiinţă poetică, cu totul excepţională, ceea ce va permite şi va garanta o creaţie ce se va contura tot mai nobil şi în acelaşi timp mereu mai <esenţială>. Cred că te vei deda unei poezii neoclasice ale cărei virtualităţi încep să înflorească în versul D-tale. Ţine-te numai pe drumul apucat.”
Al D-tale prieten
Lucian Blaga
Cluj 9 iulie 1954
Ştiind că este bolnav, poetul a încercat să-şi adune poeziile într-un volum. A murit fără să-şi vadă visul împlinit. Au rămas în manuscris poeme originale şi traduceri precum şi un jurnal, arhiva manuscriptică aflându-se în posesia rudelor de la Timişoara şi Reşiţa.
În anul 2013, bocşeanul stabilit în Germania, Adalbert Gyuris, face un gest extraordinar, recuperând aceste manuscrise şi tipărindu-le pe cheltuială proprie. Aşadar, în anul 2013, la Editura „TipoMoldova” din Iaşi, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, vede lumina tiparului volumul de poezii „pe urmele zânei albastre”, sub semnătura lui Claudius Myron Işfan şi cu o introducere a lui Adalbert Gyuriş.
Tot prin grija bocşeanului Gyuriş, în 2014 vor fi tipărite încă două volume ale poetului aproape uitat: „Poesis” la Editura „ePublisher” din Bucureşti şi „Pe urmele zânei albastre” (reproduceri ale paginilor manuscris) la „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, Tunari.
Ultimul volum al poetului Claudius Myron Işfan intitulat „Poezii” a apărut în anul 2015, în colecţia „Scrisul de azi” a editurii „Singur” din Târgovişte.
Despre el vor scrie: Ioana Cioancăş, Gheorghe Cramanciuc, Ion Crișan, Eugen Stan, Iosif Cireșan Loga, Adalbert Gyuriș, Mihai Vișan, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Petru Ciurea și Constantin Falcă.
Încet-încet, acestui poet aproape necunoscut al Bocșei i se acordă importanța binemeritată și un loc de seamă pe harta cultural-literară a orașului.
[1] Gheorghe Jurma. Reşiţa literară. Reşiţa: TIM, 2016.
[2]Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998



În perioada minivacanței prilejuite de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului – după cum ne informa căpitan Murguleț Denis Luiza, în calitatea sa de persoană de contact – efectivele de jandarmi ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Decebal” Hunedoara au acționat la nivelul județului pentru asigurarea măsurilor de ordine și siguranță publică, fiind luate măsuri suplimentare pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentelor cultural-artistice, sportive și religioase care au avut loc în acest interval.
Jandarmii hunedoreni au fost angrenați în misiuni de menținere a ordinii și siguranței publice, inclusiv în zonele montane, aceștia fiind echipați și pregătiți să intervină în caz de necesitate.
De asemenea, jandarmii au acționat în această perioadă inclusiv pentru combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravențională, atât în mod independent, cât și în sistem integrat și în cooperare cu alte instituții sau structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Pentru a se asigura că principalele evenimente cultural-artistice și sportive se desfășoară în siguranță, jandarmii, independent și în colaborare cu reprezentanți ai Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Hunedoara, au realizat 3 activități de prevenire, prilej cu care organizatorilor de evenimente le-au fost aduse la cunoștință prevederile legale privind normele de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, precum și aspecte referitoare la prevenirea consumului de droguri și alcool.
În perioada de referință au fost aplicate 48 de sancțiuni contravenționale, din care 23 de amenzi și 25 avertismente, în valoare totală de 7.300 de lei. Majoritatea sancțiunilor au fost aplicate pentru încălcarea normelor prevăzute în legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.
În plus, jandarmii au constatat și au întocmit actele procedurale de sesizare în cazul a 4 infracțiuni, cercetarea penală fiind preluată și urmând a fi continuată de instituțiile abilitate în acest sens.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR



Joi, 17 august 2023, am participat la Reșița la un eveniment deosebit de important, și anume: comemorarea realizatorului primei enciclopedii românești, dr. Corneliu Diaconovici, la 100 de ani de la moarte.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Generală a Românilor Uniți, Greco-Catolici Reșița, la inițiativa dlui. Bogdan Andrei Mihele și a Prea Onoratului Părinte Nicolae Tutaș, protopop greco-catolic de Reșița.
Corneliu Diaconovici s-a născut la Bocșa, în 18 februarie 1859, și s-a stins la Reșița, în 17 august 1923, fiind înmormântat în cimitirul greco-catolic din localitate.
Doctor în drept, jurnalist, redactor și director al mai multor ziare și reviste, om politic, prim-secretar al ASTREI și redactor principal al „Enciclopediei Române” (1898 – 1904, Sibiu, editura și tipografia lui W. Krafft), Corneliu Diaconovici a fost comemorat la 100 de ani de la plecarea în veșnicie la mormântul său situat în cimitirul nr. 6 din Reșița.
Personalitatea marcantă a enciclopedistului a fost evocată de Bogdan Andrei Mihele, care a dorit să ateste apartenența prea puțin cunoscută a celui comemorat la Biserica Greco – Catolică.
Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan, a prezentat și oferit celor prezenți plicul filatelic și ștampila realizată cu prilejul comemorarii a 100 de ani de la trecerea în eternitate a Dr. Corneliu Diaconovici.
Au fost prezenți și au luat cuvântul Gabriela Șerban, Tiberiu Șerban și pr. Nicolae Tutaș (Bocșa), iar din Reșița: Ada D. Cruceanu, Florica Molnar, Gheorghe Jurma, Martin Olaru, Ioan Florea, Ion și Floarea Vela, Romulus Ioan, Petre Dalea, iar coroana de flori a fost depusă din partea Colegiului Național „Diaconovici-Tietz” din Reșița.
Personalitate marcantă a culturii române, dr. Corneliu Diaconovici va fi comemorat și în noiembrie 2023, atât la Reșița, cât și la Bocșa, printr-un complex de manifestări inițiate de câteva dintre instituțiile de cultură, care și-au dat mâna pentru o cât mai bună și reușită omagiere a realizatorului primei enciclopedii românești.




18 august 2023, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Confluențe în luna lui Secerar. Poezie, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară (ediția a V-a).
În program:
– Expoziție de artă plastică a elevei Antonia Creiniceanu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;
– Expoziție de fotografii In memoriam Constantin Lucaci (*7 iulie 1923, Bocșa – †20 iulie 2014, București), dedicată autorului Fântânii cinetice din centrul civic al Reșiței, la 100 de ani de la naștere, realizată cu sprijinul Muzeului Cineastului Amator Reșița (coordonator: Andrei Florin Bălbărău), expoziție dedicată și Zilei mondiale a fotografiei (19 august);



Corneliu Diaconovici (Diaconovich), realizatorul primei enciclopedii românești, s-a născut la Bocşa, jud. Caraş-Severin, în 18 februarie 1859, şi s-a stins la Reşiţa în 17 august 1923.
Este fiul lui Adolf Diaconovici și al Adelei Costiha și este descendent al unei mari familii de cărturari și buni români, familie venită în Banat de la Srediștea Mare (azi în Banatul Sârbesc), cu origini însă în Oltenia.
Străbunicul lui Corneliu a fost Gheorghe Diaconovici, cel care, la presiunea autorităților sârbești, a trebuit să-și schimbe numele din Diaconu în Diaconovici, iar din cauza procesului de sârbizare, a părăsit Srediștea și s-a stabilit la Bocșa Montană. Gheorghe Diaconovici a fost tatăl scriitorului bănățean Constantin Diaconovici-Loga, acesta fiind fratele bunicului lui Adolf Diaconovici, tatăl lui Corneliu Diaconovici.
Corneliu Diaconovici urmează clasele primare la Reşiţa şi Viena, iar cele secundare la Lugoj, Carei şi Timişoara. A urmat dreptul la Oradea, apoi la Budapesta, termină studiile în 1880 şi se întoarce la Lugoj profesând avocatura. În 1883 obţine titlul de Doctor în drept la Universitatea din Budapesta, cu teza „Despre apărarea îndreptățită”.



Dr. Corneliu Diaconovici desfăşoară o activitate culturală intensă. Şi-a cucerit merite nepieritoare în organizarea ASTREI de la Sibiu, a bibliotecii şi muzeului acesteia, dar şi a instituţiilor bancare şi a vieţii economice din Transilvania, fiind o personalitate complexă, un bun economist și finanțist. De altfel, a fost director adjunct al Băncii „Albina” din Sibiu, secretar al Conferințelor Băncilor Românești din Transilvania, inițiator și ctitor al Asociației Băncilor Românești din Ardeal.
Editând mai mult de un deceniu revista “Romänische Revue”(1885 – 1895), Corneliu Diaconovici a prezentat spaţiului European de limbă germană valorile culturii şi literaturii române. În 1895 a fost numit director al revistei„Transilvani” din Sibiu, revistă oficială a Asociației ASTRA. În această perioadă, Asociația i-a încredințat și realizarea – coordonarea și redactarea – „Enciclopediei Române”, prima enciclopedie românească.

Este o mare realizare editarea „Enciclopediei Române”, prima de acest fel în istoria noastră, apărută în trei volume între anii 1898 – 1904 (Sibiu, editura și tipografia lui W. Krafft). Pentru realizarea acesteia a depus o muncă titanică, principala dificultate constituind-o gestionarea numărului mare de colaboratori. Au colaborat savanți, scriitori, clerici, militari, cadre didactice, literați, diplomați etc.
În anul 1907 a întemeiat în România Banca „Solidaritatea” și „Muntele de pietate”, iar în 1910, Banca „Carpați”. În urma acestor activități bancare, s-a stabilit definitiv la București, păstrând însă legătura cu ASTRA.
În 1918, după înfăptuirea Marii Uniri, Corneliu Diaconovici s-a întors la Reșița, fiind bolnav și sărac, în urma crizei puternice prin care trecuse sistemul bancar. În ultimii ani de viață a lucrat ca secretar general la Uzinele și Domeniile Reșița.
Pentru munca depusă pe teren cultural, economic, politic a fost decorat: în 1906 cu Medalia de Aur “Benemerenti” cl. I ca o răsplată pentru munca literară depusă la editarea revistei “Romanische Revue”; Coroana României pentru editarea Enciclopediei Române; Medalia de Aur cl. I pentru organizarea băncilor româneşti din Ungaria.
În anul 2002 Consiliul Local al Oraşului Bocşa îi acordă, postmortem, Titlul de Cetăţean de Onoare, iar în anul 2004, la iniţiativa Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea”, este amplasată o placă comemorativă pe faţada casei în care s-a născut Dr. Corneliu Diaconovici.
Referinţe: „Romänische Revue”: studiu monografic și antologie de Walter Engel.- Timișoara: Facla, 1978; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin/ Victoria I. Bitte… Reşiţa: Timpul, 1998; Un enciclopedist român aproape uitat: Dr. Corneliu Diaconovici. Reşiţa: Timpul, 1998; Istorie şi artă bisericească/ Jurma Gheorghe şi Vasile Petrica. Reşiţa: Timpul, 2000; Dicționarul presei literare românești (1790 – 2000)/ I. Hangiu. Ed. a III-a.- București: Institutul Cultural Român, 2004; Dicționar al Scriitorilor din Banat.- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2005; Oameni și locuri din Bocșa/ Iosif Cireșan Loga, Tiberiu Popovici.- Reșița: TIM, 2005; Dr. Corneliu Diaconovici (1859-1923) – enciclopedist şi ambasador al culturii române/ Vasile Petrica. Reşiţa: TIM, 2009; Cărăşeni de neuitat I/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2009; Cărăşeni de neuitat VIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Cărăşeni de neuitat XI/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara: Mirton, 2011; revista Bocşa culturală. ; Gheorghe Jurma. Bocşa în Enciclopedia lui Diaconovici în: Bocşa culturală. Anul XIII. Nr. 4(79)/ 2012; Scrieri. 3. Istoria presei române din Banat/ dr. Aurel Cosma.- Timișoara: David Press Print, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Cărăşeni de neuitat XXIX/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; Cărăşeni de neuitat XXX/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; Reșița literară/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Cărăşeni de neuitat XLI/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2020; Enciclopedia Banatului. Vol. II: Istoriografia.- București: Editura Academiei Române; Timișoara: David Press Print, 2020.
https://cultura.sibiu.ro/personalitati/details/diaconovici_cornel
https://bibliotecapublicadrept.wordpress.com/2019/02/19/160-de-ani-de-la-nasterea-lui-corneliu-diaconovici-18-02-1859-17-08-1923/
N.B.
În luna noiembrie a acestui an, orașul Bocșa va fi gazda unui eveniment dedicat enciclopedistului Corneliu Diaconovici, eveniment organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în colaborare cu Muzeul Banatului Montan Reșița, Episcopia Caransebeșului și ASTRA Sibiu. Motivele amânării pentru luna noiembrie sunt multiple și obiective.




Potrivit tradiției, la marea sărbătoare a „Adormirii Maicii Domnului”, comuna Răcășdia din Caraș-Severin se îmbracă în sărbătoare și-și deschide larg porțile printr-un amplu proiect intitulat „Zilele culturii și spiritualității răcășdiene” aflat, iată, la cea de-a XIX-a ediție.
Așadar, în perioada 12 – 16 august 2023, la Răcășdia se desfășoară o serie de manifestări culturale, sportive, artistice și spirituale, Biserica cinstindu-și hramul, iar comuna oferind oamenilor săi evenimente deosebite: de la prezentări de cărți și autori, la competiții sportive și festival de folclor, culminând cu tradiționala „Rugă a satului” susținută de interpreți de frunte ai folclorului bănățean.
Duminică, 13 august 2023, Răcășdia a fost gazda unei veritabile sărbători literare, eveniment care a reușit să adune scriitori, jurnaliști, oameni de cultură și artă din întreg Banatul!
După Sf. Liturghie de la Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Răcășdia, credincioșii s-au îndreptat spre Căminul Cultural „Emilian Novacoviciu” pentru a lua parte la Simpozionul literar cu tema „Scriitorul de azi”, urmat de câteva lansări de cărți și prezentări de autori.
Deschiderea lucrărilor simpozionului a aparținut celor doi harnici truditori în ale organizării evenimentelor: ex-primarului/consilier/ Mirco Ilie Lechici și referentului Iosif Nica, ambii insistând pe importanța continuinății unor proiecte valoroase și, de ce nu, inițierea altora noi, care să se plieze pe specificul zonei și pe gusturile și nevoile comunității.
Simpozionul – moderat de Gabriela Șerban- a fost deschis de dna. prof. Sfrejea Agaftea cu o expunere pe tema „Scriitorul de azi” și de coregraful și omul de cultură Codruț Anca, prin prezentarea Grupului de publicații „Valea Carașului”.
De asemenea, elevi ai Școlii Gimnaziale „Gheorghe Guga” din Răcășdia, au prezentat un program artistic, elevii Roman Robert și Preda Oliver susținând un recital de poezie în grai bănățean și etalând frumoase costume populare, straiul de sărbătoare al răcășdenilor!
Au urmat cele patru lansări de carte și prezentările talentaților autori.








Cel dintâi a fost profesorul dr. Constantin Falcă, fiu al satului și harnic realizator al seriei „Cărășeni de neuitat”; la această ediție a „Zilelor culturii și spiritualității răcășdiene” dl. prof. Falcă și-a lansat cel de-al 44-lea volum al „cărășenilor de neuitat”.
Despre personalitatea acestui profesor universitar și conducător de doctorat la Facultatea de Medicină Veterinară din Timișoara a vorbit dna. Felicia Novacovici-Mioc, vrednică urmașă a învățătorului-scriitor și om de cultură, Emilian Novacoviciu.
După cum ne-a obişnuit, la fiecare sărbătoare a comunei Răcășdia, comuna sa natală, dna. Adriana Boia, credincioasă devotată a Bisericii Ortodoxe, ne întâmpină cu un nou volum, de obicei de factură religioasă.
„Iisuse, fiul lui David, miluiește-mă!”(2015), „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău”(2016), „Înmulţeşte talantul”(2016), „Punctul forte”(2017), „Viaţa e frumoasă”(2017), „Dar și misiune”(2018), „Primăvară condamnată”(2020) sunt volume semnate de Adriana Boia, apărute la editura „Eurostampa” din Timişoara cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Răcăşdia şi prezentate la ceas de importantă sărbătoare a culturii şi spiritualităţii răcăşdene.
La această a XIX-a ediție, Adriana Boia a venit cu un nou volum de versuri intitulat „Tu ești” și apărut recent la Editura „Eurostampa” din Timișoara, volum girat de prof. Grigore Curcanu și scriitoarea Doina Moritz și prezentat de scriitorul Nicolae Sârbu (Reșița) și pr. Gelu Moldovan (Oravița).
De curând la Reșița, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, a avut loc lansarea celui de-al doilea volum de versuri semnat de Ion Grecu. Astăzi, în cadrul acestui important Simpozion desfășurat la Răcășdia, dl. Ion Greu a fost invitat să-și prezinte cel mai recent volum: „Semn de suflet”, volum apărut la editura Hoffman din Caracal, în acest an (2023), un volum de versuri care se deschide cu o pagină monografică reprezentând un scurt istoric al localității Socolari, locul de naștere al autorului.
Ion Grecu s-a născut în 28 aprilie 1954 la Socolari, Caraș-Severin, absolvent al Politehnicii timișorene, trăiește și muncește întreaga sa viață în Reșița, mai întâi ca inginer, apoi referent în cadrul Muzeului Banatului Montan.
Pasionat de scris, cochetează cu poezia, publică în diverse reviste ale vremii și debutează cu placheta „Stare de suflet” (Reșița: TIM, 2007), „exersează rigorile poeziei clasice, de la ritm sau rimă la pedanteria și bucuria acrostuhurilor, cititorul putând descoperi o caldă poezie de dragoste, dar și alte sentimente umane, inclusiv față de locurile natale.” scrie Gheorghe Jurma în volumul „Reșița literară” (Reșița, TIM, 2016).
Despre poezia lui Ion Grecu au vorbit Nicolae Sârbu, Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma, iar recitalul de versuri a fost susținut de dr. Dana Antoaneta Bălănescu.
Cel care a încheiat această sărbătoare literară de la Răcășdia a fost tot un fiu al satului, care a reușit să-și adune mulțime de colegi de breaslă din întreg Banatul pentru lansarea celui de-al 18 –lea volum de versuri.
Costel Simedrea este unul dintre cei mai importanți poeți bănățeni, onorat în anul 2021 de către Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin cu Diploma Excelență în Cultură secțiunea Literatură.
Născut la Racașdia, în Caraș-Severin, pe data de 7 decembrie 1956, a absolvit cursurile Școlii primare în comuna natală, iar liceul la Oravița, urmat de o școală post-liceală de laboranți pentru agricultură și industrie alimentară la Constanța. Practică meseria de laborant, dar și multe alte meserii!
Pasionat de tânăr de poezie, frecventează cenaclul „Mihai Eminescu” (printre ai cărui membrii fondatori se numără), actualmente „Mihai Novac”, cel care i-a dat prima lecție de artă poetică: – „Mierloiule, poezia nu-i lucru manual! Poezia îi, ori nu-i. La tine îi, așa că scrie!” Și a tot scris…
A debutat în 1978, în revista timișoreană Orizont dar, în anii ’80, renunță la scris, fapt care îl supără pe Gheorghe Azap, mentorul, prietenul, fratele și „tatăl” său, cel care îi spune: – „Măi copile, dacă Dumnezeu ți-a dat un dar, nu îți bate joc de el, că Îl superi!”
În 1997, în colecția „Liliput”, Gheorghe Cramanciuc îi scoate un opuscul, „Violonistul”, în cincizeci de exemplate, la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” și de aici pleacă totul …
Sunt doi oameni determinanți în debutul editorial. Prima este fiica lui care, descoperind „Violonistul” după opt ani și văzând succesul de care se bucură în rândul colegelor de liceu, insistă să se reapuce de scris, ba chiar, mințită fiind că nu sunt sponsori, își economisește alocația pentru a aduna bani, iar cel de al doilea este Mirco Lechici, primarul comunei natale, cel care în 2007 îi finanțează apariția volumului de debut, (precum și următoarele) -„Mucegaiuri rare”, volum care cuprinde poeme din anii de liceu și are un titlu dat de Ion Chichere, volum care apare la editura „Modus P. H” a lui Octavian Doclin, iar după acesta au început să curgă an de an: „Tristețea substantivelor comune”, „În căutarea titlului pierdut”, „Alba-neagra”, „Cărarea de cenușă”, „Strada Mare”, „Frunze de lut”(2013), toate la editura „Eubeea” (Timișoara). Urmează antologia „Născocind cuvântul”(2014) la „Brumar”(Timișoara), apoi „Romanțe hemografice”(2015) si „Ouă de cuc”(2016) din nou la „Eubeea”, „Povești pe albul zăpezii”(2017) la „Mirador”(Arad), „Arhiva de vise”(2018) și „Calendare de fum”(2019) iarăși la „Eubeea”, „Plecarea din clepsidră”(2020), la editura „Hoffman”(Caracal), iar la Editura Episcopiei Caransebeș, „Mugur de cruce”, și la editura „Castrum de Thymes” (Giroc), cu sprijinul d-lui Anton Georgescu și al primarului Mirco Ilie Lecici, cel care a continuat lucrarea începută de tatăl domniei sale, „Cartea cu povești”!
În 2022, la Editura „Castrum de Thymes” de la Giroc, cu sprijinul primarului Mirco Ilie Lechici, al Consiliului Local al Comunei Răcășdia și al poetului Nicolae Sârbu apare volumul „Bucăți din toamna mea, prieteni”, volum prefațat de Cristian Paul Mozoru și postfațat de Daniel Luca, iar cel mai recent volum apărut tot prin grija Primăriei Răcășdia este „Umbre de coșmar”, prefațat de dr. Ionel Bota și dr. Daniel Luca.
Referințe despre poetul Costel Simedrea, dar și poeme ale acestuia sunt găzduite în reviste precum: „Luceafărul de dimineață”, „Tribuna”, „Arca”, „Orizont”, „Orient latin” „Banatul”, „Actualitatea literată”, „Cafeneaua Literară”, „Argeș”, „Ardealul literar”, „Poesis”, „Portal Măiastra”, „Sintagme literare”, „Bocșa culturală”, „Confluențe”, „Tibiscus” din Uzdin”, „Anotimpuri literare” din Canada etc.
Mai mult, Gheorghe Secheșan publică o carte, „Icoana din izvor”, un studiu monografic despre cărțile lui. Despre cărți au mai scriu și Daniel Luca în ” Raftul de la colț”(vol. I-III) și Daniel Marian în „Cărți pentru balansoar”, precum și în „eCreator”.
A fost cuprins în „Enciclopedia poeților români de pretutindeni” apărută la Chișinău sub semnăturile academicianului Mihai Cimpoi și poetului Traian Vasilcău, în antologia „Peisaj în devenire” a lui Marian Oprea, dar și în antologia de poezie religioasă „Se-nalță gândul frunților plecate”, semnată de Anton Georgescu și apărută la editura „Tim” din Reșița.
O poezie i-a fost pusă pe muzică de George Popovici, „Ora de liniște” și cincisprezece de către maestrul Sabin Pautza, dintre care patru lieduri apar într-o carte la „Editura Muzicală” din București, unul chiar dând titlul cărții: „La poarta sufletului…”
Despre poezia lui Costel Simedrea și despre noul volum au vorbit Ionel Bota (Oravița), Daniel Luca (Timișoara), Ada D. Cruceanu (Reșița), Ilie Chelariu (Timișoara), Nicolae Sârbu (Reșița), Iulian Barbu (Reșița), Gheorghe Jurma (Reșița), Petru Bungărzan (Reșița) și Gabriela Șerban (Bocșa). Iar recitalul de poezie a fost susținut de Dana Antoaneta Bălănescu (Reșița).
Ziua de 13 august 2023 a însemnat o adevărată sărbătoare literară pentru toți iubitorii de poezie din Banat! Aceștia, fie că au venit din Anina, Bocșa, Bozovici, Caransebeș, Oravița, Oțelu Roșu, Reșița, Slatina Nera, Lugoj, Timișoara, fie că au fost oameni ai locului, adică, din Răcășdia, s-au bucurat de întâlnire și de împreună –cinstire a poeziei și a oamenilor de condei!
Iar pentru aceste clipe de înălțare sufletească merită felicitați organizatorii evenimentului: Primăria și Consiliul Local Răcășdia, primarul în funcție și ex-primarul Mirco Ilie Lechici, referentul Iosif Nica, Școala Gimnazială „Gheorghe Gugu”, Biserica Ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și Asociația Culturală „Voința” Răcășdia, dar și fiecare om al comunității răcășdene, care a pus, într-un fel sau altul, o fărâmă de suflet pentru neuitarea acestei însemnate zile!



Există – după cum ne spunea căpitan Murguleț Denis Luiza – pentru români o minivacanță prilejuită de sfânta sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, zile pe care fiecare dintre noi dorește să le petreacă alături de cei dragi în liniște și siguranță.
Pentru a se asigura că toate evenimentele din această perioadă se desfășoară într-un climat de ordine și liniște, Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara a dispus suplimentarea efectivelor prezente în zonele în care vor avea loc manifestări religioase, cultural-artistice sau evenimente sportive.
În această perioadă, peste 200 de jandarmi vor fi prezenți în stradă pentru asigurarea misiunilor de ordine publică, în preajma lăcașurilor de cult, precum și în zonele amenajate pentru desfășurarea evenimentelor cultural-artistice și sportive, pentru fireasca și liniștita desfășurare a tuturor activităților.
Totodată, jandarmii montani vor fi prezenți pe traseele și în stațiunile turistice și se vor asigura că persoanele care aleg să își petreacă aceste zile libere în zonele montane sunt în siguranță, fiind pregătiți și echipați să intervină pentru a acorda sprijin persoanelor aflate în dificultate, dar și în cazul constatării unor abateri de la normele legale.
În cazul în care desfășurați activități de picnic, nu uitați să respectați câteva reguli: aprindeți focul doar în locurile special amenajate și supravegheați-l în permanență, aruncați deșeurile doar în locurile special amenajate, nu hrăniți animalele sălbatice și respectați ordinea publică și bunele moravuri.
De asemenea, recomandăm tuturor participanților la manifestările religioase, dar și cultural artistice și sportive, să evite să se implice în activități de natură a împiedica buna desfășurare a evenimentelor, să respecte indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor, să acorde o atenție sporită copiilor îndeosebi în zonele aglomerate, iar în cazul în care sunt martorii săvârșirii unor fapte de natură antisocială să solicite sprijinul jandarmilor direct sau prin intermediul numărului unic de urgență 112.
Vă dorim zile liniștite și nu uitați să dați dovadă de responsabilitate, indiferent de locul sau modalitatea în care alegeți să vă petreceți aceste zile libere!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Nu mai este pentru nimeni o surpriză că la Uzdin se organizează încă o sărbătoare de cinstire și omagiere a strămoșilor, a personalităților din Banat și faptele lor de cultură, de muncă și credință, demonstrând prețuirea față de valorile spirituale și culturale, față de tradiții și obiceiuri.
Domniile voastre ați vorbit atât de frumos despre viața și activitatea numeroșilor oameni de seamă ai Banatului, eu încerc să prezint câteva aspecte din viața marelui personaj, care este populația satului Uzdin. Aici întâlnim o personalitate cu viață trinitară, care apare în trei ipostaze: poezie, artă și port, elemente constitutive esențiale ale culturii neamului românesc, după cum spune Lucian Blaga. În fiecare ipostază există un personaj bine conturat în poezia cultă și naivă, la ei ,,lumea fără poezie este ca și bolta cerească fără stele”. Pictura naivă, atât de răspândită în sat, redă viața reală a românilor, portul-exprimat prin cusăturile naționale în care se întrec atâtea femei, etalând ,,aurul din mâini și iubirea din suflet”.
Uzdinul, cea mai de vest așezare românească în Europa, are un filon al geniului românesc din care au răsărit ca florile personalități de marcă în cultura și spiritualitatea neamului din nectarul cărora s-au hrănit și alți români și europeni. De-a lungul veacurilor ei au strălucit ca diamantele șlefuite și au stat, fără frică, în calea glasurilor de sirenă ale întunericului, când ura și zâzania, dezbinarea și desacralizarea amenințau.
Uzdinul înseamnă oameni de aleasă bogăție sufletească și cu simțul măsurii, de care suntem legați și cu care trăim clipe de viață plăcută.
Uzdinul înseamnă solidaritate, respect pentru tradiții, toleranță luminată, legătura cu neamul românesc de pretutindeni. Aici există o filozofie întreagă, un adevăr fundamental despre existența omului, preamărindu-i viața și creația și picurând în suflete un strop de lumină, bunătate și fericire. Uzdinenții sunt personalități extrem de active, implicate permanent într-o multitudine de activități cu asiduitate și dăruire.
În satul Uzdin s-au păstrat valorile străbune: respectul și dragostea pentru identitate, pentru familie, grija pentru copii și, deci, posibilitatea de a face viitorul cu putință. De aceea aici este o oază de sănătate-unde pelerinii se hrănesc și tămăduiesc din hrana zâmbetului sincer și curat al oamenilor. Este izvor de energie și lumină. Este o ladă de zestre și înțelepciune cu umor și caractere sănătoase.
Uzdinul este o fereastră spre Dumnezeu, unde valorile morale: prietenia adevărată, loialitatea, devotamentul, onoarea, iubirea de limbă, neam și de Dumnezeu sunt modele pentru cei de azi și cei de mâine.
Aici există unitatea familiei omenești, ca o încoronare a vieții înseși- satul ,,matrice” a neamului românesc.
Acest loc poartă în sine un fel de a se întipări în ființele ce îl locuiesc, oamenii de aici propagă cuvântul dragostei și al prieteniei ca semn de noblețe. Pentru ei: putere, lumină și iubire reprezintă emblema unei munci stăruitoare, plină de tenacitate cu scopul de a împlini idealurile românilor creștini și ortodocși. Pământul lor este udat cu lacrimi și sudoare. Au învățat că dragostea și credința sunt mai puternice decât uitarea. Au trăit și trăiesc în acea cumințenie a omului curat, în simplitatea și sfințenia lor.
Cine vede Uzdinul este cuprins de emoție, atât din pricina frumuseții naturale deosebite, cât și pentru că pe aceste locuri au trăit cei mai vechi oameni din Europa, ființe ale dăinuirii și devenirii noastre întru ființă națională.
Am întâlnit în Domniile lor oameni nepretențioși, care știu să se dăruiască, pe de-a-ntregul, unei cauze, onești și ospitalieri, care văd fericirea vieții nu în lux, nu în bogăție, nu în huzur și confort personal, nu în gloria lumească, ci în fapte, în cărți și reviste, în biblioteci, care întrețin și fac cultură. Ei sunt spirite profunde, personalități discrete devotate muncii și adevărului absolut.
Uzdinul de câmpie, zonă magică prin ea însăși, este o mărturie a ființei umane în Europa, apoi a răspândirii cuvântului în limba română, mărturie permanentă a comuniunii dintre români și popoarele europene în lupta pentru civilizație și cultură. Aici se respectă cu tărie și convingere oamenii merituoși care răspândesc efluvii îmbălsămate de dragoste pentru semeni și pentru Dumnezeu.
Satul Uzdin, o intersecție de duh și speranță, a devenit un focar de cultură a neamului cu poeți, pictori și artiști, oameni harnici și cu iubire de neam, limbă și credință, luptători fără compromisuri când e vorba de ființa națională.
Prin scris și fapte, ei au contribuit și contribuie la cizelarea sufletului oamenilor și la păstrarea identității noastre românești în concertul popoarelor lumii. Adresându-se lumii, ei se exprimă pe sine.
La acțiunile culturale organizate la Uzdin- care au devenit adevărate fenomene- vin zeci și sute de cărturari, iubitori de cultură, anual, ca să mărturisească ceva, să se descarce de răul lumii care s-a revărsat asupra lor, să se încarce cu energie, cu speranță, cu credință. Au venit și vin să caute iubire, prietenie, acolo unde căldura relației interumane dă sentimentul veșniciei. Aici se conștientizează că Dumnezeu ne-a lăsat pe acest mirific spațiu pentru a face cinste poporului român.
Aceste manifestări se opun modelelor mediatizate de maneliști și pițipoancele care umplu ecranele televizoarelor. Ele sunt ziditoare de cultură și se revarsă benefic asupra românilor bănățeni, făcând ca influențele străine să nu pervertească spiritul românesc.
Artiștii de aici sunt o binecuvântare pentru sat, Banat și țară, un izvor pentru viața culturală, făcând împreună cu prietenii lor ca satul Uzdin să fie un Olimp al vieții spirituale și culturale, o scară spre cer pentru neamul românesc. Ei au ce arăta lumii, punând pe primul plan familia, neamul și credința.
La acești oameni este o metafizică împotriva răului, împotriva iubitorilor de arginți și a trădătorilor de tot felul, chiar și de neam. Întâlnirea cu dânșii este un balsam pentru răni și hrană pentru suflet, făcându-ne să fim mereu aproape de oameni.
Prof. Pavel Panduru
Laboratorul de Analize Medicale al Spitalului Județean de Urgență Deva – după cum ne spunea dr. Emil Stoica – Mariș în calitatea de manager – este unul dintre cele mai bine dotate laboratoare din țară, acreditat RENAR începând cu anul 2010, atât în ceea ce privește personalul calificat (3 medici primari, 2 medici specialiști, 3 biochimiști, 1 chimist, 18 asistente medicale și 4 îngrijitoare) cât și în ceea ce privește aparatura.
Laboratorul este dotat cu aparatură nouă de ultimă generație, în vederea optimizării modului de lucru și a îmbunătățirii calității actului medical oferit pacienților, punând la dispoziție o gamă largă de analize de:
Hematologie – prin analizoare de ultimă generație cu capacitate de 100 hemograme complete/oră, cu peste 50 de parametri, până la 4 histograme și 23 scatergrame, cu funcție automată „repet” și „rerun”, incluzând și un sistem automat pentru prepararea și colorarea automată a frotiurilor de sânge, fiind unul din puținele aparate de acest gen deținute de laboratoarele de analize medicale din vestul țării. Prin aceasta se oferă analiza suplimentară prin microscopie optică a frotiurilor sanguine de către medicii specialiști, esențială pentru un diagnostic complet hematologic.


Microbiologie – asigurate prin sisteme automate cu performanță ridicată de identificare și testare a sensibilității la antibiotice a bacteriilor cât și a fungilor, care includ totodată un sistem de analiză și management al datelor de laborator și al pacienților. De asemenea, există sisteme automate de incubare și monitorizare permanentă a fiecărui flacon de cultură microbiană.
Imunologie – prin analizoare de ultimă generație, prin metode de chemiluminiscență și electrochemiluminiscență, cu capacitate de 200 teste pe oră.
Coagulare – cu analizoare performante, cu capacitate de 150 teste pe oră.
Biochimie clinică – prin analizoare cu sistem complet automatizat, realizând în sistem automat toate etapele de procesare.
Chimia urinei – complet modernizată prin achiziționarea unui analizor care are ca metodă de lucru refractometria, citometria în flux și analiza digitală a imaginilor, de asemenea, printre foarte puținele de acest gen din țară și singurul din zona de vest.
Punctul de lucru TBC al laboratorului a fost primul acreditat RENAR din zona de vest a țării și efectuează analizele BK pentru toate spitalele din județ.
Tuturor pacienților care se adresează laboratorului cu bilete de trimitere decontate de CAS Hunedoara li se efectuează analizele în luna respectivă.
De asemenea, laboratorul Spitalului Județean de Urgență Deva și-a diversificat de curând gama de analize pe care are posibilitatea de a le efectua la cerere, cu următoarele investigații de laborator: Vitamina B 12, 25 – OH Vitamina D3, Folați serici, Alfa feto proteina, Antigen carcino embrionar, CA 19 – 9, Peptidul C, Lipaza serică, Transferina, IgM – HAV, Calprotectina.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În perioada vacanței de vară – după cum ne spunea prof. Liliana Farcașiu în calitatea sa de director al Școlii Gimnaziale Sântămăria-Orlea – s-a implementat proiectul educațional extrașcolar cu titlul „Viața la Sântămăria-Orlea” aflat la a treia ediție.
În cadrul celor cinci zile de activități, organizatorii (cadrele didactice implicate) au gândit activități diverse de la pictură pe asfalt (curtea școlii), până la demonstrații (măsuri de prim ajutor, printare 3D), de la activități sportive la excursie, toate acestea având multiple valențe de informare și educare, stârnind interes și producând bucurie elevilor participanți (aproximativ 40 la număr).
În prima zi, activități artistice – ateliere de pictură, elevii și-au demonstrat abilitățile artistice și creativitatea prin transpunerea ideilor, emoțiilor cu ajutorul culorilor și pensulelor, iar cei mai mari au pictat pe asfalt jocuri precum Twister, dar au și refăcut celelalte jocuri realizate anul trecut în cadrul taberei.




A doua zi – activități recreativ-sportive. Elevii s-au întrecut în diferite concursuri/ întreceri sportive jocuri de echipă, dar s-au și distrat jucându-se cu apa.
În ziua a treia, elevii clubului Steam din cadrul școlii și profesorii implicați în proiectul Learning from the extreme (proiect care ne-a facilitat, pe lângă cursuri de formare, achiziționarea unei infrastructuri digitale: laptopuri, tablă interactivă, imprimanta 3D, seismometru educațional, kituri educaționale), au realizat demonstrații și au prezentat informații privind activitatea din cadrul clubului (informații despre cutremure, citirea datelor unui seismometru, zone seismice etc)
Cea de-a patra zi a fost de maxim interes, atât pentru elevii, cât și pentru cadrele didactice. Oameni minunați de la Clubul Rotary Hațeg și Clubul Interact Hațeg au facilitat un curs de prim ajutor în situații de urgență. Elevii au avut ocazia să afle informații prețioase și să realizeze demonstrații care pot salva vieți, iar felul cum au fost prezentate (demonstrații, joc de rol, multe glume) a fost pe placul tuturor.
În ultima zi, a cincea zi de tabără, s-a plecat într-o excursie în care elevii, cadrele didactice și partenerul nostru de încredere Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului, reprezentat de Adina Popa și Dan Horațiu Popa, au descoperit locuri minunate: Poteca muzicală Peștera, Cetatea Mălăiești, Câlnic, Cascada Lolaia.




Dacă în anul școlar 2021-2022 la Școala Gimnazială Sântămăria-Orlea s-a desfășurat o tabără intitulată: Bucurie de Sântămărie, având ca tematică ierburile de leac și produsele medicinale ce pot fi obținute din ele, iată căci și în anul acesta cei de la Fundația Noi Orizonturi /Clubul Meseriilor Rurale ne-au oferit șansa de a intra în posesia unui premiu pentru un proiect de biodiversitate agricolă, intitulat: Comoara din grădină – semințe tradiționale. Proiectul a fost susținut de Lidl România prin proiectul: Educație pentru comunități din viitor.
Tabăra din anul acesta s-a axat pe activități culinare cu produse din sera și grădina școlii și s-a desfășurat pe parcursul a trei zile.
Însă până să ajungă la pregătirea dulceții de dovlecel Ghirbon, a murăturilor din castraveți și gogonele, a ketchup-ului dulce, a cremei de gălbenele, a zacuștii de fasole, elevii clasei a II-a, sub îndrumarea doamnei prof. înv. primar Maier Claudia, au primit de la Banca de Semințe – Casa Semințelor un pachet cu semințe de legume și flori pe care elevii le-au plantat, le-au îngrijit, le-au resădit în sera școlii. Au căutat rețete în comunitate (la părinți, bunici și cunoștințe) și astfel au mutat roadele muncii lor în „bucătăria”școlii.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

– Părinte doctorand Lucian-Alin ISTRATE (foto), în calitate de preot paroh, vorbiți-ne despre Viața și Adormirea Maicii Domnului.
– Care limbă va putea grăi despre curăția Maicii Domnului? Sau, ce minte va putea pătrunde taina neprihănirii trupești și sufletești a Născătoarei de Dumnezeu? Textele imnografice, alcătuite în cinstea Fecioarei Maria, ne introduc în această taină, arătând:„Cine este Aceasta, ca zorile de albă și curată?” E „Împărăteasa rugăciunii”, e „Stăpână Porfirogenetă (născută în purpură) și Doamnă a dimineții, Logodnica Mângâietorului”, este Maica Domnului, „mai înaltă decât cerurile” și, în același timp, „temelia pământului”, adică temelia vieții noastre. Ea, Îl aduce pe Dumnezeu în sufletele noastre. Este cea care lucrează în viața fiecărui om. Așa cum Dumnezeu Se găsește, nedespărțit, în Sfânta Euharistie, pentru că este un singur Dumnezeu, dar Se împarte și Se dă tuturor oamenilor, tot așa și Maica Domnului este una, dar prin Icoana sa, ea se dă și se împarte în viața tuturor ortodocșilor, arătând cu mâna spre Fiul ei și Dumnezeul nostru, zicând: „Faceți tot ce vă va spune El!” (Ioan 2, 5).
Să vedem acum câteva relatări scurte, din multele cuvinte pe care Sfinții Părinți le-au rostit și le-au lăsat Bisericii noastre dreptslăvitoare despre Viața și Adormirea Maicii Domnului.
Făgăduită de Dumnezeu lui Ioachim și Anei, Fecioara Maria, a fost la rândul ei făgăduită de aceștia lui Dumnezeu și adusă, când a împlinit vârsta de trei ani, la templu, la Templul lui Dumnezeu. Aici, au întâmpinat-o fecioare multe, care mergeau înainte însoțind-o cu făclii strălucitoare, după cum vestise mai înainte prorocul David, spunând: „Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce Ție” (Psalmii 44, 16), iar arhiereul Domnului, primind-o, a binecuvântat-o și a zis: „Mărit-a Domnul Dumnezeu Numele Său în toate generațiile. Căci prin tine va arăta în zilele de pe urmă Domnul izbăvirea Sa fiilor lui Israel!”. Și au așezat-o pe a treia treaptă a jertfelnicului (cf. Iezechel 43, 13-17) și Domnul a aruncat har peste ea și a dănțuit cu picioarele ei (cf. II Regi 6, 14) și a iubit-o toată casa lui Israel. Și petrecea în toate zilele, stăruind în paza jertfelnicului și a templului și slujind preoților. Iar purtarea ei era aceasta: serioasă în toate, vorbind puțin, repede la ascultare, plăcută la vorbă, lipsită de îndrăzneală față de orice om, fără să râdă, netulburată, fără să se mânie, plină de grație și frumusețe dumnezeiască, astfel încât toți se mirau de înțelegerea și vorba ei. Lucra veșminte de lână și se hrănea de la templul Domnului stăruind în rugăciuni, în citirea dumnezeieștilor Scripturi, în post, în lucrul mâinilor și în toată virtutea; astfel „frumusețea ei a plăcut Împăratului” (cf. Psalmii 44, 13).
Trăind astfel Fecioara Maria în Sfânta Sfintelor, când a ieșit de acolo era ea însăși „Sfânta Sfintelor”, avându-L înlăuntrul ei pe Hristos, „Cuvântul Tatălui fără de început”. Căci, împlinind ea vârsta de doisprezece ani, vârsta căsătoriei după rânduiala Legii, preoții templului au încredințat-o, sub chipul logodnei, bătrânului Iosif, care era drept (cf. Matei 1, 19) în fața lui Dumnezeu, ca să o ocrotească și să păzească fecioria ei. Acum, arhanghelul Gavriil, trimis de Dumnezeu în cetatea Nazaretului, în casa lui Iosif, intrând la Fecioara, i-a zis: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei! (Luca 1, 28), aducând această vestire slăvită și minunată: „Iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt Se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și Împărăția lui nu va avea sfârșit” (Luca 1, 31-33). Aceasta va fi o zămislire fără sămânță, o zămislire minunată, mai presus de fire, prin lucrare dumnezeiască, căci „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu Se va chema” (Luca 1, 35). Și a zis Maria, plină de respect și de smerenie: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38), ținând această mare taină ascunsă în inima ei. Iar când a sosit vremea nașterii, lucru minunat! Precum zămislirea se făcuse fără sămânță și fără știință, tot așa și nașterea a fost fără stricăciune și fără cunoștiință. Fecioară a fost înainte de naștere, Fecioară a rămas și după naștere, necunoscând durerile nașterii. Și Dumnezeu S-a făcut om și cerul și pământul s-au unit. Îngerii se țineau deasupra păstorilor și păstorii au fost luminați de către îngeri și s-au bucurat de vestea cea mare, și l-au văzut pe Bunul Păstor ca pe un miel fără prihană nou-născut în peșteră. Și Iisus „sporea cu înțelepciunea și cu vârsta” (Luca 2, 52), iar Sfânta Maică Îl hrănea cum se cuvine și Îi slujea ca o roabă, și nedespărțindu-se de El, Îl însoțea întotdeauna pe cât era cu putință, văzând minunile Sale și auzind învățăturile Lui. A fost de față la Patima Sa și a pătimit împreună cu El, pătrunzând sabia în inima ei, precum odinioară i-a spus dreptul Simeon (cf. Luca 2, 34-35). Ea a fost, înaintea tuturor, cea care a primit vestea Învierii și a fost socotită vrednică să vadă înaintea tuturor cu ochii săi Învierea Fiului și Împăratului ei și s-a umplut de bucurie. Iar de la Înviere și până la Înălțare, Domnul S-a arătat de mai multe ori Preasfintei Sale Maici. Iar când Domnul S-a urcat la cer și L-au văzut în ceruri Apostolii împreună cu Sfânta Fecioară, de îndată le-a trimis îngeri ca să-i mângâie și să vestească a doua și noua Sa venire (cf. Fapte 1, 10), și astfel ei s-au închinat și „s-au întors la Ierusalim” (Fapte 1, 12) cu bucurie mare, și „rămânând într-un cuget stăruiau în rugăciune, împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Iisus, și cu frații Lui” (Fapte 1, 14).
Cât despre sfânta Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, Părinții Bisericii spun că, înainte cu trei zile a venit îngerul Gavriil și i-a vestit ieșirea ei din trup și venirea Domnului. Și trimițând, a chemat pe toți Apostolii; și mulți au venit la ea. Și mulțumindu-le tuturor, le-a dat cele din urmă învățături, înfățișându-le și tainele înfricoșătoare pe care le păzea în inima sa: salutarea îngerului și vederea lui, dar și lucrurile mari ale lui Dumnezeu și semnele pe care le-a făcut Dumnezeu cu ea. Apoi, făcând mai multe rugăciuni, i-a binecuvântat. Iar când a venit ceasul ei, S-a arătat tuturor Hristos și, din pricina fulgerării luminii, toți au căzut de frică la pământ și s-au făcut ca morți. Și le-a zis: „Pace vouă!”(cf. Ioan 20, 19). Iar Domnul îmbrățișând-o, a primit sfântul ei suflet. Și toți s-au umplut de bucurie și au cântat mai întâi îngerii, apoi au cântat apostolii. Iar după imne, făcând solemnitatea îngropării, au pus-o în mormânt, în locul numit Ghețimani. Însă, după puțin timp, pe când toți contemplau trupul său, acesta s-a făcut nevăzut de la ochii lor. Atunci, fericiții Apostoli s-au umplut de uimire și bucurie și au lăudat pe Hristos Care a cinstit-o pe Preasfânta și Preacurata Sa Maică, rostind cu toții cuvintele pline de har ale psalmistului: „Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită și prea înfrumusețată” (Psalmii 44, 12), propovăduind în întreaga lume slăvita mutare a Sfintei Născătoare de Dumnezeu.
Veniți, credincioșilor, adunându-ne cu cântări să cinstim pe Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata Pururea-Fecioară Maria, cea mai înaltă decât heruvimii și serafimii, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru, pe cea slăvită și aleasă înainte de toți vecii, „floarea Fecioriei, cea plină de mireasma harului”, „crinul Frumuseții dumnezeiești”, cu toții să-i strigăm: „Bucură-te, Mireasă nenuntită!”
Dorim tuturor celor care poartă numele Preasfintei Maria, un călduros „La mulți ani!”, iar ocrotirea Maicii Domnului să o simtă în toate zilele vieții!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
(dialog cu Mariana Suciu Neidoni – recent numită director al „Centrului Cultural Corviniana” Casa de Cultură Hunedoara)
– Pentru început, prezentați-ne câteva date biografice.
– M-am născut în satul Lunca Cernii de Sus, comuna Lunca Cernii de Jos, judeţul Hunedoara.
Am absolvit Şcoala primară în satul natal, Şcoala Gimnazială în comuna Lunca Cernii de Jos, Liceul Agroindustrial-Blaj și Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
– Cât despre experiența profesională, ce ne puteți spune?
– Agent agricol la Primăria comunei Lunca Cernii de Jos; inspector, apoi consilier superior și șef birou la Biroul Registrul agricol, aplicarea legilor fondului funciar, topografie și cadastru din cadrul Primăriei municipiului Hunedoara.
În prezent, director al „Centrului Cultural Corviniana” (Casa de Cultură Hunedoara).
– Aveți o activitate artistică bogată și apreciată. Ce amănunte ne puteți oferi în acest sens?
– Am privilegiul să vin dintr-o zonă foarte bogată din punct de vedere folcloric. Satul meu, Lunca Cernii de Sus, este aşezat la poalele Munţilor Poiana Ruscăi, răsfirat pe plaiuri moi, înşiruit de-a lungul râului Cerna, despletindu-şi cătunele în lungul unor uliţe ca nişte izvoare de munte.
Cântecul l-am descoperit singură, acasă, la joacă, când mergeam cu vitele, apoi la şcoală. Mai târziu am început să colind satele, să merg prin cătune ascunse, pe la oameni cu inima aprinsă de foc şi jale. Poate de aceea m-am bucurat de tânără de preţuirea acestora. De la bunica mea, Neidoni Măriuca, o vestită cântăreaţă din sat, am învăţat cele mai multe cântece. Aduc în cântecele mele foşnetul pădurilor, şipotul izvoarelor, hărnicia şi dragostea oamenilor din zonă.
La serbările şcolare eram de neîntrecut, apoi la îndemnul domnului Rusalin Işfănoni am participat la diferite festivaluri de folclor, intrând în atenţia mai multor specialişti, oameni de folclor de la care am învăţat foarte multe şi care au avut grijă să iasă în lumina scenei valori autentice. Îmi amintesc cu mare drag de concursurile la care am participat, cu atât mai mult cu cât acum retrăiesc nostalgia lor. Încep cu primul concurs care s-a desfăşurat în anul 1971 între şcolile din comună unde am luat locul I, ceea ce mi-a dat încredere în mine. Am participat la mai multe concursuri cum ar fi „Voci tinere” de la Costeşti, „La izvor de cânt şi dor” de la Lipova, Festivalul „Pădurenilor” etc., unde am luat premii importante de fiecare dată. Festivalul „Maria Lătăreţu” de la Târgu Jiu unde am luat premiul special al juriului, împreună cu regretatul Liviu Vasilică, mi-a adus cele mai mari satisfacţii din punct de vedere artistic.
Am fost laureată la toate ediţiile Festivalului Naţional „Cântarea României”.
Totodată în anul 1991 am participat, ca membru al Ansamblului folcloric din satul Feregi, comuna Cerbăl, judeţul Hunedoara, la Festivalul Internaţional de Folclor „Toporaşul de Aur” ţinut la Zacopanne-Polonia, fiind prezentat obiceiul „Măsuratul oilor” unde ansamblul a fost distins cu „Toporaşul de Argint”. În cadrul festivalului s-a organizat şi concursul de interpretare al cântecelor tradiţionale, unde am reprezentat România obţinând premiul I. La concurs au participat solişti din 17 ţări din Europa şi Asia.
Am avut şansa să fiu invitată în mai multe ţări din Europa, unde cântecul, costumul şi podoabele originale (balţii, zalele, cheiţele şi inelele din alamă, opincile şi tolobonii) au fost foarte apreciate. Cu acest prilej am avut şansa să fiu cooptată ca membră în Organizaţia Internaţională de Folclor (IOV) cu sediul la Viena împreună cu Mariana Anghel și regretatul Drăgan Muntean, ca apoi să punem bazele unei Filiale și la Deva – România.
În comună am făcut parte din Ansamblul „Pădureanca” al Căminului Cultural din Lunca Cernii. Alături de acesta am pus în scenă obiceiul folcloric „Măsuratul oilor” cu care am luat diferite premii la concursurile din întrecerile zonale şi naţionale. Am alcătuit un grup vocal compus din 15 femei, cu care am luat multe locuri I, la Festivalul Naţional ,,Cântarea României”. Prin repertoriul abordat într-o interpretare de excepție a cântecului autentic românesc, aduceam în atenţia specialiştilor şi publicului cântece vechi, doine, precum şi cântece legate de diferite momente ale vieţii într-o interpretare unicat (aşa cum apreciau specialiştii) cu lungirea ultimei silabe din vers, unduirea liniei melodice.
Ca o apreciere a specialiştilor, am fost invitată la Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice Bucureşti, unde am înregistrat un număr de 20 de melodii vechi care au intrat în fondul de aur al institutului. Aceste cântece au fost predate ulterior şi postului naţional de radio.
Tot în această perioadă am activat la Ansamblul de cântece şi dansuri „Getuza” al județului Hunedoara.
Am început colaborările şi cu alte ansambluri din judeţ şi nu numai fiind invitată la foarte multe manifestări culturale în ţară şi străinătate.
Am imprimate trei CD-uri intitulate „Doamne anii mei s-or dus”, „Luncană-s Luncană mor” şi „De la lume adunate”. De asemenea, am imprimat împreună cu colega şi prietena mea, Viorica Brânduşan Lupo, un CD cu pricesne şi colinde, cât şi câteva piese de muzică populară.
Am o colaborare bună cu Ansamblul Folcloric al comunei Lelese-Hunedoara, ansamblu cu care am pus în scenă obiceiul de primăvară „Sântoaderul”, obicei prezentat de trei ori de Dragobete (ziua îndrăgostiţilor la români), la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”- Bucureşti şi obiceiul „Nunta Pădurenească”, prezentate la manifestări din tară şi străinătate.
De asemenea, colaborez cu Ansamblul „Bucura” din Haţeg, „Sălăşana” din Sălaș, „Doina Crişului” din Brad, Ansamblul Silvana al Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean” din Deva şi cu alte ansambluri unde am onoarea să fiu invitată să cânt.
În repertoriul meu deţin foarte multe cântece vechi precum şi cântece rituale: „Cântecul miresii” trei variante, „Cântecul mirelui”, „Cântec de cătănie”, „Cântec de război”, „Cântecul bradului” – din ceremonialul de înmormântare, „Balada soacrei”, „Cântec de leagăn” etc.
Actualmente lucrez la un nou CD, de pricesne şi unul de folclor în care cuprind lumea satului, lume din care vin şi eu şi sper să ajung cu el la sufletul oamenilor.
– Ați fost recent numită director al Centrului Cultural Corviniana Hunedoara. Ce amănunte și gânduri de viitor ne oferiți?
– Numirea mea ca director al Centrului Cultural Corviniana mă onorează, dar mă și responsabilizează în același timp.
Centrul Cultural Corviniana este una din instituțiile care are o contribuție importantă la promovarea valorilor culturale ale Hunedoarei, ea trebuie să rămână un sprijin al comunității locale hunedorene.
Ca director aș vrea să păstrez și să dezvolt Ansamblul Hațegana. În componența acestuia intră: orchestra de instrumentişti profesioniști, majoritatea activând în Ansamblul profesionist Hațegana, soliști vocali de muzică populară și nu în ultimul rând formația de dansuri populare Hațegana junior și veterani care ne-a obișnuit de-a lungul anilor să ne aducă premii de la festivalurile naționale și internaționale de gen, la care au participat.
Totodată aș vrea să dezvolt proiecte importante și pe alte domenii de activitate: dans, teatru, muzică ușoară etc.
Împreună cu colegii mei, care sunt oameni deosebiți, sunt convinsă că vom găsi soluții de dezvoltare a instituției și a activităților ei. Ne dorim să atragem un număr cât mai mare de tineri spre activitățile organizate, aducând spectacole pentru toate gusturile, astfel încât Centrul Cultural să redevină un loc unde fiecare cetățean din Hunedoara să vină cu drag, iar activitățile noastre să se plieze după dorințele lor.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR