De curând, mai precis, în 15 august 2023, zi de mare sărbătoare creștină (Adormirea Maicii Domnului), am avut bucuria de a participa la un eveniment de și pentru suflet oferit cu generozitate de Centrul de tineret Moniom: vernisajul expoziției de pictură + realitate augmentată semnată Bogdan Piperiu și intitulată „Moniom al copilăriei mele”.

Alături de mulți prieteni și oameni de cultură, prietenul nostru Bogdan și-a argumentat expoziția, iar criticul de artă Ada D. Cruceanu a prezentat lucrările expuse, lucrări în care Moniomul lui Bogdan Piperiu devine „peisaj universal care transpune copilăria lui retrăită”.

Bogdan Piperiu este un artist plastic bănățean deosebit de talentat și interesant, care, dacă ar fi fost apreciat cum binemerita la el acasă, nu ar fi fost nevoit să trăiască în Germania unde, imediat ce s-a stabilit, valoarea artistică i-a fost recunoscută și apreciată!

„Moniom al copilăriei mele” este o expoziție care cuprinde peisaje frumoase lucrate într-un stil caracteristic lui Bogdan Piperiu, iar în ceea ce priveşte experimentul digital,  Bogdan propune ceva nou într-un vernisaj de artă și anume scanarea cu telefonul mobil unui cod QR pentru a fi redirecţionat către o pagină AR (de realitate augmentată) dedicată. Ulterior, privind prin telefon tablourile expuse, vizitatorul are posibilitatea de a vedea imaginea veche  a lucrării propuse, precum și scurte materiale video din timpul realizării picturii.

O expoziție frumoasă și ofertantă pentru criticii de artă, expoziție de care eu m-am bucurat sincer alături de Bogdan, Laura și frumoasa lor familie. Însă, trebuie să mărturisesc, am fost extrem de mândră și fericită să admir bocșenii mei talentați!

Evenimentul a fost înnobilat de tineri muzicieni sosiți din Franța, studenți ai Conservatorului din Paris, violoniști în Orchestra Simfonică a Universității  Sorbona, români-bocșeni la origine!

Lorenzo Moldovan și prietena lui, Amandine Lagrost, violoniști, precum și pianistul Mathis Moldovan, au încântat publicul de la Moniom prin talentul lor șlefuit cu extrem de multă muncă!

Francezii Lorenzo și Mathis – născuți la Paris – sunt copiii bocșenilor Valentin și Letiția Moldovan – născuți și educați în România, stabiliți de multă vreme în Franța, la Paris. Letiția Moldovan este sora Laurei Piperiu, fetele regretatului inginer dr. Ion Petru din Bocșa Română. Letiția trăiește alături de familia ei în Franța, iar Laura,jurnalist talentat,absolventă a unui master în jurnalism internaţional la Universitatea Westminster din Londra, Marea Britanie, actualmente este stabilită, alături de soțul ei, artistul plastic Bogdan Piperiu și băiatul lor, Robert Andrei, în Tuttlingen, Germania, lucrând într-un domeniu interesant  – inginerie medicală.

Așadar, nepoții familiei Piperiu, Lorenzo și Mathis Moldovan, alături de prietena lui Lorenzo, violonista Amandine Lagrost, au oferit un moment artistic de excepție, reușind să aducă la Centrul de tineret Moniom  bocșeni din mai multe colțuri ale Europei într-o veritabilă întrunire de familie!  

Cum eu am fost extrem de mândră de bocșenii mei, la fel maestrul Sabin Păuța a fost vădit emoționat și mândru de nepotul său, Bogdan Piperiu!

 Compozitor român din Moniom, cu o carieră extraordinară în Statele Unite ale Americii, reîntors acasă, în Banat, muzicianul Sabin Păuța onorează cu generozitate Centrul de tineret Moniom și are convingerea că, la vremea potrivită, Bogdan Piperiu se va întoarce, asemeni lui, în Moniomul copilăriei!

Felicitări, Bogdan și Laura Piperiu! Nu pot să uit și e musai să amintesc că, fix acum zece ani, în 2013, când biblioteca publică bocșană își aniversa cei 60 de ani de existență, am vernisat la sediul bibliotecii din Bocșa o expoziție similară celei de la Moniom, adică o Bocșă în imagini, expoziție intitulată „Bocșa în altfel de culori” a artistului Bogdan Piperiu, cel care a realizat și logo-ul bibliotecii, precum și coperta monografiei din 2013. Mulțumim, Bogdan! Și te așteptăm, oricând, cu bucurie, și acasă la Bocșa!

Joi, 24 august 2023, de la ora 10.30, în Cimitirul Ortodox de pe str. 8 Martie din Bocșa Română, va fi comemorat poetul bocșean Claudius Myron Ișfan printr-o slujbă de pomenire la mormântul acestuia și printr-un recital de poezie susținut de tineri din cadrul Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Despre personalitatea acestui poet s-a vorbit și în cadrul ediției a VIII-a a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”, în luna ianuarie, atunci când se împlineau cei100 ani de la naștere.

Fiind unul dintre poeţii talentaţi şi autentici ai oraşului Bocşa, dar, din păcate, aproape necunoscut, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, împreună cu Centrul Catehetic „Sf. Stelian” din Bocșa Română, au hotărât ca acest poet interesant să fie comemorat și la cei 57 de ani de la moarte, printr-o slujbă de pomenire oficiată -chiar la mormântul său- de către pr. dr. Silviu Ionel Ferciug.

Poet interesant, „romantic în falduri clasice”^[1], Claudius Myron Işfan s-a născut la Bocşa Română, jud. Caraş-Severin, în 6 ianuarie 1923, în familia lăcătuşului Nicolae şi a Brânduşei Drăgoescu din Vermeş și s-a stins în 6 august 1966, fiind înmormântat la Bocșa Română.

Şcoala primară o face în localitatea natală, iar studiile liceale le urmează la Timişoara, la Liceul “Constantin Diaconovici Loga”. În anul 1944 este elev la şcoala de subofiţeri din Radna participând la luptele de la Păuliş. Întors din armată, lucrează la Combinatul Siderurgic din Reşiţa  în domeniul contabilităţii. Întâlnirea cu Tata Oancea a avut un rol hotărâtor, poetul începând să scrie şi să citească, cum spune poeta Ioana Cioancăş “numai ceea ce îi era necesar pentru suflet”. C. M. Işfan a scris şi a publicat poezii încă de la vârsta de 15 ani în presa locală din Bocşa şi Reşiţa: Vasiova, Semenicul, Flamura roşie, precum şi în Gând tineresc (Radna). În 1954 a primit de la Lucian Blaga un adevărat “certificat de poet”^[2]:

“ Dragă prietene,

Voiam încă de mai demult să răspund scrisorilor D-tale prieteneşti, dar mereu  necazuri cotidiane mi-au obosit capul şi mâna. În sufletul D-tale este multă poezie, uluitor de multă, dacă se ţine seama de condiţiile anotimpurilor. Năzuinţa D-tale spre frumos se citeşte chiar grafologic. E destul  să priveşti acest scris ca să citeşti în el ca-ntr-un horoscop. În singurătatea D-tale ai izbutit să-ţi formezi o conştiinţă poetică, cu totul excepţională, ceea ce va permite şi va garanta o  creaţie ce se va contura tot mai nobil şi în acelaşi timp mereu mai <esenţială>. Cred că te vei deda unei poezii neoclasice ale cărei virtualităţi încep să înflorească în versul D-tale. Ţine-te numai pe drumul apucat.”

Al D-tale prieten

Lucian Blaga

Cluj 9 iulie 1954 

Ştiind că este bolnav, poetul a încercat să-şi adune poeziile într-un volum. A murit fără să-şi vadă visul împlinit. Au rămas în manuscris poeme originale şi traduceri precum şi un jurnal, arhiva manuscriptică aflându-se în posesia rudelor de la Timişoara şi Reşiţa.

În anul 2013, bocşeanul stabilit în Germania, Adalbert Gyuris, face un gest extraordinar, recuperând aceste manuscrise şi tipărindu-le pe cheltuială proprie. Aşadar, în anul 2013, la Editura „TipoMoldova” din Iaşi, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, vede lumina tiparului volumul de poezii „pe urmele zânei albastre”, sub semnătura lui Claudius Myron Işfan şi cu o introducere a lui Adalbert Gyuriş.

Tot prin grija bocşeanului Gyuriş, în 2014 vor fi tipărite încă două volume ale poetului aproape uitat: „Poesis” la Editura „ePublisher” din Bucureşti şi „Pe urmele zânei albastre” (reproduceri ale paginilor manuscris) la „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, Tunari.

Ultimul volum al poetului Claudius Myron Işfan intitulat „Poezii” a apărut în anul 2015, în colecţia „Scrisul de azi” a editurii „Singur” din Târgovişte.

Despre el vor scrie: Ioana Cioancăş, Gheorghe Cramanciuc, Ion Crișan, Eugen Stan, Iosif Cireșan Loga, Adalbert Gyuriș, Mihai Vișan, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Petru Ciurea și Constantin Falcă.

Încet-încet, acestui poet aproape necunoscut al Bocșei i se acordă importanța binemeritată și un loc de seamă pe harta cultural-literară a orașului.

---

[1] Gheorghe Jurma. Reşiţa literară. Reşiţa: TIM, 2016.

[2]Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998