Acoperind 31% din suprafața planetei și găzduind 80% din toate speciile terestre, pădurile sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, iar pierderea lor amenință oamenii din întreaga lume (https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133512): pădurile sunt adesea numite „plămânii planetei”, deoarece absorb bioxid de carbon dăunător și produc oxigen, care este vital. Iată cinci lucruri pe care trebuie să le știm despre relația interdependentă veche și în continuă creștere dintre păduri și sănătatea umană:

1. Pădurile luptă împotriva schimbărilor climatice

Ecosistemele forestiere mențin planeta sănătoasă prin reglarea climei, a precipitațiilor și a bazinelor hidrografice și furnizează în mod crucial oxigenul esențial pentru existența umană: pădurile sănătoase ajută la ținerea sub control a schimbărilor climatice prin absorbția a aproximativ două miliarde tone de dioxid de carbon în fiecare an, gazul care contribuie la schimbările climatice și la creșterea temperaturilor în întreaga lume.

Schimbarea rapidă a climei amenință însăși existența oamenilor în diferite moduri: moarte și boli cauzate de fenomenele meteorologice extreme, perturbările sistemelor alimentare și creșterea cazurilor de boli. Pur și simplu, fără păduri sănătoase, oamenii din întreaga lume, în special din cele mai vulnerabile țări ale lumii, se luptă să ducă o viață sănătoasă și chiar să supraviețuiască.

2. Pădurile sunt „farmaciile” naturii

Produsele forestiere sunt folosite în fiecare zi în întreaga lume: până la 80% din țările în curs de dezvoltare și un sfert din țările dezvoltate depind de medicamente pe bază de plante – pădurile conțin aproximativ 50.000 de specii de plante folosite în scopuri medicinale de către comunitățile locale și companiile farmaceutice multinaționale; Timp de mii ani, omenirea a tratat o serie de afecțiuni folosind produse pe care le-a recoltat din păduri – multe remedii farmaceutice obișnuite sunt prelvate din plantele pădurii, inclusiv medicamentele împotriva cancerului și chinina – medicamentul împotriva malariei.

Abordarea One Health, lansată ca parte a răspunsului Națiunilor Unite la pandemia de COVID 19, recunoaște că sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a mediului mai larg, inclusiv pădurile, sunt strâns legate și interdependente.

3. Hrană pentru un miliard de oameni

Aproape un miliard de oameni din întreaga lume depind de recoltarea alimentelor sălbatice, cum ar fi ierburi, fructe, nuci, carne și insecte pentru diete nutritive; în unele regiuni tropicale îndepărtate, consumul de animale sălbatice acoperă 60-80% din necesarul zilnic de proteine.

Un studiu efectuat pe 43.000 de gospodării din 27 de țări africane a constatat că diversitatea alimentară a copiilor care trăiesc în apropierea pădurilor este cu cel puțin 25% mai mare decât cea a celor care locuiesc departe de păduri. În 22 de țări din Asia și Africa, inclusiv în țările industrializate și în curs de dezvoltare, cercetătorii au descoperit cum comunitățile indigene folosesc în medie 120 de alimente sălbatice în fiecare comunitate, iar în India aproximativ 50 de milioane de gospodării se hrănesc cu fructe culese din pădurile sălbatice.

4. Pădurile sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă

Pădurile oferă bunuri și servicii, locuri de muncă și venituri pentru cca 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume; adică aproximativ o treime din populația lumii. Menținerea pădurilor și a Oamenilor sănătoși este, de asemenea, esențială pentru dezvoltarea durabilă și pentru realizarea obiectivelor din Agenda 2030. Pădurile joacă un rol cheie în avansarea progresului către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), inclusive și-anume:

– ODD 3 Bunăstare: zonele împădurite fac posibil să te simți bine. Studiile arată că petrecerea timpului în păduri poate întări sistemul imunitar, cresc emoțiile pozitive și se reduc anxietatea, stresul, depresia, oboseala și tensiunea arterială. Sănătatea și bunăstarea omului depind de mediul natural, care oferă beneficii esențiale precum aer curat, apă, sol și alimente sănătoase;

– ODD 6 Apă: pădurile joacă un rol de filtrare în furnizarea de apă dulce. Aproximativ 75% din apa dulce accesibilă din lume provine din bazine hidrografice împădurite. Prin râurile pe care le conțin, pădurile furnizează apă potabilă pentru aproape jumătate dintre cele mai mari orașe din lume. Amenințările la adresa pădurilor ar putea declanșa lipsa de apă și ar putea pune în pericol resursele globale de apă dulce pentru Oamenii din întreaga lume;

– ODD 13 Acțiune pentru climă: pădurile protejează de impactul furtunilor și al inundațiilor, protejând sănătatea și siguranța oamenilor în timpul evenimentelor meteorologice extreme; Timp de secole, pădurile au acționat ca plase naturale de siguranță socio-economică în vremuri de criză; pădurile gestionate și protejate în mod durabil înseamnă sănătate și siguranță mai bună pentru toți.

5. Pădurile trebuie protejate

Nenumăratele beneficii ale pădurilor sunt binecunoscute, deși, de multe ori, nu li se oferă protecția pe care o merită: incendiile, pagubele provocate de insecte și defrișările au afectat și distrus până la 150 de milioane de hectare de pădure în perioada 2012-2022, mai mult decât suprafața unor țări, precum Ciad sau Peru. Numai producția de produse agricole, inclusiv ulei de palmier, carne de vită, soia, cherestea și celuloză, este responsabilă pentru 70% din defrișările tropicale.

Multe guverne au adoptat politici favorabile pădurilor, iar altele și-au sporit investițiile în păduri și copaci: agențiile ONU valorifică parteneriate cu părțile interesate, locale și globale, pentru a proteja mai bine pădurile, pornind de la plantarea a trei milioane de copaci în Peru, până la împuternicirea tinerelor femei să lucreze ca gardieni comunitari pentru a proteja împotriva traficului ilegal de animale din păduri în Indonezia.

Înființat în 2008, UN-REDD este un parteneriat emblematic al Națiunilor Unite pentru cunoștințe și consiliere privind pădurile și clima, sprijinind 65 de țări partenere. Bazându-se pe expertiza Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), inițiativa a permis țărilor membre să reducă emisiile de noxe la niveluri echivalente cu bioxidul de carbon produs de 150 de milioane de mașini, care circulă pe șosele timp de un an, permițând astfel obținerea de mult mai mult aer proaspăt.

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Foto: Irina Iriser/Unsplash

UZPR

IOAN VASIU: Câți ani au trecut de când lucrezi la Radio Timișoara?

CRISTINA IOVI: În toamna 2023 se împlinesc 29 de ani.

I.V.: De ce ai ce ai ales radioul și nu televiziunea sau presa scrisă?

C.I.: Findcă am o imaginație bogată și pentru că este incitant. Multe lucruri pe care le-am văzut m-au dezamăgit. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată cu cele pe care le-a creat imaginația mea. Încă de copil, când citeam o carte îmi cream propria imagine despre personaje, peisaj, acțiune sau decor și continuu să o fac și acum. Așa că toate filmele pe care le-am văzut și care aveau la bază cărțile citite m-au dezamăgit. Mai cred că un jurnalist de radio, la fel ca un ascultător, este mai creativ. Pentru că nu ai suport video, ca jurnalist trebuie să ai capacitatea de a-i face pe oameni să „vadă” informația cu ochii minții, în timp real. Involuntar, ascultătorul își imaginează povestea pe care i-o spui. Uneori, o și analizează și acest lucru înseamnă că tu, ca jurnalist, ți-ai îndeplinit misiunea.

Și mai e și misterul din spatele „cutiuței”. Nu știu câtă lume își pune această problemă, dar mie mi s-a părut întotdeauna fascinant. E ca la teatru, nu știi ce se întâmplă în culise, vezi doar scena, dar nu și efortul și povestea, uneori dramatică, ce se ascunde în spatele cortinei.

Presă scrisă nu mi-am pus niciodată problema să fac.

I.V.: Se spune pe drept cuvânt că meseria se învață, dar se mai și „fură”. De la care colegi mai vârstnici și mai experimentați ai reușit să „furi” unele taine ale radioului?

C.I.: Radioul nu îl poți învăța la școală. Trebuie să intri într-o redacție, într-o cabină de emisie ca să înțelegi despre ce este vorba. Da, la școală înveți unele elemente de bază, dar nu pe toate. Și acest lucru l-am constatat nu doar în cazul meu, ci în cazul tuturor studenților care au făcut practică la noi, la Radio Timișoara. Unii dintre ei au rămas – Silvana Andreaș, Florin Galescu, Darius Medelean. Alții, s-au orientat spre televiziune sau spre presa scrisă. Când am ajuns la radio, credeam că știm. În realitate, nu știam mai nimic nici despre redactarea efectivă a unei știri, cu atât mai puțin despre fonotecat sau suprapus, despre respirație, intonație,  dicție sau ritm. Așa că am fost „adoptați” de cei care aveau experiență. Nu erau profesori, te lăsau să stai pe lângă ei să vezi ce și cum, adică să „furi” meserie și doar de tine depindea dacă înveți sau nu. De multe ori, se întâmpla să înveți pe calea cea mai grea, când ți se respingea materialul pentru că ai ratat esențialul. Când am ajuns în radio, am avut noroc să întâlnesc oameni dispuși să ma ajute și nu ar fi corect din partea mea să spun că au fost doar câțiva ziariști care m-au învățat meserie. A fost un efort colectiv, dar i-aș aminti pe Nicolae Pârvu, Teodora Idvorean, Mihai Anghel, Mihai Junea…

I.V.: Mai poate fi considerată presa a patra putere în stat?

C.I.: Eu cred că da. Presa poate schimba lucrurile în societate, a făcut-o în nenumărate rânduri și continuă să o facă. Presa poate pune presiune pe factorii decidenți și să îi determine să acționeze corect, să își revizuiască atitudinea față de populație, pentru că are un rol intermediar între oameni și cei care ne conduc. Dar numai dacă sunt respectate normele deontologice.

I.V.: Ai regretat vreodată pentru că ai ales jurnalismul și nu o altă meserie?

C.I. : Niciodată. Jurnalismul mi-a oferit oportunități, experiențe și satisfacții pe care puțini oameni le-au trăit și pe care nicio altă meserie nu ți le asigură.

I.V.: Ce alte hobby-uri ai pe lângă jurnalism?

C.I.: – Călătoriile, cu cât mai îndepărtate de casă și în țări mai puțin cunoscute din punct de vedere turistic, cu atât mai bine. Îmi place mult să citesc, am spus deja, îmi place mult să șofez și ador animalele, mai puțin rozătoarele.

I.V.: Te las pe tine să cauți cuvintele potrivite pentru încheierea acestui scurt interviu…

C.I. : Presa este instrumentul care poate schimba lumea, dar trebuie făcută cu bună-credință.           

Interviu de Ioan Vasiu /UZPR

UZPR

Şcoala  Gimnazială „Constantin  Daicoviciu” Beriu – după cum ne spunea prof. Silvia Onescu, în calitatea sa de director – este  unitatea coordonatoare  din  comună. Ea cuprinde învăţământ preşcolar, învăţământ primar, învăţământ gimnazial și învăţământ  gimnazial „A doua şansă” (ciclu inferior al liceului), având  în  subordine  și  celelalte şcoli din  satele  aparținătoare comunei: Grădiniţa cu Program Normal Căstău (preșcolar); Școala  Primară Sibișelul-Vechi (preșcolar, primar) și Grădiniţa cu Program Normal  Orăştioara de Jos (preșcolar).

Pentru anul școlar 2022 – 2023 am avut un efectiv de 310 elevi/ preșcolari cuprinși în 17 clase/ grupe. La desfășurarea corespunzătoare a procesului instructiv-educativ își aduc contribuția cadrele didactice din școală care au înțeles că pentru învățământul rural atât conținutul programelor, cât și experiențele de viață se învață din clasă. Avem un colectiv de cadre didactice bine închegat, pregătit, care cu multă seriozitate îşi asumă responsabilităţile, cu interes pentru autoperfecţionare.

În școlile noastre există condiţii optime de desfăşurare a procesului instructiv-educativ la cele mai înalte standarde: săli de clasă renovate şi dotate cu mobilier modular, încălzire centrală, apă caldă, grupuri sanitare în interior, acces la rețeaua de canalizare, laboratoare de fizică-chimie, informatică, sală de sport, precum și echipamente IT necesare procesului de predare.

La nivelul școlii desfășurăm programul „A doua șansă” (ciclul inferior al liceului) ȋn parteneriat cu Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” Geoagiu – calificarea silviculturӑ, dând posibilitatea adulţilor să-şi continue studiile.

Odatӑ cu trecerea clasei pregӑtitoare la ciclul primar, am reorganizat la școala de centru ȋnvӑțӑmântul primar cu cinci clase simple, eliminând învăţământul simultan şi reducând decalajul dintre mediul urban şi mediul rural.

În ceea ce privește rezultatele la examenul de Evaluare Naționalӑ, am ocupat în fiecare an școlar primele poziții ȋn ierarhia pe județ, în cei mai mulți ani având procent de 100%, rezultate obţinute prin muncă, seriozitate şi un program riguros de pregătire.

În luna martie a acestui an am fost gazda desfӑșurӑrii activității cercului pegagogic învățători, la nivel de zonă. Elevii noștri au participat la diverse olimpiade școlare, faze locale, județene și naționale. Merită subliniat faptul că la Olimpiada Națională de Religie – Cultul Penticostal, au participat 3 eleve: Costîn Emanuela și Sicoe Iudita din clasa a VIII-a, respectiv Sicoe Marta din clasa a V a, care a obținut locul I la faza națională a acestei olimpiade. De asemenea, tot eleva Sicoe Marta a obținut premiul I la nivel județean la Olimpiada pentru elevii din mediul rural  „Universul cunoașterii prin lectură”, urmând să participle la faza națională a acestei olimpiade.

Am implementat unele proiecte europene care ne-au adus fonduri pentru şcoală: „Programul Național Școală după Școală” (2021-2022), „Prevenirea abandonului școlar, reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea ratei de tranziție de la învățământul gimnazial la învățământul liceal” (2022-2025), „Elevi implicați, dascăli performanți”- pentru învățământul „A doua șansă” (2021-2023).

Avem o bună colaborare, bazată pe respect şi încredere, cu reprezentanţii comunităţii locale: Primărie, Consiliul Local, Biserică, Poliţie, Bibliotecă și, nu ȋn ultimul rând, cu pӑrinții elevilor noștri, precum și cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara.

Împreună cu Primăria suntem în perioada de implementare  a unui proiect finanțat din fonduri europene, pentru înfiinţarea „After School” (2 grupe), care sperăm să se finalizeze în cel mai scurt timp şi un proiect pentru o grădiniţă cu program prelungit, proiecte care cu siguranțӑ vor avea un impact pozitiv asupra rezultatelor elevilor.

Pentru a îmbunătăți relațiile dintre ei, elevii și profesorii de la Școala Gimnazială ,,Constantin Daicoviciu” Beriu planifică să desfășoare diverse activități extrașcolare. Elevii participă cu entuziasm întotdeauna, reușind astfel să-și dezvolte capacitățile de muncă în echipă, să-și formeze diverse atitudini responsabile, să crească interesul pentru școală prin abordare inter și transdisciplinară.

Analizând propunerile de activități venite din partea elevilor se constată preferința acestora pentru activități desfășurate în afara spațiului școlar, în lipsa presiunii unui clopoțel, a tablei, a testului ce va urma: vizite de studiu, excursii tematice, ateliere, întreceri sportive, activități de voluntariat, protecția mediului, acțiuni civice. 

Astfel, anul școlar 2022-2023 le-a oferit elevilor încă o săptămână de activități preferate de ei, numită ,,Săptămâna verde”. Școala din Beriu cu grădinițele și structurile aparținătoare ei au desfășurat multe activități interesante și inovative în ,,Săptămâna verde” și ,,Școala altfel”: au vizionat documentare, au plantat flori, au făcut vizite la diverse locuri (la Primăria și Biblioteca Beriu, la Dacic Horses, la Moara lui Antone, la Costești), au realizat activități de reciclare, au participat la concursuri și excursii.

Printre activități le precizăm pe cele care au avut un impact pozitiv mai mare asupra elevilor, cum e parteneriatul cu Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” Geoagiu prin proiectul „Educație despre biodiverisitate în spații urbane”, elevii implicându-se în analiza și conservarea biodiversității locale prin construirea de spații verzi la nivelul școlii. În „Săptămâna verde” elevii noștri au fost în vizită la partenerii noștri și au vizitat serele, laboratoarele unde au avut ocazia să vadă cum se cresc plantele, cum se cultivă, cum se consultă animalele.

Printr-un parteneriat cu Poliția, elevii au fost înștiințați despre regulile de circulație, modalități de comportament în trafic ca pietoni sau participanți pe bicicletă, au vorbit despre bullying și au căutat soluții de prevenire a acestuia în școală. S-au prezentat filmulețe despre siguranța pe internet și au purtat discuții în acest sens.

Au fost foarte încântați de vizitele în natură, la Costești au desfășurat activități sportive și concursuri cu elevii Școlii Gimnaziale ,,Hadrian Daicoviciu” Orăștioara de Sus. La Dacic Horses au aflat cum se echipează calul pentru o plimbare, cum sunt îngrijiți și ce activități se desfășoară în cadrul acestei tabere.

La Moara lui Antone au aflat istoricul acesteia, au văzut cum funcționează, au fost foarte încântați să afle informații noi și să vadă în realitate niște lucruri.

Parteneriatul educațional școală – familie – comunitate apare ca o necesitate în dezvoltarea copilului, iar activitatea nonformală, în forma ei de activitate extracurriculară, este un bun prilej de dezvoltare a relațiilor de colaborare între familie, școală și comunitate. O școală eficientă este partenera elevului, valorizând respectarea identității sale cu familia, recunoscând importanța acesteia și căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societății, pe care le identifică, le implică și le folosește activ. În societatea contemporană, datorită schimbărilor rapide care se produc în toate domeniile vieţii sociale, accentul se pune nu atât pe informațiile deținute, cât mai ales pe utilizarea acestora în diferite situații și contexte noi de viață.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR