ACADEMIA ROMÂNĂ-FILIALA TIMIȘOARA
MITROPOLITUL BANATULUI
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE-FILIALA TIMIȘOARA
UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, FILIALA TIMIȘOARA, FILIALA „VALERIU BRANIȘTE”-TIMIȘ

Astăzi, 9 iunie 2023, ora 11.00, în Aula Filialei din Timișoara a Academiei Române a avut loc o conferință de suflet, spun asta deoarece s-a vorbit despre ANDREI ȘAGUNA ( n. 20 decembrie1808 Miskolc, Imperiul Austriac/ d. 28 iunie 1873, Sibiu, Austro- Ungaria), mitropolitul Transilvaniei, un luptător, un vajnic apărător al drepturilor ortodocșilor și românilor din Ardeal.
Cuvântul de deschidere l-a avut Acad. Dan DUBINĂ, introducerea temei a fost făcută de Î.P.S. Ioan Selejan Arhiepiscopul Banatului și Mitropolitul Banatului despre care pot spune: respect, nădejde, iubire și liniște sufletească, acest episcop al Timișoarei este un om care demonstrează prin bunătate, implicare, iubire creștină, o persoană demnă care trăiește pentru a face fapte bune, un om deosebit de care prezentul nostru are atâta nevoie.
A urmat un film documentar realizat de regizorul Victor Popa – Mitropolitul Andrei Șaguna- „Neodihna Întemeierilor”
Moderatorul conferinței a fost Conf.univ., CS II, dr. Ioan DAVID Directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara.
Conferința de suflet, așa cum am numit-o din prima secundă, a fost susținută de cercetător științific III, dr. MIRCEA-GHEORGHE ABRUDAN, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, omul care a dat strălucire acestui eveniment și care ne-a transmis cele mai frumoase mesaje: trăire, recunoaștere, demnitate și speranță, acest minunat cercetător științific a vorbit despre viața, activitatea și opera mitropolitului Andrei Șaguna oferind o adevărată lecție de istorie, de patriotism, dar pot spune că a fost o lecție de viață pentru toți cei prezenți. Am fost impresionată de legăturile lui Andrei Șaguna cu Biserica Evanghelică C.A. și comunitatea săsească, o reconstituire a evoluției celor două națiuni și confesiuni, asemănări și deosebiri în organizarea administrației bisericești, interferențe teologice, culturale, totul pentru a defini identitatea într-o lume care începea să ofere idei și lucruri moderne. Andrei Șaguna a fost un luptător pentru cauza românilor din Ardeal, dar și un adevărat „conducător” dat fiind faptul că toate măsurile pe care le-a inițiat nu au făcut decât să grăbească apariția conștiinței naționale și a Unirii de la 1918.
Evenimentul a purificat sufletele celor din Sala Academiei Române de la Timișoara cu momentul artistic: Corala bărbătească ortodoxă „Epifania” din Timișoara, în repertoriu: Tatăl Nostru-Ioana Ghica-Comănești; Limba noastră-Alexandru Cristea; Mama-Ioan Chirescu; Mare ești, Doamne- Iulian Cârstoiu. Dirijor: Prof. Florin Nicolae ȘINCARI. Această manifestare mi-a dat un sentiment de curaj în lumină, de putere într-o lume care a început să pășească pe un drum greșit, dar în același timp de încredere, iată că au existat oameni care au iubit această țară, au luptat pentru întregirea ei, vor exista și pe viitor oameni care vor aduce lumină acestui minunat popor, acestei țări atât de frumoasă și încercată.
Impresionante au fost cuvintele mitropolitului Ioan Selejan despre Andrei Șaguna care a fost numit vicar general al Episcopiei Ardealului și care a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în decursul secolului al XIX-lea.
Testamentul lăsat de Sfântul Andrei Șaguna: „Fiți pe pace, aveți-vă bine, nu vă sfădiți!”
Mulțumim, dragi organizatori!

Maria ROGOBETE MEMBRU UZPR 09.06.2023 LUGOJ

Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română.

Pe timpul vieții i-au apărut în capitală un număr de 5 proiecte editoriale, iar postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.

Anul acesta, mai multe evenimente vor evoca personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004.

Articol întreg:

https://uzpcarasseverin.wordpress.com/actualitate/erwin-josef-tigla-alexander-tietz-9-01-1898-%e2%80%a010-06-197810-iunie-2023-45-ani-de-la-trecerea-in-eternitate/

Gala Premiilor UNITER 2023 revine după şase ani la Timişoara şi va aduce câteva premiere, între care şi faptul că tot spectacolul va avea parfumul anilor ’30 ai veacului trecut, a anunţat preşedintele UNITER, Dragoş Buhagiar, într-o conferinţă de presă.

Astfel, chiar gala în sine va fi în acest an, în premieră, un spectacol regizat de Răzvan Mazilu. Gala Premiilor UNITER va avea loc la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, pe 12 iunie, de la ora 20,00. Evenimentul va fi transmis în direct pe http://www.uniter.ro şi http://www.tvr.ro, TVR Cultural şi Radio România Cultural.

Totodată, publicul va putea urmări, în avanpremiera galei, trei dintre cele mai bine cotate spectacole de teatru ale anului 2022, nominalizate la premiile UNITER, potrivit AGERPRES.

Pe 9 iunie şi 10 iunie, de la ora 19,00, la Sala 2 a Teatrului Naţional se prezintă „Seaside Stories”, de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goşu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija, cu regia, scenariul, universul sonor semnate de Radu Afrim, în scenografia Theodor Cristian Niculae; producător Teatrul de Stat Constanţa.

Managerul Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), Ada Hausvater, a subliniat că odată cu Gala UNITER va intra în scenă şi fabrica de decoruri a TNTm, care a fost amenajată pentru prezentarea a două spectacole.

Filiala Lunca Bârzavei a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin a fost gazda Galei de premiere a Concursului de reportaje  „Doru Dinu Glăvan”. „Micii mari jurnaliști”, ediția I. Propunerea organizatorilor a fost ca reportajele să se axeze pe realitățile oraşului Reşița, aflat, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu „Cetatea de Foc” în anul 252 al istorie noastre industriale și surprinzând actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine.

Reportajele au avut ca titlu sugerat „Reşita, dragostea mea”- primul slogan al Radio-ului reșițean. După cum se știe, la 8 august 1995, Doru Dinu Glăvan, împreună cu tineri entuziaşti, a constituit Fundația Radio Caraș- Severin – inițiativă susținută de autoritățile locale și prieteni din diaspora – prof. Corneliu Mircea Roșu, din Franța, donând prima stație de emisie-recepție. După o muncă tenace, susținută, exact după un an, la 8 august 1996 primeşte statutul oficial de post public local al Societătii Române de Radiodifuziune și emitea primul semnal în eter.

Lucrările înscrise în concurs au redat legătura emoțională a tinerei generații cu „Oraşul cu Poeți”. Concursul a fost structurat pe trei categorii:  1. clasele V-VI, 2. clasele VII-VIII și 3, clasele IX-XII. S-au înscris 10 competitori: 2 la clasele mici, 3 la ultimele clase de gimnaziu și 5 la liceeni. Juriul ,format din: dr. Ada D. Cruceanu, redactor-șef revista REFLEX, prof. Claudia Rof, inspector specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin,  Oana Maria Cenan- Glăvan, președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Caraș-Severin, Clara Maria Constantin, manager, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraş-Severin, Dan Mirea, manager, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin și Camelia Duca, vicepreședinte Asociația pentru Cultură METARSIS,  a stabilit următoarea ierarhie: Lulea Angelo-Alexandru, Sabo Ștefania, Franț Ianis, Bondariuc Ayan Andrei, Rusu Mădălina, Voina Vlad, Zmeu Teodora, Murgu Patric-Florin, Crăciun Rebeca- Cristina, Truțan Tina.

Au fost acordate trei Premii de Excelență: Premiul special al familiei Cenan-Glăvan, în valoare de 300 lei, a fost câștigat de Vlad Voina,  Premiul Asociației METARSIS a fost atribuit Ștefaniei Sabo, iar Premiul de Excelență l Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, oferit de București, a fost câștigat de poemul- reportaj semnat Rebeca-Cristina Crăciun. Conform protocolului, Premiile I vor fi publicate în revista REFLEX- artă-cultură-civilizație, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, prin grija Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, și în revista UZP, editată la București de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, organizație al cărei președinte a fost regretatul Doru Dinu Glăvan. Premiile II și III vor fi publicate pe site-ul UZPR.

La eveniment au fost prezenți inspector școlar general adjunct, prof. Petru Belciu și prof. Nicolae Chiosa, inspector educativ, din partea  Inspectoratului Școlar Județean. Din Franța a fost prezent prof. Mircea Corneliu Roșu. A vorbit, cu emoție, Oana Maria Cenan-Glăvan.

Un eveniment IN MEMORIAM Doru Dinu Glăvan care a pus în valoare creația jurnalistică și publicistică a unor tineri reșițeni extrem de talentați. Sperăm să descoperim și în edițiile următoare talente reale pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărători ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare. Și mai credem că acești tineri minunați vor purta „Cetatea de Foc” și „Orașul cu Poeți” în inima lor, cu flacăra nestinsă, creând ceremonii, așa cum Poetul ne-a lăsat testamentar în „Imnul Reșiței”: „Orașul n-are ziduri de cetate/ Și nici istorii milenare-n date/ Dar flacăra ce-n inima lui bate/ E-un diamant cu sute de carate// În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bârzava, dealuri, veșnicii/ La Reșița dă floarea vieții-n spic/ Precum izvoarele în Munții Semenic” (versuri Octavian Doclin, muzica Sabin Pautza).

Omul de radio, comentatorul, jurnalistul, omul de acțiune, creativ, neobosit, iubit sau controversat Doru Dinu Glăvan a trăit intens și a amprentat adânc locurile pe unde a trecut. Rămâne în memoria colectivă așa cum numai măsura faptelor o poate stabili. În memoria prietenilor rămâne veșnic viu și pus pe șotii, cu vocea clară și bine armonizată din „Minunată-i prietenia/ Cel mai scump și drag civânt/ O-nțeleg numai aceia/ Care-n viață știu a fi/ Omenoși cu oamenii”

  Evenimentul a fost organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS- activități şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană, în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, UZPR Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. (Camelia Duca)