Duminică, a șaptea după Paști. O zi în care natura a fost îmbrăcată în veșmântul ei multicolor, scăldat în razele soarelui de mai. Peste 500 de credincioși din localitate și satele din jur, născuți și crescuți în legea și credința strămoșească au trăit clipe de neuitat, de o adâncă trăire sufletească, de nădejde și dragoste în Dumnezeu, asemenea unui poem plin de o senină bucurie.
Pe acest fond a avut loc resfințirea Bisericii cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, ca de altfel Sfânta Masă din altar, de către Preasfințitul Episcop Nestor însoțit de un sobor de slujitori format din șapte preoți. Toți credincioșii prezenți veniți aici cu credința în Dumnezeu au asistat la Sfânta Liturghie și parastasul pentru Episcopul Gurie, slujitorii și ctitorii Bisericii trecuți în veșnicie. Nu a lipsit slujba de sfințire a Capelei mortuare. De consemnat este faptul că preotul Apietroaie Cosmin Gabriel a fost hirotesit în rangul de sachelar, iar credincioșii implicați în restaurarea și înfrumusețarea Bisericii au primit acte de cinstire. Lăudabilă a fost prezența corului bisericesc „Anastasis” din Deva dirijat de Paul Kladni. … Așadar, la Cinciș-Cerna a fost o zi de sărbătoare care a pătruns în sufletul tuturor participanților făcând să răsară și să rodească florile și faptele virtuților creștine.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR Foto: Nicolae Șișu
Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXI-a).
„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVI-a): O manifestare dedicată zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copiilor.
Expoziție de artă plastică a tinerei Natalia Georgia Pojar, elevă în clasa a VI-a B, secția germană a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“.
30. Mai – 9. Juni 2023, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:
Vernissage: 30. Mai 2023, 18:00 Uhr.
Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXI. Auflage).
„Lob der Kindheit!“ (XVI. Auflage): Eine Ausstellung von Natalia Georgia Pojar (VI. B Klasse, deutsche Abteilung, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza) zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.
În perioada ianuarie – aprilie 2023, sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa s-a desfășurat Concursul Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” aflat la cea de-a XVI-a ediție.
Și în acest an participanții au fost în număr mare, dar cea mai importantă este calitatea lucrărilor, iar membrii juriului au fost atenți și au tratat cu seriozitate notarea acestora. Astfel, la premiile I, II și III punctajele au fost apropiate, diferențele importante au fost la mențiuni și premiile de participare, departajarea fiind mai ușoară.
În mod obișnuit, concursul s-a desfășurat pe două secțiuni: literatură și artă, pe cicluri de învățământ – clasele preșcolare, clasele I-IV, clasele V-VIII și clasele IX-XII, iar dintre cei înscriși, unii au fost descalificați, deoarece s-au „inspirat” în mod evident de pe rețelele de socializare.
În final, au fost premiați 140 de participanți, dintre care patru adulți – 70 la secțiunea creații literare (din care 3 adulți) și 70 la secțiunea artistică (dintre care un adult).
Și la această ediție s-a păstrat același juriu, deja cu experiență: Școala nr. 1 din Bocșa a fost reprezentată de prof. Manuel Lațcu și prof. Adrian Sperneac; Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa a avut-o reprezentată pe prof. dr. Liana Ferciug; din juriu fac parte preoții: protosinghel dr. Ioanichie Petrică, pr. Valentin Costea, pr. dr Daniel Crecan și pr. dr. Silviu-Ionel Ferciug, precum și artistul plastic NIK Potocean, iar președintele juriului este prof. Stela Boulescu.
Evident că și partenerii la acest proiect au reprezentanți în juriu și este vorba despre managerul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” și președinte ANBPR Caraș-Severin, Clara Maria Constantin, precum și reprezentantul Episcopiei Caransebeșului, pr. insp. Mihai Ciucur.
Premiile pentru cei 140 de participanți rămași în competiție și premiați constă, așa cum ne-am obișnuit, în cărți, dulciuri și diplome, toate acestea fiind susținute de către organizatori: Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu, al Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al partenerilor la proiect: Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” și ANBPR Caraș-Severin și al Episcopiei Caransebeșului.
Festivitatea de premiere va avea loc în data de 1 Iunie 2023, începând cu ora 12.00, în Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română, însă participanții sunt invitați mai devreme, începând cu ora 10.00, deoarece, împreună cu Casa Orășenească de Cultură Bocșa, sunt organizate surprize și momente artistice pentru copii. Și, de Ziua Internațională a Copilului, copii și tineri talentați ai Bocșei vor prezenta un spectacol de dansuri populare, îndrumați și instruiți fiind de profesorii Ilia Ciurcia și Octavian Pieptenaru.
30 mai 2023, ora 15.00, Galeria Centrului Muzeul Anina:
Jubileu „250 de ani de la întemeierea Steierdorf – Anina / 150 de ani Biserica Romano-Catolică «Preasfânta Treime» Steierdorf”
Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Marița-Hlinka, Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.
Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia)
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Lucrări primite din România:
A. Pe localități: Reșița: 45 lucrări;
B. Pe clase:
Clasa a I-a: 10 lucrări;
Clasa a II-a: 5 lucrări;
Clasa a III-a: 25 lucrări;
Clasa a IV-a: 5 lucrare.
Lucrări primite die Serbia:
A. Pe localități:
Sân-Mihai / Lokve: 21 lucrări;
Sân Ianăș / Barice: 3 lucrări;
Satu Nou / Banatsko Novo Selo: 11 lucrări;
Plandiște / Plandište: 4 lucrări;
Glogoni / Glogonj: 2 lucrări;
Petrovasâla / Vladimirovac: 1 lucrare;
Alibunar:1 lucrare;
Cuvin / Kovin: 57 lucări;
Vârșeț / Vršca: 5 lucrări – grădiniţă
Coştei: 1 lucrare – grădiniţă;
Plandiște- Haiducica: 7 lucrări – grădiniţă;
Sân Ianăș / Barice: 13 lucrări / grădiniţă. TOTAL: 126
B. Pe clase:
Grădiniţă: 26 lucrări;
Clasa I: 15 lucrări;
Clasa a II-a: 20 lucrări;
Clasa a III-a: 20 lucrări;
Clasa a IV-a: 45 lucrări.
PREMIANȚII
Categoria I, 7 – 8 ani
SERBIA
Locul I: Denis Pavić, cls.a a II-a, Şcoala Elementară „Dositej Obradović” Sân Ianăş / Barice Locul II: Natalia Frianț, cls. a II-a, Şcoala Elementară „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo Locul III: Adriana Cadar, cls. a II-a, Şcoala Elementară „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo Menţiuni:
Selina Victoria Muncian, cls. I, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve
Luka Krničan, cls, I, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin
Sara Ghizeşan, cls. a II-a, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve
Luka Cioban, cls. I, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve Premii speciale: Cel mai frumos peisaj: Helena Ilić, cls. a II-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin Cel mai abstract copac: Sara Smiljković, cls. I, Şcoala Elementară „Dositej Obradović” Sân Ianăş / Barice Premiul special pt compoziție: Merima Petrović, cls. I, Şcoala Elementară „Dositej Obradović” Plandişte
ROMÂNIA
Locul I: Iulia Cristina Bârzu, cls. a II-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul II: Nicole Gramatic, cls. I, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița; Sebastian Popescu, cls. a II-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul III: Alfred Hollschwandner, cls. I, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița; Mariana Miloșiu, cls. a II-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Menţiune: Rareș Ionuț Liță, cls. I, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;
Categoria II, 9 – 10 ani
SERBIA
Locul I: Stefani Mohan, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve Locul II: Dunja Korak, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin Locul III: Georgel Chişărău, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „1 Mai” Petrovasâla / Vladimirovac Menţiuni:
Dario Gașpar, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo
Daria Petroi, cls. a III-a, Alibunar
Alegra Antal, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo
Ines Muncean, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve Premii speciale: Cea mai frumoasă casă bănăţeană: Nektarie Anastasie Tăpălagă, cls. a III-a, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve Cel mai frumos port popular: Nicolina Iovanov, cls. a III-a, Centrul Cultural „Infinitum” Glogoni / Glogonj
Premii speciale: Premiul special pentru cele mai multe lucrări trimise la concursul ,,Cinste ţie, copilărie!” ediţia a XVI-a 2023: Şcoala Elementară ,,Đura Jakšić” Cuvin / Kovin Grădiniţa „Srećno detinjstvo” Plandişte, departamentul Haiducica Grădiniţa „Srećno detinjstvo” din Sân Ianăş / Barice Grădiniţa „Čarolija”, departamentul „Buba Mara”, Vârşeţ Grădiniţa din Coştei, educatoare Larisa Stratulat.
ROMÂNIA
Locul I: Alessia Elena Negoițescu, cls. a IV-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul II: Alesia Costan, cls. a IV-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul III: Patrik Ghera, cls. a III-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița; Mențiune: Diana Maria Ababei, cls. a IV-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Sarah Maria Paica, cls. a III-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița.
Membrii juriului:
A. Pentru lucrările din Serbia: Mihaela Mohan, profesor de desen, Școala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Serbia; Aneta Gaşpăr, graficiană, CPE „Libertatea” Panciova.
B. Pentru lucrările din România: Ovidiu Iovanel, arhitect, pictor, Austria Superioară; Doina Hlinka, artist plastic, Reșița / România; Viorica Ana Farkas, artist plastic, Reșița / România.
Maria Radu-Nowak, Reșița / România; Erwin Josef Țigla, Reșița / România.
Vernisajul expoziției și înmânarea premiilor în Serbia și România:
Sala de cinema a Centrului Cultural-Instructiv din Plandiște / Plandište, Serbia: 1 iunie 2023, ora 12.00 Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, România: 6 iunie 2023, ora 16.30
Săvârșirea unui parastas în Biserică de către preotul Apietroaie Cosmin Gabriel drept slujbă de pomenire, omagiu și cinstire a eroilor satului, ca de altfel, ai neamului și prezența a unui numeros auditoriu lângă Monumentul Eroilor din satul Cinciș-Cerna au dovedit încă o dată eficiența unui moment sărbătoresc patriotic în dezvoltarea și consolidarea sentimentelor de dragoste față de țară și trecutul glorios de luptă al poporului, și nu în ultimul rând, mândria de a fi român. Pe acest fond, activitatea „Flori pentru eroi” s-a constituit într-o sărbătoare de însemnătate națională, un semn de cinstire și măreț prilej de omagiere a ostașilor din localitate care au luptat sau căzut pe câmpurile de luptă în cele două războaie, cu toții dovedind îndeplinirea unei îndatoriri de înaltă semnificație morală.
Activitatea a fost organizată de Primăria Teliucu-Inf., Ziarul „Accent Media” și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și al Inspectoratului Județean de Jandarmi (inspector șef, col. Iosif Dumitru Marius). Au prezentat alocuțiuni, printre alții, ing. Pupeză Daniel Gheorghe – primarul comunei Teliucu-Inf., col. (r) Octavian Todea, vicepreședinte al Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Cerna” Hunedoara și Alexandru Toma Negoiță – președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din M.A.I., Filiala Țebea. De apreciat a fost momentul înmânării unor diplome urmașilor ostașilor care au luptat sau căzut pe câmpurile de luptă, drept amintire a acestora și intitulată simbolic „Însemn de prețuire”. Nu a lipsit oferirea de Diplome din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru contribuția la promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria și glia strămoșească, permanent respect de suflet și credință pentru trecutul glorios al poporului român. Aplaudați au fost tinerii Ștefania Adina Bellu (Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara) și Mladin Șerban Andrei (Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara) care au recitat poezii patriotice. De consemnat că, încărcat de emoție a fost momentul depunerii de flori multicolore la Monumentul Eroilor de către elevii Școlii Primare din localitate (prof. Aurica Preda). Inedită a fost prezența cu coroane de flori a Primăriei Teliucu-Inf. și a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din M.A.I. – Filiala Țebea. Acțiunea s-a finalizat cu frumoase și aplaudate cântece patriotice și populare interpretate de Valerica Ianoși Marian și Sigismund Munteanu. Am consemnat și câteva opinii. Cornel Poenar, directorul ziarului „Accent Media”: „Manifestarea de la Cinciș-Cerna s-a înscris în marea sărbătoare a Zilei Eroilor și a pus în vibrare sufletul celor prezenți trezind respectul și prețuirea faptelor ostașilor români, a valorilor spirituale ale neamului românesc și vetrei strămoșești”. Remus Vlad, fiu al satului Cinciș-Cerna: „La Cinciș-Cerna s-au consemnat inedite momente de omagiere a ostașilor eroi din localitate, deveniți făclii nestinse ale neamului românesc. De la ei trebuie să învățăm că dragostea de țară nu se măsoară în cuvinte, ci în fapte. Ei au dovedit simțul datoriei și al onoarei militare, îndeplinindu-și cu abnegație îndatoririle de ostași și cetățeni. Așadar, lângă Monumentul Eroilor din Cinciș-Cerna s-a putut consemna o adevărată lecție de patriotism și istorie. Cinste acestor eroi! Felicitări organizatorilor!”
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
(dialog cu col. IOSIF Dumitru Marius, Inspector Șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara)
– Punctați-ne pentru început cele mai semnificative date biografice. – M-am născut în orașul Cugir, județul Alba. Am terminat studiile liceale în Orăștie, urmând ulterior cursurile Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, pe care le-am finalizat în anul 1997. Ulterior, am aprofundat studiile prin absolvirea unui curs postuniversitar în domeniul relațiilor internaționale, iar în anul 2007 am finalizat programul de master Drept penal și drept procesual aprofundat din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad. Întreaga carieră de militar am desfășurat-o în această unitate militară.
– De ce jandarm și nu altă profesiune? – Cariera de militar jandarm este o carieră plină de satisfacții, pe care mi-am dorit-o încă de pe băncile liceului.
– Vă aflați în fruntea Inspectoratului de Jandarmi Județean. Se vorbește că într-adevăr sunteți „omul potrivit la locul potrivit”. Cum comentați? – Nu sunt în măsură să vorbesc eu despre acest lucru, consider că aceste aprecieri ar fi de competența șefilor mei ierarhici.
– Este greu să conduci un inspectorat județean de jandarmi? – Este o responsabilitate destul de mare, care mă obligă la foarte multe sacrificii. Nu pot să spun că este greu sau ușor, dar cu siguranță pot spune că este o muncă plină de satisfacții.
– Cum vă înțelegeți cu subalternii și ce le pretindeți acestora? – Cu personalul din subordine am încercat întotdeauna să am o relație bazată în primul rând pe un respect reciproc. Tuturor le pretind să își facă datoria zilnic față de cetățenii acestui județ.
– Am înțeles că aveți o agendă de lucru bogată. Puteți veni cu amănunte? – Activitatea de inspector șef este foarte diversificată având în vedere situația operativă foarte complexă la nivelul județului Hunedoara. Pe lângă activitatea managerială de zi cu zi, care presupune luarea unor decizii sub presiunea timpului, situația operativă mă obligă să fiu pe recepție 24 de ore din 24.
– Care vă este strategia de modernizare a activității jandarmeriei hunedorene? – Jandarmeria hunedoreană trebuie să se alinieze la cerințele actuale ale societății civile. Perfecționarea pregătirii personalului, dotarea corespunzătoare a acestuia și deschiderea permanentă spre problemele cetățeanului sunt principalele aspecte avute în vedere la nivelul comenzii unității.
– Vorbiți-ne ceva despre succesele jandarmilor hunedoreni. – Activitatea jandarmilor hunedoreni este una foarte complexă, de la participarea la manifestările publice, culturale, religioase, sportive, de protest, paza obiectivelor, asigurarea pazei și protecției transporturilor cu caracter special, la activitățile specifice desfășurate de jandarmii montani pe traseele turistice. Pot spune că sunt doar câteva dintre misiunile ce revin jandarmilor hunedoreni. Aș aminti câțiva dintre jandarmii hunedoreni care au obținut distincții pentru activitatea lor, cu mențiunea că aceștia nu sunt nici pe departe singurii care au reprezentat în mod onorabil instituția. Astfel, s-a remarcat domnul colonel Iosif Mihai Aurelian participant la Operațiunea Freedom’s Sentinel din Afghanistan în perioada martie 2016 – martie 2017. De asemenea, la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara mai multe cadre au primit distincții conferite de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne pentru modul de acțiune exemplar şi de intervenție rapidă şi eficientă, cu profesionalism, în timpul liber, atunci când nu îmbrăcau ţinuta militară pentru aplanarea sau minimalizarea efectelor unor situaţii de tulburare a ordinii şi liniştii publice sau pentru acordarea primului ajutor unor persoane aflate în dificultate, iar dintre aceștia îi menționez pe domnul maior Tănase Daniel Constantin și domnul plutonier adjutant Lazăr Claudiu.
– Cu ce greutăți vă confruntați? – Principala noastră problemă este deficitul de personal, problemă cu care se confruntă de altfel întreaga noastră societate. Numărul mare de misiuni ce ne revin și atribuții conform legii ne obligă să fim foarte eficienți în folosirea efectivelor disponibile. Sperăm că în urma școlarizării să reducem acest deficit de personal astfel încât siguranța cetățeanului să poată fi asigurată în condiții optime.
– Decupați un aspect din activitatea d-voastră care v-a conturat personalitatea. – Conducerea unor misiuni cu grad ridicat de risc te obligă și te formează totodată, conturându-ți anumite elemente din personalitate. Faptul că deciziile pe care le iei în astfel de momente pot genera anumite evenimente își pune amprenta asupra caracterului oricărei persoane aflate în astfel de poziții.
– Care vă sunt calitățile pozitive și cum le valorificați? – Aș accentua aici seriozitatea și fermitatea, pe care le valorific în munca de zi cu zi, în relațiile cu subordonații, prin ceea ce fac și prin ceea ce le solicit acestora.
– Despre neîmpliniri, ne puteți zice ceva? – La acest capitol am un singur regret, acela că nu întotdeauna am reușit să fac tot ceea ce mi-am propus.
– Care sunt obiectivele activităților din această perioadă, aflate în atenția Inspectoratului de Jandarmi pe care îl conduceți? – Prioritatea noastră în această perioadă este legată de finalizarea procedurilor de recrutare a personalului pentru învățământul postliceal. Totodată, în segmentul operativ, atenția comenzii unității stă în creșterea gradului de siguranță a cetățeanului, prioritate pe care o avem împreună cu colegii de la Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara.
– Ce transmiteți cititorilor privind necesitatea respectării ordinii publice și cum puteți fi contactat în caz de nevoie? – Necesitatea respectării legii este o obligație a fiecărui cetățean și efectivele Inspectoratului Județean de Jandarmi Hunedoara veghează permanent la respectarea și aplicarea legii, în conformitate cu atribuțiile ce ne revin. În ceea ce privește modul de contactare, cei interesați pot găsi datele necesare pe site-ul Inspectoratului Județean de Jandarmi Hunedoara.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În fiecare an, începând cu 20 decembrie 2002, se sărbătorește în data de 21 mai, la inițiativa ONU, Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare. Etnia germană din Banatul Montan, ca parte integrantă a diversității spațiului în care conviețuiește alături de populația majoritară și celelalte etnii conlocuitoare din sud-vestul țării, reprezentată prin Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și prin Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, este conștientă de rolul determinant al fiecărui membru în parte al comunității, indiferent de limba și cultura cărora le aparține, în dezvoltarea acestei diversități culturale, organizând încă din 1990 diferite manifestări care să pună în plan central acest lucru, de fapt o normalitate trăită în Banatul Montan. Începând din urmă cu patru ani, cele două entități germane din Caraș-Severin au organizat anual manifestări culturale dedicate acestei zile. Astfel, în anul 2018 a fost organizată, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, o manifestare comună cu reprezentanții Uniunii Croaților din România, având sediul la Carașova, în anul 2019 cu membrii comunității maghiare din Reșița, prin Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Filiala Reșița, iar în anul 2020, pandemia ne-a oprit în continuarea acestor manifestări culturale cu public, astfel că s-a ales ca marcarea zilei de 21 mai să se efectueze prin apariția unei broșuri. Ziua de 21 mai a fost marcată în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din România, membră a Federației Comunităților Evreiești din România, prin publicarea unei broșuri prin intermediul căreia ing. Ivan Schnabel, președintele Comunității Evreilor Reșița, a publicat un articol despre „Istoria Comunității Evreilor din Reșița”. Textul, bogat ilustrat cu fotografii din arhiva comunității evreilor și din arhiva FDG C-S, a fost publicat în traducere în limbile germană (traducător: Raluca Nelepcu), engleză (traducător: Ada D. Cruceanu) și franceză (traducător: Ramona Obersterescu), astfel oferindu-se posibilitatea citirii broșurii și în spațiul internațional. În 2021 s-a continuat editarea unei broșuri, de data aceasta în parteneriat cu Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ucrainenilor din România. Astfel, președintele filialei, prof. Ivan Liber, ne-a făcut cunoscută prin intermediul acesteia istoria acestei minorități în Banatul Montan, atât în limba română cât și în limba ucraineană. A urmat aceeași istorie, dar tradusă în limbile germană (traducător: Ramona Obersterescu), engleză (traducător: Ada D. Cruceanu) și franceză (traducător: Ramona Obersterescu). Broșura a fost înfrumusețată vizual cu fotografii din arhiva Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ucrainenilor și din cea a Forumului German din județ. Pe lângă editarea acestei broșuri, în data de 21 mai, începând cu ora 17.00, s-a transmis online din mini-studioul amenajat în Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița o întâlnire cu mai mulți reprezentanți ai următoarelor minorități naționale din județul Caraș-Severin, care au vorbit despre activitățile acestora în perioada pandemiei: croată, maghiară, evreiască, ucraineană, sârbă și romă. Anul trecut, 2022, ne-am orientat spre o colaborare în editarea unei broșuri împreună cu Filiala Reșița a Uniunii Sârbilor din România. Astfel, cu sprijinul dlui ing. Dragan Mirovici, a putut fi realizată o broșură dedicată etniei sârbe din acest spațiu, înfrumusețată cu imagini din arhiva uniunii. Textele apărute în broșură au fost redactate în limbile română, sârbă, germană (traducător: Ramona Obersterescu) și engleză (traducător: Ada D. Cruceanu). Anul acesta, 2023, ne-am îndreptat atenția spre etnia rromă din județ, realizându-se o broșură dedicată etniei rrome din acest spațiu, înfrumusețată cu imagini din arhiva organizației reprezentative a acestei etnii în județul Caraș-Severin, Partida Rromilor Pro Europa, Filiala județeană. Textele apărute în broșură au fost redactate în limbile română, rromani, germană (traducător: Ramona Obersterescu) și engleză (traducător: Ada D. Cruceanu). Pentru limba rromani, și-a adus contribuția Catedra de limbă și literatură rromani, județul Caraș-Severin, prin membri ei prof. Anita Mezin (Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița), prof. Carmen Cîrpaci (Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița), prof. Adriana Adela Apopi (Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu), prof. Nicolae Cîrpaci (Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu), prof. Adrian Ionel Constantin (Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița) și prof. Gheorghe Manda (Colegiul Național „Traian Lalescu“ Reșița). Prof. Gheorghe Manda, președintele Filialei Caraș-Severin a Partidei Rromilor Pro Europa a fost marți, 23 mai oaspetele mini-studioului amenajat în Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița unde, timp de mai bine de o oră s-a discutat despre istoria, tradițiile, învățământ, și perspective ale acestei etnii în sud-vestul țării. A fost o întâlnire de suflet, care poate fi urmărită pe canalele de YouTube și pe Facebook ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin / Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen. Aducem mulțumiri dl prof. Gheorghe Manda, președintele Filialei Caraș-Severin a Partidei Rromilor Pro Europa pentru colaborarea din acest an, marcând astfel această zi deosebită de 21 mai: Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare.
Unii îl cunosc, alții au auzit de el, mulți însă nu știu cine este preotul Teodor PONEAVĂ. Pe acest fond, l-am rugat să creioneze câteve crâmpeie din propria-i viață. – M-am născut în vestita localitate Șiria, într-o familie de țărani, rămânând orfan de mamă la nici 14 ani. De mic copil am nutrit dragoste pentru citit. Așa se face că, grație mamei mele, care-mi citea povești, la 5 ani știam și eu citi. Patima cititului m-a urmărit pe toată durata vieții și m-a influențat nespus de mult. Urmare a basmelor citite am luat o sabie veche, am ascuns-o în pantaloni și m-am dus pe deal să mă războiesc cu zmeii și cu balaurii. Iar mai târziu când am citit Voievodul codrilor, adică pe Tarzan, m-am decis să urc din pom în pom, având abilitatea acestuia. Manifestând din naștere dragoste pentru biserică, încă din clasa a doua am participat activ la slujbele de la biserică, atât la Utrenie, care se făcea atunci la 6:30, cât și la Liturghie care se făcea la ora 10 a.m. Am făcut clasele I-VII la Șiria și dovedind precocitate încă din clasa I, eram dus în clasele mai mari și dat ca exemplu. Manifestând vocație deosebită pentru cariera preoțească, am urmat Seminarul Teologic de la Caransebeș. După seminar, am urmat Facultatea de Teologie din Sibiu, unde am dispus de profesori universitari inegalabili, deoarece, pe tot cuprinsul țării mai activau doar două facultăți de acest tip. După absolvire, am activat doi ani de zile în învățământ în judetul Sălaj și Satu Mare. În acest timp când auzeam clopotele la biserică trăgând, nu mă puteam abține să nu merg la Sf. Liturghie și să spun câte o predică și să cânt la strană. Astfel am fost mutat dintr-un județ în altul, pentru propaganda religioasă în rândul elevilor. Am predat limba română și limba franceză la clasele V-VII. În 1964 m-am căsătorit cu eleva de Școală Pedagogică, Maria Galiș, pe care am întâlnit-o în satul Cizer, unde am fost prima dată profesor și am intrat în preoție în Eparhia Oradiei. După 10 ani pe care i-am petrecut în 3 parohii din Sălaj și Bihor am ajuns în Episcopia Aradului, unde după 2 ani am ajuns în Șiria, satul meu natal și dorința mea finală. Aici am păstorit 33 de ani până la împlinirea celor 70 de ani când m-am pensionat. În anii activi ai preoției, timp de 44 de ani neavând spirit practic, gospodăresc am excelat pe tărâm sufletesc, cultural și educativ, mai ales prin predici, cu partea oratorică. Totuși, pe plan administrativ am adunat bani pentru repararea și construirea bisericilor și caselor parohiale pentru creșterea gradului de confort al credincioșilor. Având și talent literar, am scris cărți, în care am pus accent pe cele mai gingașe probleme, deși până în 1990, preoții n-au avut acces la publicarea lor. După Revoluție am început să public și ceea ce am scris până atunci. Pentru toate aceste activităti am fost onorat cu titlul de iconom stavrofor, de către Episcopia Aradului. Sunt cetățean de onoare al comunei Șiria și membru în diferite organizații și Cenacluri literare care mi-au oferit o multitudine de diplome și premii. Ca iubitor de drumeție și dornic de cunoaștere, am vizitat: Ungaria, Austria, Germania, Franța, Spania, Belgia, Anglia, Polonia, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Turcia, Israel, America și Canada. Am ajuns să vizitez aceste țări datorită fiicei mele, Miorița Teodora, care este Diplomat de carieră, lucrând pe la diferite ambasade. Grație pasiunii pentru literatură, am scris 20 de cărți de poezie și proză, în care am pus accent pe cele mai gingașe teme. De 14 ani, de când sunt pensionar, n-am întrerupt activitatea preoțească, dovedind veritabilă chemare pentru activitatea de sacerdot afirmând și eu ca și marele Șaguna: ,,dacă m-aș mai naște odată, tot preot m-aș face”. Având mai mult timp liber am scris și o carte despre satul natal ,,Șiria într-o viață ”, am făcut vizite prin țările amintite mai sus unde am participat la oficierea Sf. Liturghii alături de preoții ortodocși din țările respective. Am mai scris și cărți de predici atât în versuri, cât și în proză pentru uzul colegilor. După pensionare m-am mutat în casa personală, împreună cu fiica cea mai mică și familia ei, care este profesoară la Colegiul Sf. Maria din Arad. În timpul pandemiei, fiind în carantină la București unde am citit în continuu, mi-am pierdut vederea. Astfel sunt însoțit și ajutat peste tot de soția mea, învățătoare pensionară, care îmi rezolvă toate neputințele. Programul meu zilnic se rezumă la: citirea presei locale de către cei apropiați, audierea programelor la televizor, îndeosebi la Trinitas, ascultarea de comentarii pe youtube sau alte mijloace audio, întâlniri cu intelectualii din sat și cu alte persoane, care mă vizitează, plimbări prin parcurile comunei, participare la activitățile culturale organizate pe plan local și regional, participări la înmormântări și slujbe particulare la solicitarea credincioșilor, la Sf. Liturghie alături de preoții din Șiria, comunicare video cu rudele din țară și din străinătate, iar cu fiica și nepotul de la Paris aproape zilnic. Nepotul cel mare, cu care locuiesc acum, mă duce la cofetărie sau la oraș și la medic ori de câte ori este nevoie sau când solicit eu îndeplinirea unei astfel de dorințe. Îi mulțumesc Lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care mi le-a dat, pentru realizarea familiei, pentru oportunitățile avute și pentru sănătatea pe care am avut-o. Pentru cititori, ofer cu drag una din poeziile scrise recent. Întoarce-ți apă cursul la izvor/ Zăpezi strivite-ntoarceți-vă-n nor/ Cenușă spulberată-n patru vânturi/ Întoarce-te-n cutia de chibrituri/ Ecoule, în sunet te întoarce/ Tu, pasăre, în ou sau în găuace/ Fă calea-ntoarsă, soare, sus pe boltă/ Și în sămânță-ntoarce-te recoltă/ Tu, lacrimă întoarce-te în gene/ Tu, sânge scurs returul fă-l în vene/ Tu, timp întoarce-mă-n copilărie/ Să-mi dai ce mi-ai luat pentru vecie/ Dar vai, tu ești necruțător, se știe! (Dor de trecut)
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Liceul ,,Prof. Bora Tit Liviu” Baru – după cum ne relata prof. Karina HADADEA (foto), în calitatea sa de director – are principal obiect de activitate acordarea de servicii educaționale, deservind un număr de 320 de elevi, proveniți din localitate sau din zonele afate în proximitate. Aici se oferă servicii educaționale în vedera asigurării educației de bază a elevilor noștri într-un mediu formal, a unui nivel optim de cultură generală și aceasta în perspectiva educației permanente.
Principalii beneficiari ai serviciilor oferite de școala noastră sunt copii cu vârste cuprinse între 3 și 16 ani. Serviciile educaționale oferite se concretizează în cursuri, sesiuni de comunicări, spectacole, activități cultural artistice și sportive, activități de consiliere și orientare școlară și profesională menite să satisfacă nevoia de formare a tinerilor, să le asigure un optimum de cultură generală, să le ofere posibilitatea urmării formelor de învățământ superior și apoi o calificare pe piața muncii. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de învățare din mediul formal – școala. În acest cadru, numeroși factori acționează, pozitiv sau negativ, asupra dezvoltării elevilor. Și aici școala noastră intervine prin activitățile extracurriculare care urmăresc identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii, punându-se accentul pe dezvoltarea individuală a copilului. Începând de la vârste fragede (nivel preșcolar), copiii acumulează o serie de cunoștințe, punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură, trebuința de a se juca, de a fi mereu în mișcare, de a explora, mediul educațional fiind mereu atractiv și diversificat. În acest sens, la nivel preșcolar activitatea se desfășoară într-o grădiniță nouă, cu program prelungit, în mediu rural, spațioasă, cu trei grupe pe nivele de vârstă (mică, mijlocie, mare).
La nivel preșcolar se valorizează nevoia de joc și dezvoltare liber creativă a copilului și oferă un program ce respectă Curriculumul național. Activitățile sunt desfășurate integrat și interdisciplinar, preșcolarii beneficiind și de un opțional în limba engleză. Mediul educațional este foarte important la această vârstă. În acest sens, personalul didactic al grădiniței a participat la implementarea unor mari proiecte naționale privind dotarea spațiilor interioare, dar și exterioare. Proiectul Național ,,Citește-mi 100 de povești” care a adus un plus bibliotecii noastre și mare bucurie micuților care au avut parte de numeroase volume. Proiectul Național ,,Grădina de relaxare, liniște și învățare” – G.R.L.I. prin care s-a creat un mediu outdoor stimulând desfășurarea activităților în aer liber folosind materiale din natură. Cea mai iubită ființă ,,Mama” a fost sărbătorită cu respect prin scenete specifice, după doi ani de pandemie în care mamele nu au putut participa direct la acest eveniment. Preșcolarii participă lunar la teatru de păpuși ca spectatori, dar și ca actori în diferite roluri ale unor povești studiate. De la acest nivel participăm la toate acțiunile de ecologizare, de voluntariat, activități cultural artistice etc. Obișnuiți cu activități deosebite și implicare în diferite proiecte, elevii din ciclul gimnazial nu întârzie să ducă ștafeta la un alt nivel, o fac cu devotament și interes. Primele acțiuni sunt cele de ecologizare, toate ciclurile de învățământ participă la acțiunea ,,Let’s Do It, Romania!”. Implicare maximă a acestor elevi în acțiunea SNAC ,,Săptămâna fructelor și a a legumelor donate”. Elevii din gimnaziu s-au alăturat acțiunilor Lions România, prin implementarea proiectului de lectură ,,Reading Action Program”. Fondul de carte al bibliotecii noastre s-a mărit cu peste 200 de exemplare, atât din literatura română, cât și din literatura universală, luând naștere ,,Biblioteca Lions”. Elevii implicați au răspuns afirmativ provocărilor lansate, așteptând deja cu entuziasm următoarea întâlnire cu membrii Lions România, District 124. Mult așteptata ,,Săptămâna altfel” a cules din opțiunile elevilor cele mai relevante activități organizate sub formă de ateliere interactive, vizite, activități sportive, culturale, excursii tematice, educație rutieră, educație pentru sănătate.
Din acest an, mediul înconjurător este vedeta unei săptămâni și anume ,,Săptămâna verde”. Ce a fost interesant că toate instituțiile care ne-au putut sprijini cu informații și materiale din acest domeniu au răspuns pozitiv solicitărilor noastre astfel încât elevii au primit informații de la specialiști, putem numi Asociația Parcului Național Retezat, Peștera Bolii, Rezervația Zimbri Hațeg, Ocolul Silvic Pui, Rezervația naturală Ohaba Sibișel. S-au desfășurat activități de plantare, realizarea de obiecte din material reciclabil, vizite în natură, colectare selectivă, afișe eco, eseuri, dezbateri, vizionări documentare, parada Eco, curățenie în localitatea mea. Elevii clasei a IX-a au organizat petrecerea ,,Balul bobocilor” un moment de întrunire și socializare între colegi. Școala noastră organizează în fiecare an concursul interjudețean ,,Diamantele și culorile pădurii” având participanți din toată țara. Aceste activități au fost bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Jurnalistul Carl Bernstein, cel care, alături de colegul său Bob Woodward, a fost epicentrul investigației Watergate, care a antrenat demisia președintelui SUA, Richard Nixon, și a deschis o fereastră enormă de încredere în presă în toată lumea occidentală, a avertizat că inteligența artificială (AI) este o „forță uriașă”, care ridică provocări pentru viitorul jurnalismului.
Într-un interviu la BBC, Bernstein și Woodward au reflectat la starea lumii de astăzi.
Bernstein a spus: „Trebuie să știm ce este real, spre deosebire de ceea ce este fals. Presa este elementul esențial într-o comunitate pentru a putea realiza acest lucru”.
Întrebat de ce cineva ar trebui să devină reporter astăzi, el a spus că va găsi „cea mai bună versiune a adevărului care poate fi obținută”.
În ciuda faptului că lumea se află în primele etape ale dezvoltării inteligenței artificiale, Bernstein consideră că „AI este o forță uriașă, cu care va trebui să ne confruntăm”. Discuând despre limitările AI, Woodward a spus: „Pot suna Pentagonul și să spun că vreau să vorbesc cu militarul de la vârf, dar AI nu poate face asta”. (redacția UZPR
Complexul Muzeal Arad este co-organizator al evenimentului 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧ț𝐚 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă „𝐀𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚ț𝐢𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă 𝐀𝐫ă𝐝𝐞𝐚𝐧ă”, la care participă și specialiști ai Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. Cea de-a XVI-a ediție a Conferinței Naționale „Administrație Românească Arădeană” se desfășură în aceste zile, sub auspiciile aniversării a 160 de ani de la prima Adunare Generală a „Asociaţiunii Naţionale Arădene pentru Cultura Poporului Român” (ASTRA Arădeană). Secțiunile Conferinței includ cercetări, analize și studii originale referitoare la evoluția și reflectarea calității administrației prin aspecte de istorie locală, regională, națională și universală, trecutul ecleziastic, etnografic, sociologic și educațional, precum și creionarea unor portrete și medalioane de personalități.
Evenimentul a fost deschis la Primăria Municipiului Arad Sala „Regele Ferdinand”, azi la ora 10:30, cu vernisajul expoziției foto-documentare „Generalul Romulus Ioanovici (1889-1983) – un destin istoric în imagini”.
De asemenea managerul muzeului caransebeșean dr. Dacian Rancu a prezentat Almanahul Almăjului apărut la Editura „HOFFMAN” din Timişoara. Curatori: dr. Felicia OARCEA, Complexul Muzeal Arad dr. Gabriela-Adina MARCO, Complexul Muzeal Arad Foto: Nelu Scripciuc
După ce în primăvara trecută sărbătoream cea de-a V-a ediție a Salonului de artă de la Bocșa printr-o lansare de carte a poetului Cristian Paul Mozoru, iată că cea de-a VI-a ediție a Salonului de Primăvară de la Bocșa aduce din nou împreună, sub cupola Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, artiști plastici ai Cercului de pictură Deutsche Kunst Reschitza, coordonați de artistul plastic reșițean Gustav Hlinka. De altfel, evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Biblioteca Germană „Alexander Tietz” și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, preș. Erwin Josef Țigla, și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, primar dr. ist. Mirel Patriciu Pascu. Astfel că, vineri, 19 mai 2023, la sediul bibliotecii bocșene a avut loc vernisajul „Salonului de Primăvară”, ed. a VI-a, în care au expus lucrări de sezon următorii artiști: Viorica Ana Farkaș, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Grădinaru, Gustav și Doina Hlinka, Gabriel și Eleonora Hoduț, Tatiana Țibru și bocșeanul Nik Potocean. Artiștii plastici au fost prezentați de gazda Gabriela Șerban (Bocșa), dar și fiecare în parte a avut o scurtă intervenție; iar cuvinte de salut și de felicitări au avut invitații prezenți la eveniment: prof. dr. Liana Ferciug (Bocșa), dr.ist. Dana Antoaneta Bălănescu (Reșița), jurnalist Mihai Chiper (Anina), pr. dr. Daniel Crecan (Bocșa), pr. romano-catolic Alin Irimiciuc (Bocșa), ing. Nicolae Marișescu (Anina) și pictor amator Puiu Busuioc (Anina). Evenimentul s-a încheiat cu sărbătorirea unuia dintre cei mai fideli prieteni ai bibliotecii bocșene, bucureșteanul Grigore-Ioan Vasilescu, aflat la ceas aniversar, dar și cu discuții și explicații oferite celor mai tineri dintre vizitatorii expoziției, elevi de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, însoțiți de prof. dr. Liana Ferciug. De asemenea, alături de tablouri, au fost admirate lucrările handmade realizate de îndrăgita profesoară Stela Boulescu (Bocșa). Un eveniment plin de culoare și emoție, menit să adune iubitori de frumos și pasionați de artă, dar și să ofere clipe de bucurie și relaxare.
UZPR CARAS SEVERIN 