Îmi amintesc că la începuturi, când i s-a oferit un volum din serialul „CĂRĂŞENI DE NEUITAT”, Înalt Preasfințitul Nicolae Corneanu, fost Mitropolit al Banatului, a fost încântat, a mulțumit şi a urat ca să ajungă la treizeci de volume. lată că acum, ne aflăm în situația fericită de apariție a volumului XL. Asta înseamnă că lucrurile au evoluat excelent, autorul Prof. universitar, Dr. Constantin C. Falcă, a fost total dăruit cauzei, iar reacția beneficiarilor cititori a fost cum nu se poate mai bine, ceea ce inseamnă că asemenea scrieri sunt necesare şi utile românilor.

Partea a XL-a, in cele 202 pagini cuprinde, după tipicul obişnuit, o prefață interesantă a istoricului loan Olărescu, după care urmează 95 medalioane, între care amintesc câteva: ,,Ciobănaşul”, la 45 de ani; Forţa creatoare de minuni; Nume istorice bănăţene; Pictura naivă la Uzdin; Ioan Rusu-Şirianu, Teatrul bănăţean, odinioară.

În mod deosebit mi-a atras atenția materialul Profesorului Vasile Popeangă (Dumnezeu să-l odihnească în pace!) de la Arad, intitulat ,,Activitatea preoțimii bănăţene în lupta pentru înfăptuirea Marii Uniri”- o frântură importantă de istorie românească. Așa cum e scris in material, ,,Clericii bănăţeni au constituit un viguros detaşament angajat form in lupta pentru făurirea statului român unitar”.

Nu mai puțin am considerație pentru articolul ,,Șvabii bănățeni şi Marea Unire” (autor dr. Gerhardt Hachstrasser). ,,Perioada între 1 Decembrie 1918 şi 10- 12 septembrie 1919, a fost perioada de maturizare supremă a şvabilor bănățeni, constituind cea mai importantă cotitură în existența lor, cu începere de la colonizarea în Banat”….,,poziția svabilor din Banat, afirmată atunci şi cu claritate, o dată pentru totdeauna, a fost de unire a Banatului cu România, şvabii constituindu-se în cetățeni loiali, cu aceleaşi drepturi, în cadrul poporului român”. Volumul se încheie cu obișnuita colecție de fotografii, 24 la număr.

Pe coperta a patra a cărții este o prezentare consistentă a trudnicului autor: Studii, activitate științifică, activitate culturală, premii şi distincții.

Dumnezeu să îl ajute să meargă mai departe… să fie cum i-a urat I. Olărescu-să ajungă la cinzeci de volume!

Alexandru Stupariu-Şirianu

Într-un comunicat al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, se arată că miercuri, 22 februarie, în calendarul Bisericii Romano-Catolice este marcată MIERCUREA CENUŞII, această zi fiind începutul Postului Mare, al timpului de pregătire pentru Solemnitatea Învierii Domnului – Sfintele Paști. Miercurea Cenușii este pentru credincioșii romano-catolici zi de post sever și abstinență, introducând Postul Mare ca un timp special de reculegere, împăcare și meditație. În această zi în bisericile romano-catolice se celebrează un ritual special de binecuvântare a cenușii, care este apoi presărată pe fruntea credincioșilor, ca semn al pocăinței și întoarcerii de la păcat.

La Reșița, în cadrul Bisericii parohiale „Maria Zăpezii”, miercuri după-amiaza, începând cu ora 17.00, va fi celebrată o Sfântă Liturghie în limbile română, germană și maghiară, în cadrul căreia va fi sfințită cenușa de către preotul paroh Veniamin Pălie, după care acesta o va presăra pe fruntea credincioșilor prezenți. La Biserica parohială „Preasfânta Treime” din Reșița / Govândari, în Miercurea Cenușii va fi celebrată de asemenea o Sfântă Liturghie de către preotul paroh Attila Puskás începând cu ora 17.00.

Erwin Josef Ţigla