Comuna Densuș sub bagheta neobositului edil șef, Ionel Adrian VÎRTOPEAN, (foto) își dorește mereu o nouă înfățișare, fapt pentru care aici se pot consemna programe de finanțare nerambursabilă pentru investiții eligibile, toate mereu în folosul comunității și alocate pentru:

• Centrul local de informare și promovare turistică, amenajare de marcaje turistice precum marketingul serviciilor legate de turismul rural în comuna Densuș (program FEADR – Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice”)
• Modernizarea drumurilor forestiere în comuna Densuș (Valea Fierului, Căpriorul și Pârâul Ursului – Program FEADR – Măsura 125 b – „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea silviculturii”)
• Achiziționare utilaj buldoexcavator pentru serviciul public de gospodărire comunală, deszăpezire și întreținere spații verzi (Program FEADR Măsura 411 – 3220)
• Modernizare drumuri comunale și străzi în satele Densuș, Hățăgel, Peșteana, Peștenița, Poieni (Program FEADR – Măsura 7.2. „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică)
• Modernizare, renovare și dotare cămine culturale Densuș, Hățăgel, Peșteana, Peștenița, Poieni, Ștei (Program FEADR – Măsura 7.6. – „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”)
• Achiziționare utilaj multifuncțional pentru dotarea serviciului public de gospodărire comunală, (Program FEADR – Smăsura 19.20 – „Dezvoltarea satelor” pentru Asociația Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor GAL)
• Achiziționare sistem de supraveghere video în comună pentru creșterea gradului de siguranță publică a cetățeanului și reducerea fenomenului infracționalității (Program FEADR – Smăsura 19.20)
• Construire capelă mortuară în localitatea Densuș pentru asigurarea condițiilor optime în desfășurarea ceremoniilor funerare, precum depunerea persoanelor decedate, expunerea lor și oficierea slujbelor de înmormântare, dar și organizarea unor evenimente sociale și culturale cu caracter religios (Program FEADR – Smăsura 19.20 – „Dezvoltarea satelor” pentru Asociația Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor GAL)
• Creșterea capacității operaționale a comunei de prevenire a apariției pestei porcine africane prin achiziționarea de instalații de dezinfecție și dezinsecție (Program FEADR – Submăsura 5.1 beneficiari publici – Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale)

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În momentul în care poeta și campioana Giorgiana Miculescu m-a întrebat despre tineri pasionați de sport în Bocșa, tineri care și-ar dori o carieră sportivă, mi s-a părut ceva de domeniul fantasticului! Adică, tineri pasionați or fi, gândeam eu, dar care să și aibă curajul să o apuce pe un astfel de drum greu și destul de dur, nu prea îmi imaginam să existe la Bocșa.

Giorgiana Miculescu și Daniel Donci, după ce au obținut de la mine suficiente contacte telefonice ale unor profesori de sport și directori de școli, au pornit în căutare de tinere talente. Și au găsit câțiva elevi care ar îndeplini criteriile solicitate unui sportiv la canotaj, dar… încă nu s-a hotărât niciunul dintre aceștia să trateze acest subiect cu suficientă seriozitate.

Întâmplarea a făcut ca, totuși, una dintre elevele Școlii Gimnaziale nr. 1 Bocșa să dovedească talent și, mai ales, curaj, pentru a deveni membră a echipei CSM Timișoara, adică a Clubului Sportiv Municipal Timișoara și Asociația Județeană de Canotaj Timiș.

Este vorba despre Rucsandra Bucșă, frumusețea asta de fată care, deși atât de delicată, s-a dovedit a fi deosebit de puternică și hotărâtă!

Iar vinovatul principal pentru decizia Rucsandrei este dl. prof. Olimpiu Ștefănuț, profesorul de limba și literatura română, un dascăl dedicat și foarte îndrăgit de elevi. Olimpiu Ștefănuț a facilitat întâlnirea Rucsandrei Bucșă cu antrenorul Daniel Donci și cu barca. Restul… a venit de la sine! Specialiștii Gheorghe Anghel, Daniel Donci, Alin Homorogan și Zlatomir Balojin au remarcat imediat talentul și „tupeul” sportiv al Rucsandrei, care face din ea un excepțional cârmaci. Deosebit de încâtată de tânăra bocșeancă a fost și dna. Elisabeta Lipă, președintele Federației Române de Canotaj!

Rucsandra Bucșă s-a născut la Reșița în 28 februarie 2009, locuiește în Bocșa și este elevă a Școlii Gimnaziale nr. 1 din Bocșa Română. Este pasionată de pictură, de muzică și de sport, dorindu-și ca, la un moment dat, să practice  înot, dans sportiv și chiar sporturi extreme.

Din noiembrie 2022 este elevă a Școlii Gimnaziale din Fârdea, județul Timiș, și membră în echipa CSM Timișoara și Asociația Județeană de Canotaj Timiș, antrenându-se la Baza Sportivă de la Surduc.

Deși, de puțină vreme în echipă, Rucsandra Bucșa a participat la câteva competiții, obținând și câteva medalii de bronz și de argint. De exemplu: Campionatul Național de Fond Juniori și Seniori, Timișoara, 9 – 12.11. 2022.

Este o tânără căreia antrenorul Daniel Donci îi prevede un viitor excepțional! Iar Rucsandra, frumoasă și cu un rarisim bun-simț, vorbește cu entuziasm despre începuturile sale ca sportiv și despre toată această minunată poveste în care personajul principal și pozitiv este chiar ea.

De asemenea, este recunoscătoare profesorilor, oamenilor care au contribuit, într-un fel sau altul, la hotărârea ei de a accede la o carieră sportivă:  îi amintește cu drag pe Olimpiu Ștefănuț, pe Daniel Donci, pe Gh. Anghel, pe Alin Homorogan, pe Zlatomir Balojin și nu în ultimul rând, pe Elisabeta Lipă. Recunoscătoare este și părinților care o susțin și surorii sale, care îi este adesea alături în competiții, încurajând-o.

Rucsandra Bucșă este un copil minunat, o tânără curajoasă și deosebit de frumoasă și harnică, este bocșeanca serioasă, care și-a început drumul spre performanță. Iar despre acestea vorbește cu un firesc dezarmant:

„Sunt foarte entuziasmată! Am colegi minunați, care mă încurajează; am profesori extraordinari și-mi place foarte mult ceea ce fac. Mă simt împlinită sufletește! La rândul meu, îmi doresc să nu dezamăgesc! Îndemn toți copiii și tinerii spre sport, deoarece consider că nu este doar frumos, plăcut, să practici un sport, ci este și benefic pentru trup și minte. Ambele se dezvoltă armonios! Și pentru suflet e important, deoarece sportul înseamnă plăcere, înseamnă și distracție și relaxare, înseamnă socializare și colegialitate și acestea sunt foarte importante pentru suflet. Consider că, dacă în ceea ce faci pui suflet, adică faci cu sufletul, cu siguranță o să și reușești! O să fie cu succes!”

Succes îi dorim și noi tinerei Rucsandra Bucșă și-i promitem că la următoarea competiție îi vom fi alături, urmărind-o cu interes.

Și am să închei cu un aforism, nu știu dacă este cel mai potrivit, dar este cel care mi-a venit în minte scriind aceste câteva rânduri despre Rucsandra:

„Onoarea poate să nu câștige  putere, dar câștigă respect. Iar respectul câștigă putere.” (Mitsunari Ishida)

Izabela Domokos este un cadru didactic cu vocație și lucrează la Palatul Copiilor din Deva. Munca, disciplina și responsabilitatea sunt câteva repere fără de care aceasta nu ar fi reușit să ajungă o profesoară de limba engleză apreciată de elevi. La început a avut o dorință imensă de a studia limba engleză, care mai apoi s-a transformat în ceva mai mult decât un job, iar acum nu-și imaginează viața fără a fi profesor de limba engleză.

Cu bunăvoința ce o caracterizează, ne-a răspuns la câteva întrebări.

– Care este rolul catedrei de engleză în formarea conceptului moral cetățenesc al elevilor?

– Îmi place să-l citez pe faimosul poet, gânditor și om de știință german Johann Wolfgang von Goethe care susține că: „Cei care nu știu nicio limbă străină nu știu nimic despre propria limbă.” Învățarea unei limbi străine necesită un proces mai îndelungat de învățare și fără să ne dăm seama comparăm limba studiată cu limba noastră maternă. Prin această comparare noi conștientizăm valoarea limbii noastre pe care o vorbim zi de zi și devenim mai atenți la limbajul folosit.

Prin diversele lecții la care sunt expuși elevii, se aprofundează ideea de identitate și de valoare națională.

Prin învățarea unor obiceiuri engleze sau americane, involuntar ne întrebăm: La noi cum este? Cu ce suntem noi diferiți? Poate că această curiozitate nu s-ar naște dacă nu am intra în contact cu o altă limbă străină.

De multe ori spun elevilor mei faptul că atunci când trebuie să vorbească în limba engleză, să dea click pe engleză în creierul lor. Să gândească în engleză fără să traducă propozițiile care urmează să le spună. Fiecare limbă este compusă diferit, cu logică, cu accent și intonație diferită. Dacă în limba română nu trebuie să ne deschidem gura foarte tare, în engleză trebuie, altfel nu se înțelege ce dorim să spunem.

– Vorbiți-ne despre rolul limbii engleze în formarea individuală a elevului?

– Comunicarea într-o limbă străină se bazează pe abilitatea de a înţelege, de a exprima şi de a interpreta gânduri, sentimente şi fapte atât pe cale orală, cât şi în scris (ascultare, vorbire, citire şi scriere) într-o gamă potrivită de contexte sociale – la serviciu, acasă, în educaţie şi instruire – conform cu dorinţele sau nevoile individului.

Într-un fel sau altul mă simt norocoasă că predau o materie care este importantă și iubită de elevi. Având în vedere că trăim într-o societate în care comunicarea este esențială, învățarea limbii engleze este orientată în acest sens. Elevii vin cu drag la orele de engleză la Palatul Copiilor pentru că este o atmosferă care le dă sentimentul de siguranță, fără să le fie teamă că greșesc în exprimare sau în scris. Nu sunt taxați prin note pentru greșeli, dar nici nu râd de greșelile altora. Grupele formate sunt bazate pe nivelul de cunoștințe provenind din diverse școli. În sala de curs sunt cu toții colegi de grupă o dată pe săptămână. Deși se mai nimeresc să fie și colegi de clasă în grupă, regula noastră de aur este „Nu ne aducem problemele de la școală la Palat”. Avantajul meu ca și coordonator de cerc este faptul că eu am mână liberă să îmi aleg materialele care urmează să fie explorate la oră. În funcție de vârsta elevilor îmi aleg materiale care lărgesc orizonturile culturale ale elevilor. Vizionăm multe materiale video, citim cu voce tare, ascultăm materiale audio și cel mai important lucru, comunicăm în limba engleză. Cei mici nu scapă de dictare, dar pentru că nu este pe notă nu sunt speriați și sunt motivați să scrie corect pentru că la maxim două greșeli primesc o inimioară drept recompensă.

– Câți copii aveți înscriși la cursurile dumneavoastră? Cu ce este diferit sistemul de învățare de la Palat?

– Spre exemplificare, în anul școlar 2022-2023, în baza cererilor de înscriere, la Cercul de Cultură și Civilizație Engleză s-au înscris 218 de copii. Caietul nostru de la Palat este diferit de cel de la școală. Noi avem caiete studențești, în care lipim fișele primite. Am elevi care au același caiet de cel puțin trei ani. Aceste caiete nu sunt aruncate la sfârșitul anului școlar, ci dimpotrivă, sunt continuate până la ultima pagină. Elevii care consideră că uită să-și aducă caietul săptămâna următoare la oră, au posibilitatea să-și lase în clasă caietele pentru că o altă regulă de aur este să aibă fiecare caietul de la Palat la oră.

Am reușit să atrag și elevi de liceu la cercul de engleză. Am o grupă de Cambridge cu care fac pregătiri pentru examen. Sunt elevi din grupă care doresc să susțină examenul de competențe lingvistice anul acesta școlar. Cu ei fac intensiv pregătiri și cine dorește primește și temă de casă pentru săptămâna următoare.

Fiind într-un sistem educațional nonformal copiii vin fără teama de a primi note. Noi nu dăm note sau temă de casă. Vin din dorința de a învăța limba engleză într-o atmosferă relaxantă. În decursul a două ore cu pauza inclusă, avem timp să ne jucăm cu cele învățate și să avem jocuri pe roluri în care simulăm o situație reală cu diverse personaje pe care le aleg ei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR