Într-o recentă discuție, edilul șef al orașului Hațeg, Adrian PUȘCAȘ (foto), un om hotărât și ambițios care cu răbdare și multă implicare a reușit obținerea de semnături pentru contracte de finanțare, iar gându-i mereu la alte documentații pentru noi obiective pe care le dorește realizate din bani externi. Astfel am aflat: s-a semnat primul proiect finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, contractul de finanțare aferent investiției cu denumirea „Transpunerea în format GIS a documentației de amenajarea teritoriului – Plan Urbanistic General în Orașul Hațeg, județul Hunedoara”. Obiectivul acestei investiții este de a eficientiza procesul de autorizare a construcțiilor și de a oferi mai multă stabilitate și transparență investițiilor prin actualizarea în timp real a informațiilor privind mediul construit și de a crește accesul digital la documentele de amenajare a teritoriului și de urbanism a orașului Hațeg. Investiția vizează transpunerea în format GIS (Sistem Informațional Geografic) a Planului Urbanistic General (PUG), în corelare cu planul de mobilitate urbană (PMUD), pentru o mai bună planificare și organizare a teritoriului în vederea armonizării dezvoltării locale. S-a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Construirea de locuințe nZEB plus pentru tinerii din orașul Hațeg” finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Valoarea acestui obiectiv investițional este de 3.440.059,56 lei cu TVA, iar proiectul va consta în construirea de noi locuințe pentru tineri, respectiv 8 apartamente de locuit. O clădire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB – nearly Zero-Energy Building) cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile. S-a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de transport verde – Piste pentru biciclete în Orașul Hațeg” în valoare totală de 3.843.735,24 lei. Investiția va susține mobilitatea urbană verde prin asigurarea infrastructurii pentru transportul de tip piste pentru biciclete pe un traseu proiectat în lungime de 6,1 km, precum și instalarea unui număr de 6 stații de încarcare pentru vehicule electrice. Obiectivul este finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României și este derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar contractul de finanțare a fost semnat de toate părțile implicate în acest proiect investițional, respectiv MDLPA și UAT Oraș Hațeg, în calitate de beneficiar. Sistemul de iluminat public din orașul Hațeg și din localitățile Nălaț, Silvașul de Sus și Silvașul de Jos, va fi modernizat în urma aprobării etapei a II-a din cadrul proiectului finanțat cu fonduri de la Administrația Fondului pentru Mediu. Proiectul oferă o perspectivă clară de dezvoltare şi de progres, și anume: „Modernizarea și eficientizarea iluminatului public în orașul Hațeg, județul Hunedoara – etapa II“ parte a programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în infrastructura de iluminat public – cheltuieli eligibile în valoare de 3.359. 836,95 lei cu TVA. Obiectivul de investiții vizează modernizarea și eficientizarea iluminatului public prin înlocuirea aparatelor de iluminat existente cu unele perfomante cu tehnologie LED, precum și implementarea unui sistem inteligent de telegestiune, conducând la economii de energie electrică de peste 65% față de situația actuală. Acest proiect este complementar proiectului aflat la ora actuală în implementare „Modernizarea, extinderea și eficientizarea sistemului de iluminat public în orașul Hațeg” din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2021.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Scriitorul, jurnalistul, editorul, directorul Editurii „TIM” din Reșița, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul”: iată multiplele valențe ale unuia dintre cei care își dedică viața culturii caraș-severinene precum nu mulți o fac, și se pot mândri cu aceasta – Gheorghe Jurma, cel născut în urmă cu 78 de ani, la 5 februarie 1945, în satul Bobda, județul Timiș. Alte repere importante în viața sa: în 1956 s-a mutat la Timișoara, din 1970 s-a stabilit la Reșița. Puțini știu probabil că, după școala primară (cl. I – IV) în satul natal, apoi după absolvirea școlii gimnaziale la Timișoara, a urmat, începând cu anul 1959, Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, secția arte plastice (având ca profesori nume celebre de atunci și de astăzi, precum Iulius Podlipny, Victor Gaga, Gabriel Popa, Constantin Flondor, Ştefan Bertalan, Simion Mărcuș). După absolvirea acesteia s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, unde iluștri profesori precum Gheorghe I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, Eugen Todoran, Iosif Cheie, Victor Iancu, Nicolae Ciobanu, Gheorghe Ivănescu, Lucia Jucu Atanasiu, Traian Liviu Birăescu, Ileana Oancea i-au pecetluit destinul până în ziua de astăzi. După terminarea studiilor și efectuarea stagiului militar a fost angajat redactor al ziarului „Flamura” (1970 – 1989) din urbea noastră, proaspătă reședință de județ. Din anul 1970, destinul său se interferează așadar, cu destinul oamenilor și al diferitelor instituții și organizații din sud-vestul țării, din județul Caraș-Severin. Cariera publicistică, cea care l-a format și transformat, a început-o în ultimul an de facultate, când a participat la apariția revistei studențești „Forum” a Universității timișorene, în calitate de redactor-șef adjunct. În perioada 1970 – 1989 a fost redactor la ziarul „Flamura“, pentru probleme de cultură și învățământ. De la înființarea ziarului „Timpul“, din 4 ianuarie 1990, a fost redactor-șef al acestuia și director al S.C. „Timpul” S.R.L. până în 1993. Din 1993 este director al Editurii „Timpul” (azi „TIM”) din Reșița. A înființat și a condus o mulțime de publicații, printre care: „Semenicul“ (din 1971), „Caraș-Severinul“ (din 1972), apoi „Almanahul presei și tiparului”, Reșița, 1984; „Momente din istoria tiparului românesc la Caransebeș”, Caransebeș, 1985; „Zilele Culturii la Reșița” (caiet-program – redactor la mai multe ediții, între 1974 și 1984), „Permanențe reșițene” (caiet-program al „Zilelor Culturii la Reșița”, 1985 – 1989); numeroase alte titluri de mai lungă sau scurtă durată înainte de 1989 și după 1989 („Bistra“, „Şcoala cărăşeană“ etc.). A contribuit la apariția revistelor „Almăjana“ Bozovici, „Bocșa culturală“ Bocșa, „Jurnal de liceu“ Oravița și altele. Din 2013 este în colectivul de redacție al revistei „Nedeia“. Este, de asemenea, director al mai proaspetei reviste „Reşiţa literară“. În timpul facultății a activat la cenaclul Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, debutând cu proză în 1968. Din 1970 activează la Cenaclul literar „Semenicul“ din Reșița, căruia îi este coordonator din 1971 până astăzi şi despre care a scris volumul „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” (2019, la 70 de ani de la înfiinţarea acestuia). A înființat revista „Semenicul” în 1971, întâi sub forma unor caiete șapirografiate, iar din decembrie 1972 ca revistă tipărită. Aceasta a avut apariții intermitente, pe măsura cutumelor ideologice și posibilităților financiare ale vremurilor. După 1990, revista a apărut în mai multe formate, din 2001 stabilizându-se sub formă de carte, în ultimii doi ani, 2021 și 2022, apărând 2 numere pe an. Domnul Jurma este și astăzi redactorul-șef al revistei „Semenicul“. A colaborat cu critică și istorie literară la publicațiile: „Orizont”, „Semenicul”, „Steaua”, „Forum” (studențesc), „Transilvania”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Drapelul roșu”, „Flamura”, „Caraș-Severinul”, „Studii de limbă, literatură și folclor”, „Generații”, „Bocșa culturală”, „Almăjana”, „Reflex” ș.a. Gheorghe Jurma a fost redactor al celor mai multe dintre culegerile și antologiile apărute între anii 1970 și 1989 pe plan reșițean sau județean, începând cu volumul „Prinos“, o culegere de poezie a membrilor cenaclului „Semenicul”, iar după 1990, la multe alte volume. De-a lungul anilor, Gheorghe Jurma s-a ocupat de cenaclurile literare de adulți, dar și de școlari sau de tineret din Reșița, asigurând succesiunea generațiilor și valoarea creatorilor. A organizat manifestări culturale în Reșița și în alte orașe ale țării, întâlniri cu scriitori importanți din țară, a inițiat și promovat concursuri literar-artistice municipale și județene (interjudețene), a susținut artiștii plastici, dascălii cu preocupări umaniste, instituțiile de cultură. Pentru a aminti toate cărțile publicate de Gheorghe Jurma, mi-ar trebui multe pagini. M-am decis doar la o selecție a titlurilor, care sunt considerate de mine drept importante: „Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin” (1976); „Presa și viața literară din Caraș-Severin” (1978); „Banatul și Eminescu” (1989); „Descoperirea Banatului” (1994); „Întâmplări cu Afilon” (1995), „Reșița” (album, 1996); „Caraș-Severin” (album, 1996, în colaborare); „Istorie și artă bisericească. Biserici din Protopopiatul Ortodox Român Reșița” (2000, în colaborare cu Vasile Petrica); „Sadoveanu sau lupta cu balaurul” (2002); „Cu Editura Timpul, peste timp” (2004); „Mircea Eliade și modelul tinereții” (2005); „Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița” (2006); „Amintiri din pagini de ziare” (2008, al doilea volum în 2009); „Momente de istorie culturală. Caraș-Severin, 1944 -1989” (2008); „Literatură și istorie” (2008); „Constantin Lucaci – simfonia fântânilor” (2009); „Istorie și cultură” (vol. 1, 2010); „Dicționarul localităților din Caraș-Severin” (vol. 1. A – C, 2011); „Biblioteca și oamenii cărții” (2012); „Molineştii” (2012); „Trifoiul cărășean” (2012), „Nicolae Iorga şi Banatul” (2010, ediţia a II-a în 2020), „Pavel Bellu” (2016), „O carte pe zi” (2020), „Scriitori din Banat” (primul volum, 2020), „Ioan Munteanu, primul poet de la Bobda” (2021). Împreună cu subsemnatul, a lansat în anul 2009 un ciclu de „viziuni” ale celor mai importante localități ale județului Caraș-Severin. Astfel au apărut până în prezent următoarele cărți-album: „Reșița: Viziuni / Reschitza: Visionen” (2009), „Anina – Steierdorf: Viziuni – Visionen” (2012), „Bocşa – Viziuni / Bokschan – Visionen” (2014), „Oravița: Viziuni – Visionen” (2017), Caransebeș: Viziuni / Karansebesch: Visionen” (2020) și „Reșița: Viziuni 2 / Reschitza: Visionen 2” (2021), în parte distinse de filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2018 am editat împreună cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, o carte de referință în arealul cercetărilor legate de poetul național. Ca o continuare a acestei cărți-album se poate numi și apariția editorială „Ecouri eminesciene” apărută la Reșița printr-o colaborare a editurilor „TIM” și „Banatul Montan”, în anul 2021. De asemenea împreună am realizat cartea-album „Muzeul de locomotive cu abur Reșița = Das Dampflokomotivenmuseum Reschitza = The Railway Steam-engines Museum of Reșița = Le Musée des Locomotives à vapeur de Reșița”, apărută anul trecut la Reşiţa, în cadrul Editurii „Banatul Montan”, an în care s-au sărbătorit cei 150 de ani de la fabricarea aici a primei locomotive cu aburi pe teritoriul de astăzi ai României. De fapt, acestui jubileu, dar și celui de 250 de ani de istorie industrială la Reșița din anul 2021, editorul Gheorghe Jurma le-a dedicat mai multe apariții editoriale, care toate au contribuit la recunoașterea primatului industrial reșițean. Să amintim aici cele semnate Romulus Vasile Ioan și Nicolae Sârbu. O carte specială semnată de scriitorul Gheorghe Jurma este și cea dedicată fântânii cinetice din centrul municipiului de pe Bârzava („Constantin Lucaci: Fîntîna din Centru”), apărută 2021. Numele lui Gheorghe Jurma a apărut în foarte multe apariții colective. Să amintesc aici doar câteva: „Efigii” (Timișoara, 1968); „Atelier al cercurilor literare (antologie)” (Timișoara, 1977); „Caraș-Severin: monografie” (București, 1981); „Orașul cu poeți” (1995; ed. II revăzută și adăugită 2011); „Nichita. O carte gândită și realizată de Gheorghe Jurma” (ediția I – 1996; ediția a II-a – 1998, ediția a III-a – 2003); „Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin la 10 ani de activitate” (2001); „Cuvinte pentru urmaşi. Modele şi exemple pentru Omul Român” (Bucureşti, 2005), „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică” („Polirom”, 2012), „Bănăţeni pentru viitorul României” (Timişoara, 2019), „Enciclopedia Banatului. Literatura” (Timişoara, 2016). Cel sărbătorit de noi astăzi a inițiat și susținut proiectul „Orașul cu poeți“ prin colecția de la Editura „Timpul” (azi „TIM”), în care au apărut multe cărți ale poeților reșițeni, care au propulsat pe plan național Reșița ca spațiu literar specific și numele scriitorilor de aici. Gheorghe Jurma a îngrijit de asemenea în cadrul Editurii „Timpul” (azi „TIM”), sau la alte edituri, peste 700 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară etc., la multe scriind prefețe, postfețe ș.a.m.d. În aceeași măsură a susținut consecvent promovarea Reșiței în circuitul național de valori și, respectiv, recunoașterea, acasă, a celor deja cu largă notorietate; a tipărit cărți ale unor reșițeni (precum acad. Mircea Martin, Dan Farcaş, Toma George Maiorescu), monografii dedicate întreprinderilor, instituțiilor, personalităților care trăiesc în țară sau străinătate, ca, spre exemplu, „Istoria uzinelor din Reșița (1771 – 1996)” și „Istoria locomotivelor și căilor ferate din Banatul Montan” de Dan Perianu; „225 de ani de siderurgie la Reșița”; „Hoinărind prin Reșița pierdută” de Dan Farcaș; „Reșița filologică” de Marcu Mihail Deleanu; „Viață și memorii” de Mircea Popa; „Reșița de altădată”, un album de Gheorghe Jurma și Arsenie Boariu; romanul reşiţean al lui Vasile Bogdan „Cumpăna”; monografii despre Dr. Corneliu Diaconovici, Sabin Pautza și multe altele. Despre activitatea şi orientările sale aflăm detalii în volumul „Ce lăsăm în urma noastră. Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crişciu” (2015). Deosebit de importante sunt pentru cultura Banatului Montan volumele sale: „Reșița literară” (2015, 2016), „Reșița muzicală” (2015), „Panorama presei din Caraș-Severin” (2018), dar și colaborarea sa la „Enciclopedia Banatului” editată la Timișoara, sau la alte dicționare și lucrări de referință în domeniile literare în special și culturale în general („Şcoala Populară de Arte şi Meserii «Ion Românu» Reşiţa la 70 de ani”, 2018, cu Mariana Dănescu). Are în lucru un volum despre „Reşiţa culturală“ şi „O istorie obiectiv-subiectivă a revistei «Semenicul»”. Pe plan național, Gheorghe Jurma a lansat colecția „Eminescu“, publicând 17 titluri ale unor autori din țară, făcând din Reșița „un adevărat centru de cunoaștere și cercetare eminesciană“, cum spune prof. dr. Mircea Popa din Cluj-Napoca. Pentru această colecție, Gheorghe Jurma a fost distins în anul 2000 cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“. În această colecţie au apărut şi cărţile sale dedicate poetului: „Eminescu – gând şi cânt” (1998), „Vreme trece, vreme vine” (2007), „Cartea care deschide lumea“ (2010). Lui Gheorghe Jurma i s-au acordat diferite premii locale, între care Marele Premiu al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“, titlul de Senior al culturii cărășene, cele primite din partea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița sau cele din partea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin din Reșița și a celei Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa etc., de asemenea, premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara. Cu puţine zile în urmă i s-a acordat, din partea Episcopiei Caransebeşului, ordinul „Crucea «Episcop Elie Miron Cristea» clasa a II-a pentru mireni.” Este Cetățean de onoare al municipiului Reșița din 15 decembrie 2009, Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 27 ianuarie 2015 și Cetățean de onoare al orașului Bocșa din 31 martie 2022. Este, totodată, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, din 5 februarie 2020. Nu există manifestări literare / culturale de referință care se organizează la Reșița, la care să nu fie invitat, Gheorghe Jurma aducându-și contribuția la reușita acestora. Iată doar câteva succinte spicuiri din activitatea unui om care s-a pus în slujba culturii caraș-severinene prin tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului. Ad multos annos, Gheorghe Jurma, la împlinirea a 78 de ani de viață dedicată, în primul rând, Banatului!
Sâmbătă, 04 februarie 2023, începând cu ora 10.30, în Sala Teatrului Municipal ”Traian Grozăvescu” din Lugoj a avut loc un eveniment de suflet cu denumirea ”Parfum de poezie”, un ”Concurs Județean de Recitare” ce a ajuns la ediția a VI-a organizat de Școala Gimnazială Nr.2 Lugoj, secțiunile fiind: recitare de poezie în grai bănățean și recitare în versuri eminesciene. Cum numai un profesor serios și iubitor de poezie eminesciană, prof. Ana-Maria Dan, poate să dea dovadă de o coordonare exemplară, susținând din umbră, cu suflet pentru suflet, pe toți participanții mici și mari la această competiție, acest eveniment cultural a fost unul reușit din toate punctele de vedere. Atmosfera din sală a prins viață din prima clipă datorită doamnei director Cristina Pop-Coman, omul care a încurajat tinerii participanți la acest concurs cu zâmbetul plin de bucurie, dar și cu dragostea ce le-o poartă minunaților elevi ai acestei școli cu renume. Astfel că o parte din emoțiile recitatorilor au fost preluate de stimata doamnă dir. Cristina Coman prin încurajarea, dar și susținerea totală de care a dat dovadă, drept pentru care spun cu toată sinceritatea că această doamnă reprezintă o bucățică din inima sistemului de educație. Elevi frumoși din învățământul primar și gimnazial au pus piciorul pe scena teatrului recitând cu emoție și multă dragoste din opera marelui nostru poet Mihai Eminescu. Ce poate fi mai adevărat decât puritatea acestor copii care din nimic fac totul, care ne arată că nu există întuneric pentru că ei sunt mereu acolo în lumina caldă a orizontului, care ne scriu cu litere de pământ, de cer, că există în fiecare din noi un copil ce își poartă regatul peste tot, lăsând porțile deschise timpului pentru a se juca din când în când. Pot spune că în sala de spectacol a teatrului m-a cuprins primăvara în aceste ore parfumate de poezie, am renunțat la prezent și am lăsat copilului din mine să își facă de cap cu balsamul de suflet primit cadou de la zecile de mâini adunate în jurul meu, o clipă am vrut să îi mulțumesc cuiva, dar m-am trezit în vâltoarea tinereții care îmi șoptea la ureche versuri încărcate cu iubire ale poeziei ”Rugăciune”, și parcă toată suflarea din sală, părinți, bunici, prieteni, se închinau Divinătății. Doamne, cât de perfectă ai făcut ființa noastră, ca să simți iubirea în cuvinte, copilăria în gesturi, frumusețea în strălucirea ochilor. ”Crăiasă alegându-te Îngenunchem rugându-te, Înalță-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie. Fii scut de întărire Și zid de mântuire, Privirea-ți adorată Asupră-ne coboară, O, maică preacurată, Și pururea fecioară, Marie!” (”Rugăciune”, de Mihai Eminescu) A fost o competiție înscrisă în CAEJ 2022-2023 în care zeci de elevi din învățământul primar și gimnazial au pus o piatră la temelia poeziei eminesciene, dar și a poeziei în grai bănățean, iar toată suflarea prezentă la acest adevărat spectacol a fost pătrunsă de sensibilitate, originalitate, talent, trăiri, simțiri, multă creativitate, imaginație. Câteva secunde m-am rupt de realitate și am intrat în copilăria mea, în locul și momentul în care l-am cunoscut pe Eminescu, acolo natura îmi îmbrățișa ființa, apoi am revenit la prezentul ce mă privea în față spunând: ”Până la urmă cu aceste lucruri rămânem, pentru că emoția participării la aceste acțiuni culturale ne urmăresc toată viața ajutându-ne să ne regăsim atunci când credem că pierdem bucăți din noi, pentru că Eminescu este culoare, tremur, frământare, eșec, reușită, libertate, sărut, dorință, iubire, tulburare, împlinire, dragoste de viață, bucurie, Eminescu este cartea de identitate a timpului din noi.” Astăzi, parcă mai mult ca oricând, căutăm adevărul în versurile poetului, ne identificăm cu personajele din opera sa, simțim și trăim exact ce transmite Eminescu în tot ce a scris, astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de Eminescu, Luceafărul ce ne-a luminat drumul copilăriei noastre eterne, Luceafărul care ne hrănește cu iubirea de țară, de pământul strămoșesc și cel mai important este că trebuie să avem grijă de el. Toți care au pus umărul la organizarea și buna desfășurare a acestui eveniment cultural merită cu adevărat felicitați, cadre didactice, personalități ale culturii lugojene ( Cristina Pop Coman, Ana Maria Dan, Diana Boian, Sergiu Boian, Silviu Boian, Dan Liuț, Tilore Kortner, Mihaela Kristof, Paulis Vasile Alexandru, Adriana Weimer, Maria Rogobete), dar cel mai mult merită admirați, felicitați și susținuți minunații copii curajoși, ei au adus în inimile tuturor din Sala Teatrului ”Traian Grozăvescu” din Lugoj balsamul de suflet care va parfuma multă vreme ființa noastră, iar pentru mine a fost cel mai frumos cadou de ziua mea care este în 05. februarie 2023, mulțumesc pentru diploma primită în calitate de membru al juriului. Atât diplomele de participare cât și premiile au fost înmânate elevilor la finalul evenimentului, fiecare copil bucurându-se de această zi scăldată în parfum de poezie, emoțiile transformându-se în milioane de speranțe. Felicitări, Școala Gimnazială Nr. 2 Lugoj! Felicitări tuturor cadrelor didactice iubitori de poezie eminesciană, iubitori de cultură!
UZPR CARAS SEVERIN 