Sunt personalități ale locului, care au marcat acest frumos Banat Montan de-a lungul vieții atât de mult, încât rămân înscrise în Cartea de Aur a acestei părți de țară pentru veșnicie. O astfel de personalitate a fost și Constantin Gruescu, trecut la cele eterne acum trei ani, în data de 22 ianuarie 2020, la el acasă, în „Casa Binelui” din Ocna de Fier.
Născut la Dognecea în data de 12 aprilie 1924, Constantin Gruescu a crescut, a învățat și a îmbătrânit iubind mineritul și oamenii dedicați adâncurilor. A adunat de-a lungul anilor minerale și roci din Munții Banatului, punând bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din casa sa, un muzeu privat, care avea să facă cunoscute Ocna de Fier și Dognecea nu numai în țară, ci și departe, peste hotarele României.
Alături de Tanti Mia, soția sa, care l-a însoțit de-a lungul zecilor de ani în activitatea sa în slujba Binelui, Nea Costică Gruescu a fost un om deosebit, un om care a iubit locul său natal și l-a făcut cunoscut pretutindeni. Cei care răsfoiesc caietele sale de amintiri, cu înscrisuri lăsate drept dovadă de cei au trecut pe aici, vor găsi nume de oameni importanți din știință și cercetare, din politică și administrație, din cultură și educație, reprezentanți ai caselor regale, ai bisericii, oameni importanți și oameni simpli, elevi, studenți, maturi și vârstnici…
Pasiunea sa dedicată geologiei acestor plaiuri va dăinui pe mai departe prin donațiile sale oferite unor instituții din România și de pe mapamond, precum și prin ce ne oferă și astăzi „Casa Binelui” din Ocna de Fier.
De-a lungul vieții, lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine și medalii, diplome și însemne de recunoștință. Din partea Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie 2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, i s-a conferit Titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), al orașului Bocșa (17 aprilie 2014), al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea (10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, printre altele, Diploma „Persona Maxima” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin (17 decembrie 2001), Diploma de Membru de Onoare al Muzeului Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 aprilie 2013).
A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale „Plai Mioritic” din Iași și al Societății Române de Geografie.

Erwin Josef Ţigla

În data de 19 ianuarie 2023, în cadrul Săptămânii Culturii Naționale, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, împreună cu câțiva parteneri de nădejde, a organizat un eveniment inedit pentru Bocșa, în două părți: o parte dedicată istoriei – marcarea celor 130 de ani de la construirea căii ferate Bocșa Montană – Reșița –  și o parte dedicată artei –  Finisajul expoziției „Picătura de culoare a lui Nik”,  semnată Nicolae Potocean.

Preț de două ore, Gara Vasiova (Stația C.F.R. Bocșa Vasiova) a fost gazda unui eveniment istoric prilejuit de marcarea celor 130 de ani de la construirea căii ferate Bocșa-Montană- Reșița, eveniment programat pentru luna noiembrie 2022, dar, din motive obiective, amânat pentru ianuarie 2023.

Inițiativa a aparținut Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, după participarea la evenimentele Reșiței, organizate în anul 2022, cu ocazia aniversării celor 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur în Sud-Estul Europei (Resicza, 1872), – 100 de ani de la construcția Fabricii de Locomotive cu Abur Reșița (1922) și – 50 de ani de la inaugurarea Muzeului de Locomotive cu Abur Reșița (1972) – triplă aniversare în cadrul căreia a fost lansat și albumul „Locomotive Reșițene.”

Astfel, în data de 19 ianuarie 2023, de la ora 12.00, în Gara Vasiova, s-a desfășurat expoziția „130 de ani de la construirea căii ferate Bocșa Montană – Reșița” și lansarea cărții „ Locomotive reșițene”, album realizat de Casa de Cultură Studențească Reșița, director Daniel Amariei, cu sprijinul doamnei dr. Ada D. Cruceanu (prefațatorul cărții), dlui. Andrei Bogdan Mihele și al Muzeului Cineastului Amator, dir. Andrei Bălbărău.

Publicului, aflat în număr considerabil pe peronul Gării Vasiova, i-au fost prezentate fotografii vechi ale locomotivelor reșițene, precum și ale căii ferate Bocșa-Reșița, iar despre subiectul propus au vorbit: dr. Ada D. Cruceanu, Bogdan Andrei Mihele, Andrei Bălbărău și Gabriela Șerban.

Întâlnirea s-a dovedit a fi una de excepție, partenerii fiind instituții serioase și bine reprezentate: Primăria Orașului Bocșa a fost reprezentată de dl. Cristian Coman; Regionala de Căi Ferate Timișoara (director Adrian Istrati) a fost reprezentată de dna. Lidia Jurca, șeful gării Vasiova; Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa a fost reprezentat de un număr mare de elevi însoțiți de directorul Dragoș Vasile, prof. dr. Liana Ferciug și bibliotecarul liceului, prof. Dănuț Stănchescu.

De asemenea, au fost prezenți la eveniment importanți oameni de cultură din Bocșa, Reșița, Anina; preoți ai orașului gazdă, precum și cadre didactice de la Liceul Teologic Baptist Reșița, secția Bocșa.

Trebuie să precizăm că, în Lista Monumentelor Istorice din Caraș-Severin, Gara CFR Bocșa Vasiova are codul CS II-m-B-11039 și datează sec. XIX; de asemenea Ansamblul Gării Bocșa Montană, Gara Bocșa Montană și Gara CFR Bocșa Română.

Așadar, evenimentul organizat în 19 ianuarie 2023 în cadrul Săptămânii Culturii Naționale, s-a desfășurat într-o gară cu istorie, cu tradiție, un loc din care ne stau mărturie mulțime de imagini, de fotografii vechi, un loc cu povești consemnate în paginile unor reviste ale vremii. De exemplu:

În revista „Vasiova” anul X, nr. 20 – 24, Timișoara, 15 Noiembrie – 15 decembrie 1938, pe prima pagină Tata Oancea așează o vedere de ansamblu a Comunei Vasiova cu specificația „locul de naștere a lui Tata Oancea, redactorul-proprietar al revistei Vasiova” și vine cu explicația:

„Fotografia e luată din muntele Pulzan, cu vreo 50 de ani în urmă, și reprezintă un sfert numai din fruntașa comună. Sus, la dreapta, sub poalele pădurei se vede fosta „Moară din Țarină”, a cărei roți le-a întors o sută de ani, valurile romanului râu „Berzobia” – Bârzava – , iar jos, la stânga, unde se văd zidirile  celea lungi, e faimoasa Gară Vasiova, în carea Întregitorul Rege Ferdinand I, în drumul său spre Reșița, a ascultat lăcrămând, fermecătoarele cântări ale vestitului cor mixt „Doina”, din localitate, a lui popa Zuiac”.

În revista „Cuvântul satelor”, Anul II, nr. 14, Lugoj, 31 martie, 1928, p. 3, Aureliu Novac, un țăran condeier din Vasiova, semnează un articol intitulat „Jos tabla, sus tabla” în care vorbește tocmai despre „tabla din gară” cu denumirea „Vasiova” și toată aventura așezării acesteia. Articolul este redat și în revista„Valea Bârzavei” anul IV, nr. 3(25), martie 2005.

Iar exemplele pot continua!…

După evenimentul din Gara Vasiova, invitații s-au deplasat la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa pentru finisajul expoziției lui Nicolae Potocean, expoziție deschisă din 15 decembrie 2022, intitulată „Picătura de culoare a lui Nik”.

Despre artistul plastic Nicolae (NIK) Potocean și lucrările expuse au vorbit, la modul excepțional, criticul și istoricul de artă dr. Ada D. Cruceanu, artistul plastic Gustav Hlinka (președinte Deutsche Kunst Reșița), dr. Dana Antoaneta Bălănescu și Mihai Chiper, preș. Asociația Culturală „Arcadia” Anina.

Ziua de 19 ianuarie 2023 s-a dovedit a fi una binecuvântată de Dumnezeu! Deși înnorată și ploioasă, întâlnirea din Gara Vasiova a fost senină și fără ploaie; iar, în timpul evenimentului din bibliotecă, a început din nou o ploaie, care se asorta perfect cu lucrările lui NIK Potocean!

Un eveniment bine primit de iubitorii de carte și cultură, pe care-l vom reinterpreta în primăvară,  în Gara Bocșa-Montană!

Bănățenii creștini s-au obișnuit ca în fiecare an, în a doua parte a lunii ianuarie, să se organizeze în această parte de țară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor sau, cum o cunoaștem cu toții, Săptămâna de rugăciune ecumenică.

Tradiția Octavei de rugăciune a început în 1740, în bisericile protestante din Scoția. Inițiativa a fost continuată de Asociația marilor biserici creștine și dezvoltată de Biserica Catolică prin organizarea unei Octave de rugăciune. Perioada Octavei de rugăciune ecumenică, 18 – 25 ianuarie, este marcată de către Biserica Romano-Catolică prin sărbătorirea Catedrei Sfântului Petru și Convertirea Sfântului Paul.

În diferite țări, broșura cu rugăciunile pentru unitate este folosită de creștini pentru rugăciuni particulare în luna ianuarie și pentru celebrări colective în preajma Rusaliilor. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este lună de vacanță, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor este programată tot în preajma Rusaliilor, ori cu o lună sau două mai târziu.

În județul Caraș-Severin, Octava se desfășoară în acest an pentru a 31-a oară, mișcarea pentru unitatea creștinilor fiind una dintre cele mai solide și perseverente din țara noastră, un exemplu pentru multe alte regiuni din țară și chiar peste hotare.

Motto-ul Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales și de data aceasta pe plan internațional: „Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi judecata!” (Is 1,17).  Sub acesta se vor reuni creștinii diferitelor confesiuni împreună cu îndrumătorii lor spirituali și în acest ianuarie în diferite biserici creștine din județ.

Erwin Josef Țigla

Am atâtea trăiri în mine, nici nu știu cum să-mi exprim clipele pline de fericire atunci când sunt întrebată: De ce râzi? Nu pot să spun de ce. Sunt emoționată, iar aceste emoții vin de la prea plinul vas de bucurie ce mi-a fost dăruit la naștere, dar și mai târziu, pe drumul vieții mele am primit un diamant ce-l port în piept, pe el sunt pictate poeziile marelui Eminescu. Ciripitul păsărelelor, foșnetul frunzelor, mugetele vacilor, lătratul câinelui, strigătul pisicii de pe acoperiș, ronțăitul iepurașilor, măcănitul rațelor, apoi florile din curtea mea, mușcatele veșnic frumoase și arătoase, invincibile și nemuritoare, parcă îmi spuneau: ”Vezi, așa trebuie să fii, ca noi!” Auzeam în fiecare seară un cântec, era cântat în surdină, venea de la ”Regina Nopții” ce își avea palatul pe pervazul ferestrei bunicii, vai cât era de frumoasă…intram în noapte ținându-ne de mână, mama mă striga: Mariana, Mariana, hai la culcare! Dar Regina Nopții nu mă lăsa, noi două scriam o poezie într-un sat cu oameni plini de viață și dorințe, un sat care se numește Topleț.
Apoi diminețile, natura cobora din pat și înviorată trăgea clopotele să audă cei mai leneși, undeva, pe-un picior de plai, într-o pajiște ca un rai, pluteau versurile lui Eminescu, de mic copil tata îmi recita versuri eminesciene iar eu mă contopeam cu armonia ce se înfiripase în tot ce exista, pentru că Eminescu…pentru că el, marele poet a existat.
Eminescu mi-a dat putere să văd cum sunt, de ce îmi strălucesc ochii, cât de bine îmi șade rochița, ce roșu aprins au obrajii, să simt razele de soare care dansează pe mâinile mele, apoi berzele, Doamne, cum stau acolo sus și dansează cu picioarele alea lungi, totul din jurul nostru este o minune, ziua cu parfumul ei energic, apoi seara pe dealuri, pe văi, pe lunci, cu chemările și dorințele și deodată noaptea ce-și ascunde secretele în stelele atât de misterioase, de câte ori nu l-am întrebat pe marele poet, oare eu sunt o stea? El a spus mereu: Da! Și atunci cine suntem cu adevărat? Răspunde-mi drag poet, pentru că nu ai scris degeaba poezia ”Demonism”, răspunde-mi! Ești atât de departe, însă atât de aproape de inimile noastre, pentru totdeauna în gânduri, pentru totdeauna în ființa noastră, te rog, răspunde! În mintea mea răsună: ”O raclă mare-i lumea. Stelele-s cuie/ Bătute-n ea și soarele fereastră/ La temnița vieții”.
Glasul lui Eminescu răsună peste toată țara românească, copii, părinți, bunici, până și muzica pe versuri eminesciene fac licuricii să danseze în noapte. Și chiar a vorbit serios atunci când mi-a spus că sunt o stea, voi străluci mereu și voi dansa atât cât mă lasă noaptea pentru că dimineață o să mă transform într-un dor, așteptând liniștea serii, lăsată să mor, la marginea mării…Dar toți pământenii suntem stele, mereu călătoare, strălucitoare, întotdeauna vorbitoare.
”Luceferi, ce răsar
Din umbră de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O să-mi zâmbească iar”
Dor de Eminescu, dor de frumusețea vieții, dor de iubire, dor de magia inimilor înfierbântate, dor de liniștea din jur, dor de oameni curați la suflet!

Maria ROGOBETE – MEMBRU UZPR-

Proiectul „Fii avocat în școala ta”, inițiat, finanțat și implementat de Uniunea Națională a Barourilor din România, în parteneriat cu Ministerul Educației, derulat, la nivelul județului Hunedoara, de 24 avocați voluntari din cadrul Baroului Hunedoara, continuă și în 2023.

Demarat în luna martie 2022, proiectul – după cum ne spunea  avocat Claudia DAVID (foto) – s-a adresat unui număr de peste 20 de mii de elevi de școală generală și gimnaziu din toată țara, peste 1.000 de avocați voluntari fiind implicati în desfășurarea orelor de educație juridică non-formală, în prezent fiind în derulare ediția a II-a (anul școlar 2022 – 2023).

În județul Hunedoara, în perioada noiembrie – decembrie 2022, 15 clase din 5 unități de învățământ, din mediul urban și rural (Deva, Hunedoara, Lupeni, Șoimuș), au beneficiat de orele de educație juridică non-formală.

Cum să eviți să fii victima unor infracțiuni violente, sexuale sau informatice; ce sunt drepturile și libertățile; care sunt limitele exercitării lor și ce înseamnă să fii avocat, judecător ori procuror sunt doar câteva dintre informațiile pe care elevii hunedoreni le-au aflat de la avocații voluntari.

Succesul proiectului se reflectă în reacțiile elevilor, care au fost rugați să răspundă anonim unor chestionare, acestea relevând aprecierea de care s-au bucurat orele de educație juridică non-formală la nivel național (calificativele „foarte util” și „foarte bun” fiind acordate de elevi în peste 90% din cazuri).

Ediția a II-a a proiectului „Fii avocat în școala ta” va continua până la finalizarea anului școlar curent, elevii urmând să fie implicați și în activități exemplificative, practice, cum sunt procesele simulate, vizitele în săli de judecată și dezbateri libere. 

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Recent, comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu – după cum ne specifica Dorel Ovidiu BRETEAN (foto) în calitatea sa de comisar șef – au efectuat un număr total de 195 inspecţii, planificate cât și neplanificate.

Inspecţiile planificate (45) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.

În cadrul inspecţiilor neplanificate a fost efectuat un număr de 150 controale după cum urmează: 31 în urma autosesizării; 19 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 26 efectuate în urma sesizărilor; 50 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 16  cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; 5 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior; 3 pentru identificarea de obiective noi.

Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: nerespectarea prevederilor autorizaţiei/ autorizatiei integrate de mediu/ acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002; lipsa autorizației de mediu pentru activitatea desfășurată; depozitarea deșeurilor în spații neautorizate.

În urma acestor controale, au fost aplicate 30 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 13 avertismente și 17 amenzi (cele mai mari au avut valori cuprinse între 40.000 lei și 60.000 lei), în valoare totală de 328.500 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 Să fii om, înseamnă să fii sincer, realist, curajos, înseamnă că trebuie să ai coloană verticală, înseamnă că în orice vremuri trăiești trebuie să spui adevărul și numai adevărul.Și am ajuns să trăim vremuri nebuloase, fără vina noastră, iar aceste vremuri ne transformă în marionete, ascultăm și devenim plante sau ținem capul sus și ne salvăm? Am ales să rămân omul pe care Dumnezeu l-a construit cu un scop, iar acest scop contează pentru simțirile noastre, pentru planeta Pământ. Omagiem oameni de valoare ai țării, continuăm tradiția, respectăm cultura, ajutăm la dezvoltarea țării prin orice mijloc, dar cel mai important este să fim conștienți de ce se întâmplă cu viața noastră, cu sănătatea, liniștea și frumusețea interioară. Trăim vremuri apocaliptice, toți simțim greutatea și apăsarea acestui veac, dar atunci de ce nu luptăm, oameni buni și minunați, românași frumoși, de ce tăcem și acceptăm mizeriile unora care vor să pună mâna pe ființa noastră. Ne mint, ne fură, ne dezbină, ne trag bucata de pământ de sub picioare, ne iau zâmbetul de pe față, ne iau fericirea, ne ucid cu bună știință și noi? Nu suntem în stare să spunem adevărul și să-i răzbim pe acești intruși care au format cancerul societății? Ne mai gândim la viitor? Ne mai gândim la binele copiilor noștri? Atât avem de îndeplinit în fața lui Dumnezeu: să fim oameni adevărați! Mai țineți minte când ne-au făcut nemții „Idioții Europei”, că nu ne vaccinăm? Astăzi, noi și bulgarii, suntem „Deștepții Europei”, părerea mea, pentru că, așa cum ne consideră ei o țară de mâna a doua, am refuzat să stăm în genunchi în fața cadrelor medicale, guvernanților și a celor de la Bruxelles și să nu ne introducem serul otravă în noi. Trecuți prin epoca lui Ceaușescu, trecuți prin minciuni și politici dezastruoase de 32 de ani, e normal să nu acceptăm, de la aceiași oameni incompetenți, aceste sfaturi, am simțit multe pe pielea noastră și am zis, chiar mulți dintre noi, că e o capcană!!! Și a fost o mare capcană!!! Astăzi, acești „Idioți ai Europei” se bucură pentru că au avut puterea și curajul, luciditatea și demnitatea să nu accepte minciunile tuturor nemernicilor, televiziune, presă, Bruxelles, politicieni, cadre medicale criminale! Au început cu închiderea oamenilor în case, distrugerea economiei, teste mincinoase, izolete care ne înspăimântau, armata pe stradă, poliția cu amenzi și Imnul României prin cartiere, foaia de parcurs, limitarea plimbărilor având în vedere că ucigașul virus trebuia să se zbenguie singur seara, noaptea, certificatul morții cu care intrai în Mall, magazine, librării, primării, Doamne…oameni buni, conștientizați prim ce am trecut? Oprirea bolnavilor în spitale, morții din spitale, tratarea cu așa-zisul protocol, masca, apoi genocidul cu vaccinuri. Au interzis înmormântările, ați uitat? Nu am avut voie să punem o lumânare părinților noștri, dar cea mai mare degradare umană a fost cu morții în saci negri pe care îi puneau exact în porțile spitalelor, iată FRICA unei epoci. Manipulare, minciună, frică, moarte cu bună știință!!! Nu suntem „Idioții Europei”, suntem „Inteligenții Europei”, vina noastră este că acceptăm să fim conduși de cei din guvern care nu dau doi bani pe viețile românilor. Să nu ne mai luăm după occident, avem resurse în natura ființei noastre ca să trăim frumos, fără LGBT, fără droguri, fără violatori, fără trafic de carne vie, să nu ne mai vindem pământurile trebuie să avem moralitate, dar Uniunea Europeană ce este oare? Nu cumva o mizerie în care am pășit duși de nas? Și care ne dă traiul liniștit peste cap amăgindu-ne cu bomboane? Ce este Schengen? De stau slugile din guvern în genunchi în fața Europei? Ne milogim ca să ce? Să vindem ce a mai rămas din România? Oare ce ar fi spus despre situația tragică a lumii, oameni ca: Ștefan cel Mare, Carol I, Mihai Eminescu, Mihai Viteazu, Mircea Eliade, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Iorga, Regele Mihai, Nicolae Titulescu, Coriolan Brediceanu, Corneliu Vadim Tudor, Lucian Blaga, Constantin Brâncoveanu și mulți, mulți alții care au iubit România și au luptat pentru ea? Ar fi spus că ne merităm soarta pentru că suntem lași? Ar trebui să fim sinceri, demni și să nu mai acceptăm nicio secundă umilirea, forțarea, lipsirea de drepturi și libertăți cetățenești! Să fim mândri de faptul că suntem români!!!

 Maria ROGOBETE Membru UZPR 12.01.2023   LUGOJ

Guvernul francez a dezvăluit reforma pensiilor, ridicând vârsta de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani până în 2030. Prim-ministrul Elisabeth Borne a detaliat planurile de a face francezii să lucreze mai mult timp, ridicând, de asemenea, stagiul de cotizare necesar pentru o pensie completă la 43 de ani. Această regulă urmează să intre în vigoare până în 2027, în timp ce vârsta legală de pensionare va crește cu șase luni în fiecare an, începând din septembrie, ajungând în cele din urmă la 64 de ani până la sfârșitul deceniului.

Ncolo de criticile acerbe din societatea franceză și de avertismentele sindicatelor, Euronews subliniază faptul că acest tip de reform este în vigoare în toată Europa. Vârsta standard obligatorie de pensionare va crește în majoritatea țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Definițiile vârstei legale de pensionare variază de la o țară la alta. Există practici diferite în fiecare stat, în funcție de tipul de pensie, conform setului de date OCDE și a raportului Pensii. Cele două rapoarte folosesc cifrele din 2020 – cele mai recente date disponibile care analizează vârstele actuale și viitoare de pensionare pentru cei care au intrat în piața muncii la vârsta de 22 de ani.

Vârstele actuale de pensionare includ două tipuri: anticipată și standard. Pentru bărbați, vârsta de pensionare anticipată variază de la 59 de ani în Lituania la 63,7 ani în Germania, potrivit raportului OCDE. Pentru femei, aceasta variază de la 58 de ani în Lituania la 63,7 ani în Germania.

În Franța, vârsta actuală de pensionare anticipată este de 62 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Aceasta este vârsta de pensionare anticipată în aproape jumătate din țările blocului comunitar, inclusiv în Suedia, Portugalia, Norvegia, Italia, Grecia și Austria.

Vârstele efective de pensionare sunt mai variate în comparație cu vârstele de pensionare anticipată și reflectă îndeaproape vârsta de pensionare obligatorie. Pentru bărbați, aceasta variază de la 52 de ani în Turcia la 67 de ani în Norvegia și Islanda. Pentru femei, este de 49 de ani în Turcia, în timp ce Norvegia și Islanda au cele mai mari vârste de pensionare, de 67 de ani.

Media UE este de 64,3 ani pentru bărbați și 63,5 ani pentru femei.

În Franța, vârsta actuală de pensionare este de 64,5 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, conform setului de date OCDE. Aceasta înseamnă că Franța are o vârstă de pensionare puțin mai mare decât media UE. Este încă mai mică decât în alte state membre, cum ar fi Germania, unde această cifră ajunge la 65,7 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Cu excepția Turciei, vârsta minimă actuală de pensionare în Europa este de 62 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei. Vârsta actuală de pensionare este de 65 de ani sau peste în majoritatea țărilor europene unde sunt disponibile date OCDE.

Dintre statele membre UE, Grecia, Italia, Luxemburg și Slovenia au cele mai mici vârste actuale de pensionare, 62 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Speranța de viață după pensionare variază foarte mult în Europa. Pentru bărbați, aceasta variază de la 14 ani în Letonia la 24 de ani în Luxemburg. Pentru femei, aceasta variază de la 18,9 ani în Letonia la 28,4 ani în Grecia. Se estimează că femeile vor avea 26 de ani sau mai mult de ani de pensie în Belgia, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg și Spania. Franța ocupă locul al doilea la bărbați (23,5 ani) și al treilea la femei (27,1 ani).

OCDE estimează că vârsta normală de pensionare va crește cu aproximativ doi ani, în medie, până la mijlocul anilor 2060. Se estimează că Danemarca va avea cea mai mare vârstă de pensionare, la 74 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În multe țări, viitoarea vârstă reală de pensionare ar putea fi în jur de 65 sau chiar 66 de ani.

În UE, se estimează că vârsta de pensionare va fi de 66,1 ani pentru bărbați și 65,9 ani pentru femei până în 2060. (redacția UZPR)

Luni, 16 ianuarie 2023, în aula Filialei Timișoaa a Academiei Române, va avea loc evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale, cu tema „Cultura timpului, timpul culturii”.

Organizat de Academia Română Filiala Timișoara, în colaboare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, evenimentul va include alocuțiuni susținute de acad. Mircea Dumitru, arhim. lect. dr. Casian Rușeț, preot lect. dr. Nichifor Tănase, prezentarea cărții „Istoria literaturii române contemporane din Vest”, de prof. univ. dr. Alexandru Ruja. De asemenea, în cadrul manifestării va putea fi admirată o expoziție de pictură retrospectivă Viorel Flora. Grupul coral „Ethos”, al Episcopiei Caransebeșului, va susține un moment artistic vocal-instrumental, pe lirica lui Mihai Eminescu.

Evenimentul este moderat de conf. univ. dr. Ioan David, director al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara, coordonator al Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a UZPR.