Claudius Myron Işfan – 100 de ani de la naştere [1]

„ Pe pat de rouă, în taină de codru, doarme Zâna Albastră. Trupul ei e atât de transparent că, întinzându-ţi braţul, el se risipeşte în gol… Să nu vă apropiaţi decât timizi de ea, poeţi, că pe cel prins în mrejele ei îl uită şi prieteni şi vatră şi, bezmetic, el  rătăceşte viaţa toată în căutarea unei frumuseţi nicicând cucerite…”

Poet interesant, „romantic în falduri clasice”[2], Claudius Myron Işfan s-a născut la Bocşa Română, jud. Caraş-Severin, în 6 ianuarie 1923, în familia lăcătuşului Nicolae şi a Brânduşei Drăgoescu din Vermeş.

            Şcoala primară o face la Bocşa Română, iar studiile liceale le urmează la Timişoara, la Liceul “Constantin Diaconovici Loga”. În anul 1944 este elev la şcoala de subofiţeri din Radna participând la luptele de la Păuliş. Întors din armată, lucrează la Combinatul Siderurgic din Reşiţa  în domeniul contabilităţii. Întâlnirea cu Tata Oancea a avut un rol hotărâtor, poetul începând să scrie şi să citească, cum spune poeta Ioana Cioancăş “numai ceea ce îi era necesar pentru suflet”. C. M. Işfan a scris şi a publicat poezii încă de la vârsta de 15 ani în presa locală din Bocşa şi Reşiţa: Vasiova, Semenicul, Flamura roşie, precum şi în Gând tineresc (Radna). În 1954 a primit de la Lucian Blaga un adevărat “certificat de poet”[3]:

“ Dragă prietene,

Voiam încă de mai demult să răspund scrisorilor D-tale prieteneşti, dar mereu  necazuri cotidiane mi-au obosit capul şi mâna. În sufletul D-tale este multă poezie, uluitor de multă, dacă se ţine seama de condiţiile anotimpurilor. Năzuinţa D-tale spre frumos se citeşte chiar grafologic. E destul  să priveşti acest scris ca să citeşti în el ca-ntr-un horoscop. În singurătatea D-tale ai izbutit să-ţi formezi o conştiinţă poetică, cu totul excepţională, ceea ce va permite şi va garanta o  creaţie ce se va contura tot mai nobil şi în acelaşi timp mereu mai <esenţială>. Cred că te vei deda unei poezii neoclasice ale cărei virtualităţi încep să înflorească în versul D-tale. Ţine-te numai pe drumul apucat.”

Al D-tale prieten

Lucian Blaga

Cluj 9 iulie 1954 

Ştiind că este bolnav, poetul a încercat să-şi adune poeziile într-un volum. A murit la 6 august 1966 în Bocşa Română fără să-şi vadă visul împlinit. Au rămas în manuscris poeme originale şi traduceri precum şi un jurnal, arhiva manuscriptică aflându-se în posesia rudelor de la Timişoara şi Reşiţa.

În anul 2013, bocşeanul stabilit în Germania, Adalbert Gyuris, face un gest extraordinar, recuperând aceste manuscrise şi tipărindu-le pe cheltuială proprie.

Aşadar, în anul 2013, la Editura „TipoMoldova” din Iaşi, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, vede lumina tiparului volumul de poezii „pe urmele zânei albastre”, sub semnătura lui Claudius Myron Işfan şi cu o introducere a lui Adalbert Gyuriş.

Tot prin grija bocşeanului Gyuriş, în 2014 vor fi tipărite încă două volume ale poetului aproape uitat: „Poesis” la Editura „ePublisher” din Bucureşti şi „Pe urmele zânei albastre” (reproduceri ale paginilor manuscris) la „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, Tunari.

Ultimul volum al poetului Claudius Myron Işfan intitulat „Poezii” a apărut în anul 2015, în colecţia „Scrisul de azi” a editurii „Singur” din Târgovişte.

Claudius Myron Işfan este unul dintre poeţii talentaţi şi autentici ai oraşului Bocşa. Din păcate, aproape necunoscut.

Poeta şi profesoara Ioana Cioancăş scria despre  versurile acestuia:

„I-a fost dat acestui colţ de pământ ca orice stea, în loc să fie sprijinită să urce, să i se taie aripile de către oameni sau de vremi. A fost oare stea, poezia lui Işfan, fără noroc sau poetul nu a fost noroc pentru stea?

Dacă poezia lui Claudiu Myron Işfan ar fi fost tipărită cu jumătate de veac în urmă, altul îi era locul pe cerul poeziei. Sufletul singuratic, împăcat cu tăcerea din Bocşa Română, a trăit din vibraţia poeziei ca o floare rătăcită printre spini, hrănindu-se doar din propria-i culoare şi puritate. […] Publicarea poeziei lui Claudiu Myron Işfan nu e numai un act de dreptate faţă de poet, ci şi curajul de a  spune în faţă atâtor experimente că poezia trebuie să fie nectarul despre care nu se poate spune cât e din durere, cât din bucurie şi cât plâns din veşnicia stelelor pe care doar poeţii îl aud, îl văd, îl torc în imagini.”[4]

În 3 februarie 1995, Gheorghe Cramanciuc, directorul Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa, scria o întreagă scrisoare  „către editura care îl va tipări pe  Claudius Myron Işfan şi/sau către acel mecena care va face prin gestul său o reparaţie literaturii româneşti şi bănăţene”, scrisoare din care spicuim:

 „…Orice chirurgie critică asupra poeziei lui Claudius Myron Işfan în numele oricărei estetici postmoderniste de sfârşit de mileniu ar fi o insolentă superfluă şi o lezare a poeziei însăşi, nu atât în numele principiului „magister dixit”, cât în al bunului simţ artistic.

Un poet uitat, căruia i-au fost uitate cuvintele tipărite pentru că orizontului de aşteptare al cititorului i s-au modificat gusturile şi o posibilă eroare, rătăcire omenească, dar uitarea versurilor unui poet, încă nenăscut pentru public în slova tipărită, este o crimă odioasă a oricărui anotimp şi timp. […] „Armele poetice”, armoniile resurecte cu parfumurile tari ale unui Eminescu al Banatului trădează de fapt nu atât un aer vetust de epigonism, cât unul de concurenţă lucidă cu înălţimile rarefiate şi pure ale genialului poet. Prea repede secerat, la numai 43 de ani, nu putem adecva legenda pictorului- poet Ho Kusai, cel nebun după desen, decât în termenii patimei lui Işfan pentru Eminescu, pe care nu l-a imitat, nu i-a îmbrăcat haina de „stofă”, ci şi l-a desenat interior, într-o alchimie a cuvântului vecină cu rugăciunea.” Şi încheie în stilu-i caracteristic: „ Restituţia publică a poetului Claudius Myron Işfan în Parnasul literelor româneşti şi bănăţene va fi o reparaţie culturală şi o absolvire a aberantelor anotimpuri.”[5]

Referinţe: Un poet uitat: Claudius Myron Işfan/ Ion Crişan. Semenicul, 10, 1980; Claudius Myron Işfan/ Eugen Stan. Vest Matinal (Timişoara), 1, nr. 56, 7 dec. 1994; O scrisoare…/  Eugen Stan. Vest Matinal, 2, nr. 80, 6 ian. 1995; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Bitte Victoria, Chiş Tiberiu, Sârbu Nicolae. Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin. Concepţie, coordonare şi prefaţă de Nicolae Sârbu; postfaţă de Gheorghe Jurma.- Reşiţa: Timpul, 1998; Cireşan-Loga Iosif, Popovici Tiberiu. Oameni şi locuri din Bocşa. Reşiţa: TIM, 2005 (Bocşa – istorie şi cultură); Cărăşeni de neuitat IV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2010; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Biblioteca, între datorie şi pasiune. 60 de ani de lectură şi bibliotecă publică la Bocşa/ Gabriela Şerban. Reşiţa: TIM, 2013 (Bocşa- istorie şi cultură); Reșița Literară/ Gheorghe Jurma. Reșița: TIM, 2016.

---

[1] Claudius Myron Ișfan va fi comemorat la Bocșa în 29 ianuarie 2023, în cadrul celei de-a VIII-a ediție a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi – modele de educație creștină” desfășurat la Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” Bocșa Română, în organizarea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, în parteneriat cu Centrul Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română, coord. pr. dr. Silviu Ferciug.

[2] Gheorghe Jurma. Reşiţa literară. Reşiţa: TIM, 2016.

[3] Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998

[4] Claudius Myron Işfan. Pe urmele zânei albastre. Iaşi: TipoMoldova, 2013, p. 8 -12

[5] Claudius Myron  Işfan. Poezii. Târgovişte: Singur, 2015, p. 6-9

– gazetă înființată de protopopul Mihail Gașpar în urmă cu 100 de ani la Bocșa¹

Când vorbim despre presă în Banat, nu putem să nu-l amintim pe prozatorul, dramaturgul, publicistul, traducătorul, editorul, omul politic, protopop Mihail Gașpar, născut în 12/24 ianuarie 1881 la Gătaia, jud. Timiș, și plecat la cele veșnice în 27 noiembrie 1929 la Bocșa Montană, jud. Caraș-Severin.

Preot în perioada 1903-1911 și protopop al tractului Bocşa Montană în perioada 1911 – 1929, Mihail Gașpar a fost un mare patriot și un activ om de cultură, dar și unul dintre cei mai importanți scriitori și publiciști ai Banatului.

A devenit colaborator apropiat al ziarului „Drapelul” din Lugoj, pe care, într-o perioadă îl și conduce. În vara anului 1905, împreună cu alţi colegi de redacţie, tipăreşte articole de fond de redeşteptare a conştiinţei naţionale. Diaconul Gaşpar este condamnat la închisoare pentru imprimarea a două articole: primul se intitulează Ne trebuiesc fapte şi este o istorie critică a poporului român în comparaţie cu gloria de odinioară a înaintaşilor; al doilea articol se numeşte Care era ţinta?, un comentariu asupra unui proiect de lege care îşi propunea maghiarizarea românilor prin limbă şi cultură. La proces Mihail Gaşpar îşi recunoaşte articolele, dar consideră că n-are nici o vină. Au mai fost condamnaţi: Cornel Jurca (8 luni) şi Ştefan Petrovici (6 luni). Mihail Gaşpar a primit 10 luni.

La Bocşa Mihail Gaşpar a pus bazele publicaţiei „Drum Nou”, care a apărut ca gazetă locală între 1923 şi 1929, sprijinită financiar de Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa: „ I.C. Subsemnatul protoereu din Bocşa-Montană, Mihail Gaşpar, înfiinţez şi susţin sub răspunderea proprie la Bocşa-Montană o gazetă locală, săptămânală, de cuprins economic şi cultural lipsită de orice caracter politic de partid, ferindu-mă de orice certuri politice, naţionaliste şi confesionale, având în vedere numai cultivarea şi instruirea cercului meu de cititori, orientarea asupra intereselor bine pricepute economice şi culturale ale poporului şi dezvoltarea gustului de citit la popor, prin ştiri interesante şi instructive, precum şi articole informative scrise pe înţelesul poporului şi în limba bună românească, relative al chestiunile economice şi culturale de interes pentru popor şi ţară. În scopul sprijinirii şi răspândirii în cercuri cât mai largi a acestei gazete locale săptămânale în păturile poporului român Uzinele şi Domeniile Reşiţa se obligă … să-mi solvească de fiecare număr apărut al acestei gazete după mărimea ediţiei şi anume: la o ediţie până la 2500 de exemplare, câte 85 de bani de exemplar, iar de aici în sus 75 de bani de exemplar, lăsându-mi mie libera dispoziţie asupra repartizării acestor exemplare şi a condiţiilor întru care le plasez în mâna cititorilor.”²

Gazeta „Drum Nou” se ocupa de o gamă largă de probleme sociale şi culturale. În coloanele periodicului se găsesc noutăţi locale, comentarii la viaţa politică a ţării, probleme cultural-artistice şi mai ales creaţii literare semnate atât de autori bănăţeni, cât şi de colaboratori de prestigiu: Nicolae Iorga, Ion Pillat, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu și alții.

După moartea scriitorului şi protopopului Mihail Gaşpar gazeta îşi sistează apariţia, ea reapărând la Oraviţa, între 1930 – 1933, sub conducerea lui Ilie Russmir cu menţiunea „Fondator Mihail Gaşpar”, precum şi la Craiova.

Din catalogul periodicelor de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, reiese că „Drum Nou” – „organ pentru toate interesele românești” – a avut cel puțin trei locații de apariție: Bocșa Montană (1923 – 1929), condusă direct de protopopul Mihail Gașpar; Oravița (1930 – 1933) sub coordonarea lui Ilie Rusmir, cu mențiunea „Fondator M. Gașpar”; Bocșa Montană (1934 – 1938) sub conducerea lui Ionel M. Gașpar, redactor Ioan Târziu, apoi, din motive economice, dar și prin dispariția prematură a lui Ionel Gașpar, ziarul va fi translatat la Craiova (în perioada 1946 – 1947).³

La inițiativa pr. Ciprian Costiș, în 8 iunie 2014 apare, sub egida Parohiei Ortodoxe din Bocșa Montană, primul număr dintr-o serie nouă a gazetei „Drum Nou”, din păcate revista nu are viață și, după 13 numere, apariția sa încetează (iunie 2015).

Mihail Gașpar este unul dintre scriitorii și gazetarii cei mai cunoscuți și prețuiți ai Banatului în primele decenii ale secolului nostru; a fost „ultimul mare scriitor al Banatului ” până la 1918 – cum scrie I.D. Suciu în istoria dedicată literaturii de până la Unire; era un „sprinten mânuitor al condeiului și un bun orator” – nota despre el în 1931 Ion Breazu; „om de mare talent în vorbă, capabil însuși să încerce a învia pe pagini de roman epoca lui Ștefan cel Mare” – cum și-l amintea Nicolae Iorga , iar toate acestea și multe altele sunt prezentate de către Gheorghe Jurma în volumul „Panorama presei din Caraș-Severin” (Reșița: TIM, 2018).

Important de precizat este faptul că în 1943, în 27 iunie, la Bocşa Montană a avut loc ceremonia dezvelirii bustului scriitorului realizat de sculptorul Romul Ladea, iar publicaţia „Curentul Nou” i-a dedicat un număr omagial. Bustul se află în curtea Bisericii Ortodoxe cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Bocșa Montană.

Volume: Japonia, Lugoj: editura Carol Traunfellner, 1905; În vraja trecutului, Lugoj: Editura Coloman Nemeş, 1908; Date monografice referitoare la comuna Bocşa Montană, Caransebeş: Tipografia Diecezană, 1914; Blăstăm de mamă şi Domnişoara Marta, Arad: editura Librăriei Diecezane, 1916; Fata vornicului Oană, Bucureşti: Editura Naţională S. Ciornei, 1929; Fata vornicului Oană, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de George C. Bogdan şi Doina Bogdan Dascălu, Timişoara: editura Facla, 1974; Din vremuri de mărire, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de George C. Bogdan şi Doina Bogdan Dascălu, Timişoara: editura Facla, 1982; D-ale vieţii / Mihail Gaşpar; ediţie critică, tabel cronologic, studiu introductiv şi note de pr. dr. Valentin Bugariu, cu o Precuvântare de P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului.- Timişoara: Eubeea, 2008.- 2vol.

__________________________________________________________________

1 În data de 22 ianuarie 2023, la Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Bocșa Vasiova, s-a desfășurat un eveniment cultural-artistic marcând cei 100 de ani de la înființarea gazetei „Drum Nou”. Simpozionul a cuprins câteva lucrări importante cu privire la viața și activitatea protopopului Mihail Gașpar, la actul Unirii și importanța reformelor lui Al. Ioan Cuza, precum și un recital de poezie eminesciană, dar și creații reprezentative pentru Anul Omagial al persoanelor vârstnice scrise de Tata Oancea. Lucrările simpozionului au fost susșinute de pr. dr. Daniel Crecan, parohul Bisericii; dr. Mirel Patriciu Pascu, primarul Orașului Bocșa și prof. dr. Mihai Vișan, istoric. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în parteneriat cu Biserica și Centrul Catehetic „Vasiova” și moderat de Gabriela Șerban, directorul instituției. Copii și tineri ai centrului au recitat și au încântat publicul prezent: Nicu Giorgia, Nicu Giulia, Laslo Anca, Șchiopescu Robert, Șchiopescu Ștefan și Șchiopescu Iosif.

2 Radu Flora, Virgil Vintilescu. Documente literare, vol. I. Timișoara: Facla, 1971, p. 315

3 Mihai Vișan, Daniel Crecan. Mihail Gașpar – un corifeu al culturii bănățene. Timișoara: David Press Print, 2016, p. 33-35