La Boșorod – lucrări de modernizări și reparații

Ioan GRECU

Comuna Boșorod cunoscută și apreciată datorită hărniciei oamenilor și frumuseților peisagistice a locurilor, pe zi ce trece își schimbă înfățișarea urmare a unor lucrări de investiții pe diverse segmente.
Există aici șansa pentru o autentică dezvoltare pe baza unor noi proiecte finanțabile.
Pe acest fond edilul comunității, Ioan GRECU, un om sobru și hotărât ne-a punctat în exclusivitate câteva din recentele obiective finalizate.

• Terminarea lucrărilor pentru modernizarea drumului comunal Boșorod – Târsa – Prihodiște, cât și a celui comunal Boșorod – Luncani – Piatra Roșie;
• Modernizarea stadionului din Boșorod și a spațiilor de joacă pentru copii, la Chitid;
• Reparații la Căminul cultural din Boșorod și modernizarea de străzi la Chitid, Boșorod și Bobaia.
De notat că s-au depus și aprobat proiecte pe axa „Anghel Saligny” urmând astfel modernizarea și extinderea alimentării cu apă în satul Bobaia, modernizarea dispensarului și grădiniței din Boșorod.
La acestea se adaugă modernizarea drumului județean 668 de pe raza comunei și introducerea gazului metan.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

,,Întâlnirile de Luni” la sediul Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” Timișoara. Credință și iubire de neam și țară

În cadrul ,,Întâlnirilor de Luni” la sediul Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” din Timișoara, ziariști, scriitori, poeți și iubitori de cultură au avut prilejul de a se bucura de prezența în miljlocul lor a două personalități marcante ale vieții social-culturale din Banat, și nu numai. Dr. preot – și membru UZPR – Valentin Bugariu, parohia din Birda, județul Timiș, care a prezentat o temă inedită: „Elie Miron Cristea, patriarh și prim-ministru al României într-o perioadă controversată. Contribuții la dezvoltarera culturii române”. Dr Miron Cristea, dincolo de înfăptuirile la nivel național, relevante sunt și realizările ca episcop al Caransebeșului, spațiu în care s-a ancorat serios, convins că munca și credința sunt cele două virtuți importante ale vieții și omului, iar ele trebuie să constituie,,evanghelia viitorului” pentru neamul românesc. ,,Rolul său în renașterea națională bănățeană la timpul respectiv a fost determinant, prin sprijinirea culturii române, prin înființarea de școli noi publice, a învățământului teologic și primar românesc și încadrarea a 300 de învățători, a credinței străbune prin sădirea în sufleteșle educatorilor tinerei generații a iubirii de neam și biseriocă”.

Complementar, preot Horia Țâru remarcă faptul că dr. Elie Miron Cristea a fost cel dintâi care a lansat în spațiul cultural sintagma eminesciană ,,Luceafărul poeziei românești”.

… Și domnul prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, membru UZPR, ne-a captivat atenția cu un emoționant documentar – secvențial deocamdată – despre viața și activitatea jurnalistului-poet Marin Beșcucă, referitor la Trilogia care cuprinde următoarele titluri; Hanul răzeșilor – Letopisețul lui Marin Beșcucă, Balada lui Asaftei și Mlădia Hangița. Toate aceste lucrări inspirate dintr-o realitate tulburătoare dintr-un timp trecut, prezent și viitor cotropit, ca și autorul, de griji și întrebări, reprezintă oglinda fidelă a unui mare om de cultură, pasionat și dăruit comunității în care supraviețuiește, el fiind și scut și spadă între iubire, blestem și suferință, dar și podul de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu. Marin Beșcucă, ajuns la vărsta la care visează cu ochii deschiși la întâlnirea cu Dumnezeu, a rămas vertical pe baricadele culturii române și cu toate încercările vieții, scrie despre oameni, despre istoria unui popor (ne)fericit și în același timp gândind „La steaua polară” învață să (mai) și trăiască.

Și de-acolo, din templul străjuit de cuvinte, El, depozitarul de patrimoniul românesc, ne (mai) transmite un sincer mesaj, ca un semn de solidaritate și credință.

„Cinstite, Cetitorule!

DUMNEZEU e totdeauna Bun, numai DUMNEZEU

Nimic și Niciodată fără DUMNEZEU!

ilumină-mă Lumina, întru LUMINĂ”!

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

Ziua Națională sub aura Tribunului Vasile Lucaciu!

Participând cu emoție, de Ziua Națională a României, la Casa Armatei din Baia Mare, la spectacolul literar-muzical-artistic dedicat acesteia, la simpozionul dedicat lui Vasile Lucaciu și Întregitorilor Neamului Românesc, la lansarea volumului  ”Vasile Lucaciu – Erou al Națiunii Române”- autor col. (r) Gavril Babiciu din Șișești, am constatat că România nu va putea fi ștearsă de pe harta pământului niciodată. Atâta timp cât sunt oameni ca cei care au participat la acest eveniment și spun cu toată ființa: ”Te salut, te iubesc și te respect Românie” în fiecare zi, atâta timp cât drapelul nu este numai pe insignele din piept sau fularele din jurul gâtului ci și în inimă, atâta timp cât armata și biserica sunt piloni ai acestui neam, România va dăinui și va MAMA bună tuturor românilor.

Toți cei care au venit în 29 noiembrie la Casa Armatei, au mai venit pentru ceva sfânt. Să aducă ofrandă, recunoștință și prinos marelui Tribun VASILE LUCACIU. Pentru mine ceea ce face col. (r) Gavril Babiciu este de admirat și ținut minte generații de azi și generații ce vor veni! Destinul a făcut ca acest mare patriot să se fi născut la Șișești iar una dintre datoriile lui a fost și este să fie legat ombilical de cel mai cunoscut înaintaș care a trăit pe aceste meleaguri binecuvântate. Gavril Babiciu, pe banii lui, pe truda și neodihna Domniei sale scrie cărți despre faptele ”Leului din Șișești”, adună documente, petrece zile în arhive, studiază Istoria neamului, îl face cunoscut pe Eroul Națiunii Române Vasile Lucaciu în țară și peste hotare,  se implică total la Complexul muzeal din Șișești, ceea ce mă îndeamnă să mă gândesc că poate fi numit  un erou al zilelor noastre, zile tot mai apăsătoare datorită războiului  ruso-ucrainean, crizelor politice și economice ce le resimțim.

De altfel, în editorialul semnat de Gheorghe Pârja în Graiul Maramureșului cu o zi înainte, prezent și Domnia sa la această manifestare, a scris: ”Gavril Babiciu a adunat cu migală și reverență dovezile care l-au înveșnicit pe marele patriot. Statui, busturi, lucrări de pictură, instituții care-i poartă numele, lucrări privind viața și activitatea lui Vasile Lucaciu fac parte din recunoștința unui veac.”

Despre cartea document ”Vasile Lucaciu – Erou al Națiunii Române” au vorbit în termeni elogioși dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare, dr. Ilie Gherheș, istoric, dr. Ștefan Vișovan, conf. univ. ș.a.

Au prezentat materiale, adevărate lecții de istorie col. (r) Mircea Fechete, col. (r) Gavril Costin, actorul Claudiu Pintican ne-a recitat și îngândurat, poeții Radu Botiș,UZPR, și col. (r) Iacob Oniga au recitat poeme patriotice din creația proprie iar prof. Alexandru Leonard Pop a lansat, în colaborare cu Poșta Română  emisiunea filatelică ”100 de ani de la moartea Leului de la Șișești”.

Corul ”Armonia Chioreană” din Ciolt, dirijor Eugen Indre, la invitația col. (r) Ioan Marchiș ne-a delectat și emoționat cu vechi cântece patriotice, inclusiv ”Pe-al nostru steag e scris Unire” dar și cu câteva colinzi vechi, de pe vremea bunicilor noștri.

Un moment special a fost când pe scenă au urcat fiică și tată și au fost premiațide către col. (rtg.) Ioan Bota. Eleva Maria Breban, elevă în clasa a IX-a la Colegiul de Arte Baia Mare ne-a fermecat cu a ei vioară, cu modestia și frumusețea ei. Înclin să cred că cele mai mari emoții le avea col. (r) Romică Breban, tatăl ei, cel care ne-a oferit spre încântarea ochiului și inimii o expoziție în toată regula cu ”ciotele” sculptate de el, dar și cu picturile Domniei sale, încât, te întrebi de unde atâta energie?

Pentru cele câteva ore în care m-am simțit mai român ca niciodată, se cuvine să aducem calde mulțumiri organizatorilor, dl. col. (r) Ioan Ceterchi, să nu uităm că Șișeștiul este ”Alba Iulia Ardealului de Nord” și că aici, la Șișești  este a ”Doua Catedrală a Reîntregirii Neamului Românesc”.

Trăiască România Mare! Vivat! Crescat! Floreat!

Gelu Dragoș, U.Z.P.R.

EXPOZIȚIE DE ARTĂ PLASTICĂUN ALT FEL DE COLIND

MOTTO: ,,Merită să lupți pentru a câștiga încrederea lor, căci inima lor e mai prețioasă decât o comoară, mai fragilă decât o floare , mai bogată decât întreaga avere a lumii. Merită să fii alături de ei mereu”!
Recent, Biblioteca Județeană ,,Sorin Titel” Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” din cadrul Complex Bastion Maria Theresia din Timișoara, a fost gazda generoasă a vernisajului, expoziție de artă plastică, la care au participat numeroși iubitori de artă și cultură, cu genericul ,,Un alt fel de colind”unde au expus copii-elevi , lucrări de mare sensibilitate și talent , despre care cu certitudine vom mai auzi, ai Fundației ,,Siguranța pentru Copii României”cu sediul în comuna Checea județul Timiș. Pentru strădaniile lor merită să le reținem numele; Alexandru Gabriel Dorobanțu, Florica Maria Negoț, Ciprian Marius Negoț, Școala Gimnazială Checea, Cosmina Florica Negoț, Liceul Tehnologic Jimbolia, Iancu Alexandru, Daniel Cristian Nițu, Liceul Tehnologic Gheorghe Atanasiu Timișoara, Masria Larisa Zaysik, Liceul de Arte Plastice Timișoara. Ciprian Dragoș Rogoveanu și Maria Sarah Rogoveanu, copii-elevi ai căror ,,părinți” sociali respectiv familia Rogoveanu, absolvenți de licee și facultăți de specialitate le oferă și asigură tuturor șansa de a visa frumos într-un spațiu plin de miracole, de a crea la rândul lor bucurii pentru comunitate și nu numai.
Amfitrionii acestui inedit eveniment de suflet și iubire pentru semeni, au fost doamnele; Veronica Jeanina Rogoveanu, curatorul expoziției și coordonatorul atelierului de pictură, prof. Lavinia Răducanu, coordonator Grup Vocal al Școlii Gimnaziale ,,Sorin Leia” din Tomești-Timiș, Zoe Nicorici, Maria Casima Rusu, colinde, Anamaria Nicoleta Bogdan, Antonia Elena Bogdan, dans popular și modern, instructor de la Asociația Cultural Sportivă ROK ART, Daniela Jicherean, Laura Constantin, Biblioteca Județeană Timiș, domnul Daniel Ioan Bugarschi, președintele Fundației și nu în ultimul rând familia Marianne și dr. Hans Ludwig Herbold din Germania care sprijină logistic și financiar Fundația. Această organizație nonguvernamentală s-a înființat în anul 1999, are personalitate juridică, dispune de cont în bancă, este constituită pe principiul voluntariatului cu un profund caracter social umanitar cu prioritate pentru copii de la 3-4 ani la 17-18 ani, aflați în nevoi, dar și pentru persoanele vârstnice neajutorate.
De-a lungul timpului Fundația Siguranța pentru Copii în România a avut colaborări benefice cu instituții precum; Primăria Checea, Primăria Jimbolia, Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Facultatea de Arte și Design Timișoara, Consiliul Tinerilor Instituționalizați din România, a participat la multe competiții și manifestări cultural-artistice și sportive expoziții de pictură la care au obținut numeroase premii, ca un semn al recunoașterii pasiunii și dăruirii acestor copii minunați dar și implicării celor ce și-au asumat cu bună credință rolul de a-i educa și pregăti pentru lupta cu viața și împreună merită să-i felicităm sincer.

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș

Lecție de istorie și poezie la Filiala UZPR „Valeriu Braniște” Timiș 

Recent, în cadrul „Întâlnirilor de luni”, sediul Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” Timiș  din Timișoara a fost gazdă generoasă pentru invitatul nostru special, domnul Constantin Mărăscu, poet, publicist, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara și un remarcabil om de televiziune, cu care participanții, numeroși ziariști, dar și iubitori de cultură, au generat un dialog cultural-jurnalistic de notorietate și ținută artistică, referitor la prezentarea volumului de poezie, ,,Nopți de nuntă de demult”, apărut în Editura „Eubeea” Timișoara și respectiv „remember-ul” activității de peste 50 de ani a distinsului autor Constantin Mărăscu în slujba culturii române și a comunității.

Poetul cu o serie de referințe din partea unor personalități culturale reprezentative în  domeniu – Corneliu Ungureanu și Eugen Dorcesu – ne-a surprins plăcut prin arhitectura poemelor, prin limbajul ironic subtil, dar și prin forța cuvântului ce exprimă elemente relevante dintr-o lume (a)normală, în care, ca toți poeții, supraviețuiește și își plătește în continuare cotizația de romantism în amintirea unui timp în care scria(m) cu fața la zid. 

Să nu mă atingă nimeni/ sunt bolnav de o lepră  ciudată/ care-mi fură cuvintele./ M-așteaptă amurgul/ în care sarea va înflori în palme/și de pe câmpia străină/ nici un munte nu-mi va fi aproape de buze,/doar cuvintele ciuntite vor rămâne/ ca urme nevăzute tropotind/ înspre zare, ne spune poetul în acest volum, ca o filosofie de viață, ca un protest în fața Catedralei din sufletul său, ca un strigăt în pustiu.

În partea a doua, domnul profesor Gheorghe Lungu, membru UZPR Timiș, a ținut să ne reamintească faptul că pe 29 decembrie a.c. se vor împlini 501 ani de la primul text românesc, respectiv ,,Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung Muscel către judele Brașovului Hans Beckner”, din anul 1521. În această scrisoare, „Neacșu ot Dlagopole” îi trimite multă sănătate cinstitului Hanăș ot Brașov. De asemenea, îi dă știre domniei sale „za lucrul turcilor”, adică despre mișcările armatei otomane, care intenționa, la timpul acela, sub Mahamed-beg, un „lotru”, să treacă Dunărea în „Țara Românească” și de acolo mai departe. Îl atenționează că nu știu mulți oameni despre vestea aceasta și că doar el, „Hans este ,înțelept și să se păzească așa cum știe el mai bine”. Încheie dorindu-i veselie din partea lui Dumnezeu „Amin”.

În concluzie, a fost o zi plină de învățăminte, dar și de suspans, întreținută cu obiecțiuni bine argumentate din partea istoricilor Ștefan Tat, Dumitru Mnerie, Alexandru Gyuris, Ioan I. Ionescu și, nu în ultimul rând, al poetelor Mirela Cocheci, Sylvia Constanța Hârceagă și a seniorului presei din Banat, colegul nostru Ioan Medoia.

                                                                             Dumitru Buțoi/ UZPR Timiș

Jurnalista Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a primit „Distincția Culturală” a Academiei Române

În cadrul festivității de decernare a Premiilor Academiei Române pe anul 2020, „Distincția Culturală” i-a fost acordată, alături de alte trei personalități, și jurnalistei de radio Mădălina Corina Diaconu, secretar general al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, pentru proiectul „Poveștile Academiei”. Onoranta distincție primită din partea forului științific de prim rang al României vine să puncteze anvergura și profunzimea unei emisiuni de radio care o singularizează pe Mădălina Corina Diaconu printre profesioniștii mass-media.

Reporter pursânge, dedicată întreaga viață profesională radioului, ca într-o misiune de cea mai mare importanță, și un împătimit promotor al presei, Mădălina Corina Diaconu este, în același timp, un susținător fervent al valorilor naționale și al menținerii jurnalismului românesc ca parte cu identitate proprie a unui întreg global, dând voce publică unui mare număr de personalități din țară și de peste hotare și informând publicul la cele mai înalte standarde. Seriile sale de emisiuni de la Radio România Cultural au în spate un frumos renume, iar povestea lor continuă.

În același timp, Mădălina Corina Diaconu a pornit și gestionează cu dăruire un proiect cu care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se mândrește – Radio UZP. Jurnalista a reușit ce și-a propus încă din primul an de la debutul acestui podcast unicat – să reflecte valențele jurnalismului, centrând întreaga desfășurare pe reflectarea muncii profesioniștilor din domeniu și a performanțelor lor, precum și pe imaginea unor personalități de top ale presei, din țară și de peste hotare, cu care a realizat interviuri remarcabile.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România o felicită pe Mădălina Corina Diaconu pentru distincția onorantă primită din partea Academiei Române și o consideră o recunoaștere a muncii îndelungate, bogate și meritorii a unuia dintre jurnaliștii de radio care demonstrează, cu fiecare nou proiect, că vocația nu are limite.

Posted On07 dec. 2022

Premieră medicală la Brad

La Spitalul Municipal din Brad o pacienta în vârstă de 48 ani avea o patologie genitală complexă şi cu o particularitate a cazului, suferea de un fibrom uterin voluminos şi de prolaps genital. În situaţia dată trebuiau rezolvate ambele patologii existente. S-a născut provocarea de a se rezolva ambele patologii în aceeaşi şedinţă cu eficienţă maximă alegând tehnica cea mai sigură şi cea mai minim invazivă pentru pacientă.

Aşa că echipa operatorie condusă de Ali Iacob Alin  (foto) – medic primar obstetrică-ginecologie şi formată din Bold Viorel Toma – medic primar obstetrică-ginecologie, Muntean Ionuţ Traian – medic primar ATI şi asistenta  Dobârcau Cristina a decis să practice o histerectomie vaginală asistată laparoscopic. În felul acesta s-au putut rezolva ambele patologii, cu efect minim invaziv pentru pacientă.

Intervenţia a fost dificilă tehnic datorită volumului fibromului şi a aderenţelor existente ale intestinului la uter şi anexa stângă, dar cu toate acestea, intervenţia s-a finalizat cu succes şi cu o recuperare rapidă a pacientei care a fost externată în 72 ore.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Afirmare din originalitate și sensibilitate

În viața culturală hunedoreană am consemnat evoluția biografică a Teodorei MUNTEAN, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Traian Lalescu” din orașul de pe Cerna.

S-a afirmat și câștigat adeziunea celor care îi citesc poeziile pentru că acestea au o notă comună: originalitate, o viziune luminoasă, echilibrată și trăiri spiritual afective.

De  notat este sensibilitatea discretă, dar profundă a autoarei, originalitatea expresivă, frumusețea și puterea de atracție.

LUI EMINESCU

Eminescu, idol al lumii,

Tu prefaci cenuşa-n aripi.

Peste marginile vremii,

Eşti la fel de preţios.

N-am puterea să-ţi vorbesc,

Căci cuvintele sunt goale.

Peste ţărmul românesc

Tu ai devenit un soare.

Cel ce-ar încerca să spună,

Ce-ai vrut tu ca să gândeşti,

S-ar poticni în răspunsuri

Făr-a şti ce-ai fost şi eşti.

Stea de mare preţ pe cer,

Cu-a ta privire luminoasă,

Îţi reverşi mereu măreţ

Razele asupra noastră.

Cântăreţ neobosit al iubirii

Celei pure pe pământ!

Orfeu împătimit al amintirii!

Veşnicul îndrăgostit!

CLEPSIDRA

Înaltă, pură, graţioasă,

O cernere de alb nisip

Împrăştie-ntr-un gol de sticlă

Argintul albicios şi fin.

Într-un cuvânt e-atâta zbor,

E doar alunecare lină.

Mereu, mereu, ca un izvor,

Un fâşâit, dar în surdină.

E doar o ramă de tablou.

E doar imagine şi sunet

Neascultat , ci doar pictat,

Pe ochii noştri încrustat.

Un cerc imaculat şi strâmt,

O undă caldă de lumină,

Un pescăruş căzut din zbor

Şi înălţat din nou pe-un nor.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

„Inimile vorbesc românește”, proiect realizat de Alice Năstase Buciuta, președinte UZPR-UK, în parteneriat cu UZPR

Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2022, a adus românilor din Marea Britanie anunțul unui nou proiect editorial destinat românilor care trăiesc pe teritoriul regatului britanic, realizat de jurnalista Alice Năstase Buciuta cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Marea Britanie. „Inimile vorbesc românește” este numele proiectului care a adunat o serie de cinci interviuri, realizate de Alice Nastase Buciuta, jurnalistă și scriitoare cu experiență vastă pe tărâmul scrisului românesc, realizatoare recunoscută de interviuri de impact, lector asociat al Facultății de Jurnalism a Universității din București și președintă a filialei britanice a celei mai mari asociații profesionale de creație publicistică și jurnalistică a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.

Proiectul a adunat o serie de cinci interviuri, realizate de Alice Năstase Buciuta, jurnalistă și scriitoare cu experiență vastă pe tărâmul scrisului românesc, realizatoare recunoscută de interviuri de impact, lector asociat al Facultății de Jurnalism a Universității din București și președinte al filialei britanice a celei mai mari asociații profesionale de creație publicistică și jurnalistică a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare, UZPR.

„Inimile vorbesc românește” este locul de întâlnire cu personalități românești care trăiesc sau au proiecte profesionale în Marea Britanie, un spațiu virtual al mărturisirilor oneste legate de dificultățile – și avantajele – relocării într-un alt spațiu geografic, social și cultural, al confesiunilor despre dorurile românești care pot și trebuie să fie transmutate în forță creatoare, în vibrație românească dăruită lumii întregi.

„Proiectul s-a născut din dorința mea de a afla cum să-mi folosesc dorurile pentru a-mi lua avânt în noua viață pornită aici, la Londra, cum să fac să păstrez în mine, nealterată, splendoarea limbii române, chiar dacă, zi de zi, sunt nevoită să vorbesc în altă limbă, cum să-mi țin fericită inima care iubește și vorbește românește, într-o lume care vorbește englezește. După o experiență radiofonică de un an întreg, la un post de radio românesc din Londra, am simțit nevoia să merg mai departe cu apropierea de comunitatea noastră printr-un proiect jurnalistic modern și de impact, un video-podcast cultural care să aducă tuturor celor care trăiesc departe de casă și inspirație, și alinare, și sprijin, și bucurie, și doze consistente de curaj. Și, neapărat, conținut editorial de calitate, materiale într-o limbă română care să ne țină aproape de poezie, de vis, de noblețea limbii în care am crescut și în care continuăm să visăm oriunde ne-am afla pe acest pământ. Sunt bucuroasă că am primit sprijin de la Departamentul Românilor de Pretutindeni pentru realizarea primelor cinci episoade, sunt recunoscătoare că am parteneriate nobile cu asociații puternice din țara-mamă și din lume, știu și simt că locul acesta de întâlnire va crește și va aduna multe inimi care vorbesc românește”,  a declarat Alice Năstase Buciuta.

Pe http://www.inimilevorbescromaneste.com puteți găsi video-podcasturi cu români de valoare și materiale care să readucă în fiecare dintre cei care trăiesc în țară sau în străinătate bucuria de a vorbi limba română. (uzpruk.com)

Foto: Paul Buciuta/ UZPR Marea Britanie

4 decembrie: ziua de pomenire a Sfintei Barbara sau Varvara, patroana minerilor

BULETIN DE PRESĂ

AL  FORUMULUI  DEMOCRATIC  AL  GERMANILOR  DIN  JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

ŞI  AL  ASOCIAŢIEI  GERMANE  DE  CULTURĂ  ŞI  EDUCAŢIE  A  ADULŢILOR  REŞIŢA

În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât și în cel catolic se comemorează Sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată printre altele și patroana geologilor, a arhitecților și a prizonierilor.

Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creștine, de rit bizantin și de rit roman, fecioară martiră. A fost înscrisă în calendarul creștin în secolul al XII-lea.

În această zi importantă pentru ei, minerii își sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase și culturale. Și în județul nostru, în centrele miniere, Sfânta Barbara sau Varvara este cinstită și venerată de toți aceia care sunt angrenați în această muncă grea. De-a lungul anilor, sărbătorirea Sfintei Barbara / Varvara și-a avut un loc bine conturat în viața minerilor.

Numele sfintei a fost dat înainte multor nou născuți, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar. Foarte mulți coloniști de limbă germană, cehă sau italiană, care s-au așezat pe meleagurile Banatului Montan, au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate Sfintei Barbara. De asemenea a fost adus și un obicei care se perpetuează și astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Ramurile înflorite decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori naturale în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseța masă de sărbători.

În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se găsește un altar lateral, dedicat Sfintei Barbara. Aici, conform tradiției, în urmă cu mulți ani a fost aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuți la datorie.

Erwin Josef Ţigla

GABRIELA ȘERBAN – Scriitorul Adrian Georgescu la ceas aniversar – 70

În anul 2006, la un eveniment organizat la Reșița de către Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, regretatul jurnalist Doru Dinu Glăvan, drag și apropiat colaborator al bibliotecii bocșene, inițiator și director al Radioului Reșițean, mi-a prezentat cu bucurie și generozitate un prieten al său, coleg de la radioul bucureștean, prezent la Reșița pentru lansarea unei cărți.

M-am împrietenit imediat cu scriitorul Adrian Georgescu, iar colaborarea noastră nu a întârziat să se întâmple. Mai ales că-i aveam alături pe Doru Dinu Glăvan și pe Florin Safer, oameni iubitori de oameni valoroși! Cei doi au sprijinit sau au înlesnit de multe ori întâlnirile bocșene cu Adrian Georgescu. Mai târziu, acestora li s-au alăturat doctorul Octavian Apahideanu și ieromonahul Ioanichie (dr. Ionel Petrică) de la Mănăstirea „Sf. Ilie”de la Izvor, Vasiova, cu toții constituind e veritabilă echipă de promovare a cărților lui Adrian Georgescu în câteva turnee de lansare prin Banatul nostru drag.

Anii au trecut, din păcate unii dintre prietenii-colaboratori s-au stins, dar și scriitura lui Adrian Georgescu s-a transformat în timp, acesta devenind un foarte talentat și dăruit scriitor al unei literaturi de factură religioasă.

Iar prietenia cu Bocșa, cu biblioteca de aici și oamenii cărții, a rămas, a continuat și a devenit tradiție. Adică, în fiecare 8 septembrie, de hramul Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din Vasiova, în preambulul Rugii de la Vasiova lui Tata Oancea, iubitorii de lectură și enoriașii vasioveni sunt invitați la o lansare de carte semnată de Adrian Georgescu de la București. Și, cu fiecare întâlnire, ne amintim oameni și evenimente din trecut, dar realizăm și noi colaborări cu oameni din prezent.

„Ce repede trec anii/ ca frunzele pe vânt/ Ce vis și ce părere/ Sunt toate pe pământ!…” spune poetul[1] și iată, s-au făcut 16 ani de la prima întâlnire cu scriitorul și jurnalistul Adrian Georgescu, care astăzi se află la ceas aniversar! Împlinește o vârstă rotundă, o vârstă a maturității depline și a înțelepciunii – 70! Iar gândurile nostre bune și urările de bine se îndreaptă spre acest fidel prieten, spre acest harnic scriitor și vrednic creștin!

Adrian Georgescu  s-a născut în 4 decembrie 1952 și este un binecunoscut om de radio, lucrând o viață întreagă la Societatea Română de Radiodifuziune București, dar și un important prozator român, semnatar a peste 40 de volume de proză, cele mai recente de inspirație religioasă.

Debutează literar în 1968, cu poezie, în revista ”Amfiteatru”,  publică în ”România literară”, apoi urmează o perioadă de tăcere, până în anul 2002 când apare  romanul ”Rebutarea omenirii” (București. Amurg Sentimental, 2002, două ediții; ed. a III-a, 2005; ed. a IV-a, Sieben Publishing, 2006; ed. a V-a, 2009), o carte interesantă, cu un impact deosebit asupra cititorilor, ceea ce a dus la apariția mai multor ediții: ”datorită stilului, aspru, complicat, cu o sintaxă năucitoare din care predicatul și subiectul își pierd funcțiile clasice și sunt investite cu valori noi, în care punctuația lipsește aproape cu desăvârșire, lăsând cititorului deplina libertate de a conferi frazei punctuația, accentele și respirația pe care el le simte a fi necesare.”precizează Veronica Anghelescu în prefața celei de-a IV-a ediții a romanului.

Apoi, cărțile prozatorului Adrian Georgescu încep să ”curgă”, scoțând la iveală un scriitor prolific, talentat și deosebit de interesant, scriitura sa situându-se în permanență, după cum observa Titus Vâjeu, ”între păcat și virtute”.

”Uleiul din candelă” (București. Amurg sentimental, 2002 și ed. a II-a, 2005), ”Crime” (București. Amurg sentimental, 2004 și ed. a II-a, 2007), ”Țărmul”- ed. a II-a revizuită a romanului „Sfântu-Gheorghe. Un jurnal” (București. Amurg sentimental, 2004 și ed. a II-a, 2011), ”Căpățâna unei păsări de apă” (București. Amurg sentimental, 2004 și ed. a II-a, 2007), ”Romanul îndrăgostirii de mama” (București. Amurg sentimental, 2005 și ed. a II-a, 2005), ”Conversație” (București. Mentor Macro, 2005), ”Întrutotul eu totul” (București. Mentor Macro, 2005), ”Unul și el însuși” (București. Sieben Publishing, 2006, ed. a II-a, 2008), ”Carte” (București. Sieben Publishing, 2006, ed. a II-a, 2007),”Nu-i așa?” (București. Sieben Publishing, 2007), ”Hagigadar” (București. Sieben Publishing, 2007, ed. a II-a, 2009),”Atentatele” (București. Sieben Publishing,  2008), ”Iubi-te-voi!” (București. Sieben Publishing, 2008),”Eu sunt și vreau!” (București. Sieben Publishing, 2008, ed. a II-a, 2008),”Anul putorii” (București. Sieben Publishing, 2009, ed. a II-a, 2012), ”Sfânt” (București. Sieben Publishing, 2009),”Câți oameni sunt eu?/How Many People Am I?” (antologie. (București. Sieben Publishing, 2009, ed. a II-a, 2011, ed. a III-a, 2011), ”5” (București. Sieben Publishing, 2010), ”Sosirea spre Dumnezeu” (București. Sieben Publishing, 2010, ed. a II-a, 2011), ”Moartea spionului” (București. Criterion Publishing, 2010, ed. a II-a Sieben Publishing, 2011),”Opera dezvăluită” (București. Sieben Publishing, 2011),”Descensio” (București. Sieben Publishing, 2012, ed. a II-a, 2012, ed. a III-a, 2012, ed. a IV-a, 2013, ed. a V-a, 2015),”Chilii” (București. Sieben Publishing, 2012, ed. a II-a, 2012, ed. a III-a, 2013, ed. a IV-a, 2014, ed. a V-a, 2015), ”Anastasis” (București. No 14 Plus Minus, 2013, ed. a II-a, 2013, ed. a III-a, 2015), ”Rugăciunile” (București. No 14 Plus Minus, 2013, ed. a II-a, 2014, ed. a III-a, 2014, ed. a IV și a V-a, 2015), ”Dulcea sărutare” (București. No 14 Plus Minus, 2014, ed. a II-a, 2014, ed. a III-a, 2016),”Monahul lăuntric” (București. No 14 Plus Minus, 2015, ed. a II-a, 2015),”Iisuse, lauda bătrâneților mele” (București. No 14 Plus Minus, 2016), ”Tabor” (București. No 14 Plus Minus, 2013, ed. a II-a, 2016), ”Morții să-și îngroape morții lor”, 2017, ”Iisus Hristos în inima mea” (București. Cavallioti, 2017),”Iată fiul tău” (București. Cavallioti, 2017), „Viața mea de după moarte” (București: Cavallioti, 2018), „Izvorul în Trei Lumini” (București. Cavallioti, 2018), ”Domnul meu și Dumnezeul meu” (București. Cavallioti, 2019), „Focul” (București. Cavallioti, 2019), „Întâmpinarea Domnului” (București. Stefadina, 2020),  „Aștept învierea morților” (București. Stefadina, 2020), ”Iisus Hristos în inima mea” (ed. a 2-a, reviz. București. Stefadina, 2020), „A înviat Domnul” (București. Stefadina, 2020), „Bucuria de a muri” (București. Stefadina, 2021), „Bucuria mântuirii” (București. Stefadina, 2021), ),”Iată fiul tău” (ed. a II-a, reviz. București. Stefadina, 2021), „Iertate îți sunt păcatele – un jurnal de bucurie(București: Stefadina, 2021), „Alba de Lumină”. Canoanele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.( ed. I și II-rev. București: Stefadina, 2022) sunt titlurile cărților semnate de Adrian Georgescu, iar despre unele dintre acestea, mai precis, despre primele  zece, George Irava scrie într-un volum monografic, apărut în 2007, intitulat ”Adrian Georgescu în zece cărți”.

”Cărțile lui Adrian Georgescu sunt precum societatea: bulversante, aparent dezorganizate, alienante – omul are nevoie de repere ferme pe care – asemeni cititorului cărților sale – nu le poate găsi nicăieri. Singura coerență a universului (literar), a lumii, a societății – este dată de prezența/manifestarea lui Dumnezeu – așa cum și inserțiile cultice, preluate din ritualul creștin-ortodox, conferă și cărților lui Adrian Georgescu punctele de echilibru.”scria Veronica Anghelescu în anul 2006.

Începând cu anul 2010 și cu volumul ”Sosirea spre Dumnezeu” ”inserațiile cultice preluate din ritualul creștin-ortodox” sunt tot mai pregnante, autorul mărturisind ”adevăruri”: ”Fără dragostea lui Dumnezeu nu pot face nimic”, ”Fără dragostea lui Dumnezeu ce rost are creația mea scindată de creația sa”, ”Trebuie să ne rugăm la Dumnezeul creației pentru că existăm la umbra a tot ceea ce el a creat” și altele.

Iată că, pas cu pas, Adrian Georgescu se îndreaptă spre acea formă de literatură duhovnicească mărturisitoare. Cu volumul ”Descensio”, apărut în 2012, pornește seria cărților de factură religioasă, mărturisitoare,  a ”jurnalelor duhovnicești”, a ”fragmentelor de psalmi și rugăciuni pe care le trăiește tânjind ascensiunea spre Domnul” după cum observa pr.prof. Nicolae Bordașiu.

Urmează ”Chilii”, ”Anastasis”, ”Rugăciunile”, ”Dulcea sărutare”, ”Monahul lăuntric”, ”Iisuse lauda bătrâneților mele”, ”Tabor”, ”Morții să-și îngroape morții lor”, ”Iisus Hristos în inima mea”, ”Iată fiul tău”, ”Viața mea de după moarte”, ”Izvorul în Trei Lumini”, cărți  care pot fi așezate, după cum menționa pr.dr. Ionel Petrică, ”la loc de cinste atât în literatura română postmodernă, cât și în literatura duhovnicească.”

”Nădăjduind că mărturisitorul Adrian Georgescu va rămâne o ”chilie” în care să odihnească veșnic Dumnezeu, chiar dacă există într-o lume a relativismului și a relativității einsteniene, smeritul vorbitor despre carte și autor se bucură de o asemenea întâlnire duhovnicească, întâlnire care a născut o prietenie în Iisus Hristos.” afirmă preotul dr. Ionel Petrică în postfața celei de-a III-a ediții a volumului ”Anastasis”.

Aceste „prietenii în Iisus Hristos” s-au înmulțit în timp, Adrian Georgescu devenind, datorită relației cu biblioteca bocșeană, prieten al unor preoți de excepție precum dr. Boris Tasici (Reșița), dr. Daniel Crecan (Bocșa), dr. Doru Melinescu (Timișoara), pr. Valentin Costea (Bocșa), dar și prieten al unor inimoși oameni de cultură precum dr. Ionel Bota (Oravița), Mihai Chiper (Anina), Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (Reșița). Astăzi, Adrian Georgescu este și „al nostru”, al celor care slujesc, într-un fel sau altul, pe tărâmul cultural al acestui mirific colț de țară numit Banat.

La mulți ani, Adrian Georgescu! Mulți frumoși și sănătoși ani, alături de familie, de prieteni și de Dumnezeu! Căci la Dumnezeu sunt toate și la Dumnezeu totul este posibil!


[1] Traian Dorz