Centrul Cultural Sighetu Marmației, prin manager Ileana Matus, aduce mulțumiri poeților participanți la Festivalul Internațional de Poezie Sighetu Marmației, pentru cele trei zile petrecute împreună. Au recitat rânduri din frământări proprii, au fost ascultați expeditorii și destinatarii poemelor, cu încredere în forța vitală a cuvântului, în mijlocul unei toamne și a unei jumătăți de veac de poezie.
Juriul acestui festival a fost format din:
Mircea Petean – președinte
Delia Muntean – membru
Gheorghe Mihai Bârlea – membru
Ileana-Pop Nemeș – membru
Nicolae Scheianu – membru
Ioan Dorel Todea – membru
Ileana Matus – membru
Am fost bucuroși să-i avem ca invitați pe următorii poeți: Doina Rândunica Anton, Vasile Barbu, Alexa Gavril Bâle, Dorel Bizeu, Daniel Bozga, Gheorghe Bodnariuc, Gavril Ciuban, Ion Cristofor, Nichita Danilov, Alexandra Andreea Făt, Adrian Alui Gheorghe, Nicoleta Giurgi, Tudor Hatmanu, Anastasia Herbil, Robert Laszlo, Daniel Marian, Daniel Mariș, Ion Mariș, Gheorghe Moiș, Vasile Morar, Viorel Mureșan, Maria Pal, Gheorghe Pârja, Lucian Perța, Ion Petrovai, Ioan Pintea, Mihai Pricop, Teodor Râmneanțu, Paul Romaniuc, Victor Simu, Marin Slujeru, Daniela Sitar-critic literar, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stancu, Nicolae Șapcă, Anuța Șiman, Nicolae Toma, Gheorghe Ungureanu, Echim Vancea.

Căldura fără precedent, seceta, incendiile și furtunile schimbă atitudinea publicului față de tema schimbărilor climatice. Trei din patru americani cred acum că încălzirea globală are loc astăzi, iar 70% afirmă că sunt fie „foarte” fie îngrijorați de aceasta, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Yale Program on Climate Communication. Pe măsură ce oamenii devin din ce în ce mai preocupați de schimbările climatice, ei doresc, în mod implicit, mai multe informații despre acestea. Acoperirea jurnalistică a modificărilor climei și a tuturor efectelor pe care le generează este esențială pentru credibilitate și atragerea audiențelor de toate vârstele și de toate preocupările.

Odată ce prezentul și viitorul climatic al omenirii a devenit temă majoră în marile redacții ale lumii, întrebarea s-a mutat de la „dacă” să fie acoperit subiectul – redacțiile responsabile au soluționat această provocare – la „cum” să fie abordat. Și răspunsurile au venit: întemeierea fermă a materialelor climatice pe știință; recunoașterea faptului că specialiștii afirmă că lumea se confruntă cu o situație de urgență și este nevoie de găsirea unor modalități de a transmite acest lucru; umanizarea poveștii climatice, astfel încât să nu fie abstractă și publicul să poată relaționa;

localizarea poveștii fără a ignora dimensiunile ei globale; identificarea unghiului climatic în zonele vieții în care nu este așteptat, arătând adâncimea și amploarea crizei; prezentarea problemelor, dar și a soluțiilor.

Astăzi este din ce în ce mai frecvent să poată fi citite articole pe teme climatice pe prima pagină în The Washington Post sau The New York Times, unde Sarah Kaplan, Somini Sengupta și Hiroko Tabuchi, printre alții, fac reportaje remarcabile. Rețelele de televiziune se alătură tot mai intens, în special în edițiile lor de dimineață, unde experții în meteorologie de la NBC, CBS sau ABC vorbesc frecvent despre ceea ce nu ezită să numească „criza climatică” sau chiar „urgența climatică”. CNN, NPR, Los Angeles Times și alte redacții de top angajează reporteri, editori, producători pentru a înființa unități climatice noi sau a le extinde pe cele existente.

Firește, nu doar redacțiile din SUA își măresc acoperirea climatică. Din Canada în Australia și din Europa în Japonia, de la reviste la site-uri și de la posturi de radio la podcasturi și ziare, „atenția mass-media asupra schimbărilor climatice și încălzirii globale a fost cel mai înalt nivel în ultimii ani”, după cum a raportat Observatorul Media de la Universitatea din Colorado.

„Este actuala acoperire jurnalistică a schimbărilor climatice suficientă? Nu încă… și nici pe departe…” (Mark Hertsgaard, thenation.com)

Mădălina Corina Diaconu
(Revista UZP nr. 27/2022)

Recent, în cadrul ,,Întâlnirilor săptămânale”, la sediul Filialei UZPR Timiș, preotul dr. Valentin Bugariu – parohia Birda, jud. Timiș și membru UZPR, a prezentat revista ,,Arhanghelul” în calitate de redactor șef și antologia cu același nume la care este coordonator, cu prilejul împlinirii a 10 ani în slujba comunității, o adevărată revistă de cultură și religie rurală. Publicații scrise cu mult suflet și sacrificiu, cu un impact emoțional purificator și deopotrivă ca o fereastră deschisă spre iubire de semeni și credință. Revista ,,Arhanghelul”, publicație cu apariție trimestrială, se distribuie gratuit credincioșilor din comunitate și nu numai.
Antologia ,,Arhanghelul” este structurată pe mai multe capitole relevante cum ar fi: Misiune și propăvăduire prin presa rurală, Colocviile de la Birda, Tinere Condeie, Olimpiada de Religie, Tradiții și obiceiuri, Creștinismul în societate, sunt repere de spiritualitate pe care se sprijină orizontul de sănătate morală al unei comunități, în contextul în care omenirea e tot mai tulburată. De remarcat faptul că în derularea acestor evenimente, simpozioane, școala prin învățători și profesori și tinerii au o implicare semnificativă.
Au mai rostit alocuțiuni despre revista ,,Arahanghelul” prof. Gheorghe Lungu, Ioan Medoia, preot Horia Țâru, Dumitru Mnerie, Ștefan Tat – istoric, Ion Traia – președinte al Asociației Publiciştilor Presei Rurale din Banat, care ne reține atenția prin următorul text înserat pe coperta 4 a antologiei: ,,Arhanghelul este un periodic sătesc orientat spre toate arterele vremii, încercarea de a realiza o deschidere și un dozaj fin între ,,local” și ,,naţional”, a fost și este o mare provocare. Cred în continuare în revista ,,Arhanghelul” ca periodic local de cultură reprezentativ al Banatului și pot mărturisi că a ajuns aici datorită muncii competente și plină de avânt a colegului de redacție pr. dr. Valentin Bugariu dar și afilierii asociației noastre, care a dat un nou imbold creativității revistei”.
În partea a doua, doamna Sylvia Constanța Hârceagă ne-a prezentat o teamă inedită ,,Vasile Gherasim – cel dintâi eminescolog”, care a stârnit multe comentarii controversate dar bine argumentate din care desigur am reușit să ne edificăm cu și mai multă concretețe asupra întâmplărilor (ne)fericite din viața geniului Eminescu dar și adiacent ale celui ce s-a străduit în condiții precare și de incertitudine socială și umană să ni le aducă în actualitate, Vasile Gherasim, un poet, profesor de filosofie la Liceul ,,Aron Pumnul” din Cernăuți, un luptător pentru drepturile românilor.

Dumitru BUȚOI / UZPR Timiș