O picătură de sănătate

(sfatul medicului)

(ne vorbește  medicul primar Sandor SZAMOSI (foto) – Doctor în Științe Medicale, șef secție Cardiologie – Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu ” Hunedoara)

Pe lângă rolul credinței echipei medicale și al credinței personale a pacientului în vindecarea acestuia este de luat în considerare și rolul credinței în formarea unui stil de viață care să promoveze și să consolideze starea de sănătate, să prevină apariția unor boli noi sau agravarea celor deja existente și chiar să favorizeze sau să producă ameliorarea sau vindecarea anumitor afecțiuni de care suferă pacientul.

În perioada lucrării Sale pe pământ, Domnul Iisus Hristos a depus eforturi susținute pentru a-l înălța pe om din punct de vedere spiritual, intelectual și fizic, iar prin vindecările consemnate pe paginile Sfintelor Scripturi, ne-a demonstrat că Dumnezeu dorește să fim sănătoși. Biblia acordă o atenție deosebită trupului celui credincios, sănătății acestuia. Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru că sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteți voi (1 Corinteni 3:16,17). Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu preț! Slăviți, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (1 Corinteni 6:19,20). Pentru ca Duhul lui Dumnezeu să locuiască în noi, trebuie să-i oferim un loc curat, neîntinat de obiceiuri rele. Mintea noastră fiind mijlocul de comunicare cu Dumnezeu, necesar pentru a menține relația cu El, trebuie să o păstrăm cât mai sănătoasă, într-o stare de funcționare optimă. Există o strânsă corelație între trup și minte, maxima „mens sana in corpore sano” păstrându-și valabilitatea și actualitatea de-a lungul întregii istorii a ființei umane. Tot ceea ce slăbește puterea fizică diminuează și capacitatea intelectuală, odată cu degradarea trupului și mintea va fi afectată, devenind mai puțin capabilă să facă deosebirea între bine și rău, fiind valabilă și legătura în sens invers, adică o minte bolnavă conduce, în timp, și la degenerarea trupului. Astfel, sănătatea devine foarte importantă din punct de vedere spiritual, fiind indisolubil legată de religie și de misiunea bisericii în lume.

În cele ce urmează, ne vom focaliza atenția asupra a patru din pilonii de bază ai unui stil de viață sănătos: alimentația, exercițiul fizic, temperanța și încrederea în Dumnezeu.

Cu peste 2000 de ani în urmă, părintele medicinei, Hipocrate a formulat aforismul: „Hrana ta să-ți fie medicament și medicamentul să-ți fie hrană”. Acest joc de cuvinte dorește să sublinieze că hrana noastră zilnică nu numai că ne susține fizic, ci are și proprietăți curative. Absența anumitor alimente din dietă cauzează boli de deficiență, cum ar fi rahitismul, scorbutul, pelagra, boala beri-beri. În prezent însă, pentru cea mai mare parte a populației, nu bolile de deficiență reprezintă o problemă, ci așa numitele „boli ale civilizației”, rezultate ale dietelor caracterizate prin consum caloric excesiv și prin dezechilibre nutriționale frecvente. Felul, frecvența și cantitatea alimentelor pe care le consumăm ne afectează în mod direct starea de sănătate. Folosirea abundentă a fructelor și legumelor previne debutul anumitor cancere. Consumul de cereale integrale, semințe și fructe oleaginoase reduce excesul de colesterol din sânge și riscul de infarct miocardic. În schimb, consumul de carne în cantități mari crește riscul de apariție a unor boli cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. O dietă bogată în fibre, săracă în grăsimi și fără colesterol ajută la scăderea tensiunii arteriale, la regresia bolilor de inimă și a altor boli cronice degenerative. Multe substanțe nutritive se pierd în procesul de fabricație industrială. În general, cu cât hrana este mai naturală, mai puțin preparată și prefabricată cu atât este mai bogat conținutul în substanțe nutritive. În Sfânta Scriptură găsim recomandări cu privire la o alimentație sănătoasă, cu precădere în a treia și a cincea carte a lui Moise (Levitic, capitolul 11 și Deuteronom, capitolul 14).

Între mese, stomacul are nevoie de cel puțin două ore de repaus pentru a-și reface rezervele energetice și a prepara sucurile digestive pentru masa următoare. Noaptea, stomacul se odihnește împreună cu tot organismul. De aceea este recomandat ca seara să se mănânce foarte puțin sau deloc, iar după orele 18 nu este de dorit a se mai consuma alimente. Mâncând o cină foarte ușoară sau deloc, stomacul se va odihni peste noapte și vom putea dormi un somn adânc, esențial pentru a ne simți cu adevărat odihniți a doua zi. „Ut sis nocte levis, sit cena brevis” spune un proverb latin.

Sedentarismul este o cauză importantă de boală, iar exercițiul fizic este un mijloc de creștere a vigorii fizice, intelectuale și spirituale. Nu există medicament în circulație sau în perspectivă care să promită atât de mult în menținerea sănătății ca un program regulat de exercițiu fizic (Dr. Bortz, Jurnalul asociației medicale americane, 1982). Biblia condamnă în repetate rânduri inactivitatea, lenea: Sufletul celui leneș poftește, însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este îndestulat. Calea celui leneș e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e netedă. Lenea te face să cazi în toropeală. Pofta celui leneș îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze (Pildele lui Solomon).

Temperanța (cumpătarea, moderația) poate fi definită ca totală abstinență de la ceea ce este rău și vătămător și cumpătare în ceea ce este bun. Chiar și ceea ce este bun ne poate vătăma dacă este în exces. Consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri sunt evident nocive pentru sănătate, dar și alimentele care sunt sănătoase, dacă sunt consumate în exces sau în asocieri necorespunzătoare devin dăunătoare sănătății. Luați seama la voi înșivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare și de băutură și de grijile vieții, ne spune Domnul Iisus în Sfânta Evanghelie după Luca, iar Sfântul Apostol Pavel ne sfătuiește să lepădăm fărădelegea și poftele lumești și, în veacul de acum, să trăim cu înțelepciune, cu dreptate și cu cucernicie (Tit 2:12).

Încrezându-ne în Dumnezeu, găsim în El putere și nu slăbiciune, înțelepciune și nu ignoranță. Voința și eforturile umane unite cu puterea lui Dumnezeu ne vor ajuta să depășim problemele vieții și să ne regăsim pacea interioară. Marele reformator Martin Luther spunea: „Am ținut multe lucruri în mâinile mele și le-am pierdut pe toate; dar orice am așezat în mâinile lui Dumnezeu, aceea am încă și acum”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Dacă timpul ar fi avut răbdare, în data de 24 septembrie 2022  prof.univ.dr. istoric NICOLAE BOCȘAN, Cetățean de Onoare al orașului Bocșa și al județului Caraș-Severin, ar fi împlinit 75 de ani.

Personalitate marcantă a istoriografiei românești, reputat profesor și istoric, fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Nicolae Bocșan este unul dintre oamenii de seamă ai județului Caraș-Severin și ai orașului Bocșa.

Marele istoric s-a născut în orașul Bocșa, județul Caraș-Severin, în 24 septembrie 1947 și s-a stins în 19 iunie 2016 la Cluj-Napoca, lăsând în urma sa o operă științifică vastă și deosebit de valoroasă, fiind preocupat de cercetarea istoriei moderne a Banatului.

Principalele direcții de cercetare  sunt consacrate istoriei iluminismului în Banat, revoluției de la 1848 din Transilvania și Banat, istoriei culturii, societății și bisericii din cele două provincii, relațiilor româno-franceze din epoca modernă, istoriografiei.

Pe de altă parte, profesorul Nicolae Bocșan a fost preocupat de evoluția instituțiilor de istorie din Banatul său natal, sprijinindu-le în permanență.

Creator de școală de istorie, profesorul Nicolae Bocșan a fost mentorul a numeroase generații de studenți, cercetători și profesori care îi duc mai departe, cu cinste, munca și proiectele, ample teme de cercetare a istoriei moderne în spațiul românesc, cu precădere, în spațiul bănățean.[1]

Prin lucrările sale valoroase, prin viziunea sa de excepție, prin tenacitate și laborioasă muncă de cercetare, profesorul Nicolae Bocșan și-a înscris numele cu slove de aur în Istoria României.

Lista lucrărilor ştiinţifice şi colaborările la publicaţii de specialitate, începută încă din anii studenţiei, s-a îmbogăţit în fiecare an. În urma sa profesorul Nicolae Bocșan a lăsat o operă științifică vastă și deosebit de valoroasă, iar activitatea sa ştiinţifică a fost recompensată cu diverse premii, două dintre lucrările sale fiind distinse cu premii ale Academiei Române, domnia sa fiind distins cu Medalia „Pro Meritis” a Universității din Graz (Austria) și Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea.

          Profesorul Nicolae Bocşan a intrat în galeria marilor intelectuali bănăţeni, iar în semn de recunoştiinţă pentru întreaga sa activitate, Consiliul Judeţean Caraş-Severin i-a acordat în 2007 Titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin.

          La propunerea Bibliotecii Orăşeneşti „Tata Oancea”, în anul 2008, prin Hotărârea nr. 273/26.11.2008, Consiliul Local îi acordă Titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa^[2].

Dintre nenumăratele volume semnate amintim doar câteva: „Contribuții la istoria iluminismului românesc”.- Timișoara: Facla, 1986; „ Convergențe europene” Istorie și societate în epoca modernă (coautor).- Cluj-Napoca: Dacia, 1993;„Franţa şi Banatul 1789–1815” (coautor). Reşiţa. 1994; „Identitate și alteritate”: studii de imagologie (împreună cu Valeriu Leu).- Reșița: Banatica, 1996; „Ideea de naţiune la românii din Transilvania şi Banat (sec. alXIX-lea)”.- Reşiţa. Banatica „Presa universitară clujeană”. 1997; „Marele război în memoria bănăţeană 1914 – 1919” (coautor). Cluj-Napoca: Presa universitară clujeană, 2012 vol I.; Vol. II: „Memoriile lui Pavel Jumanca”.- Cluj-Napoca: Presa universitară clujeană, 2013 și Vol. III: „Marele război în memoria bănăţeană 1914 – 1919”(coautor).- Cluj-Napoca: Presa universitară clujeană, 2015.

De asemenea, doar câteva referinţe: Istorie şi artă bisericească: biserici din Protopopiatul ortodox român Reşiţa/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; Biserică. Societate. Identitate: In honorem Nicolae Bocşan. Cluj-Napoca. Presa Universitară Clujeană. 2007; Memento. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric. II./ coord. Vasile C. Ioniţă. Reşiţa. Banatul Montan 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus Crişciu. Oraviţa. 2008 (Anale cărăşene); Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Cărăşeni de neuitat XIV/ Petru P. Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); revista Bocşa culturală^[3]; In memoriam Nicolae Bocșan/ Gabriela Șerban și Silviu Ferciug. Reșița: TIM, 2016; Supremum vale Nicolae Bocșan (1947 – 2016)/Gabriela Șerban și Silviu Ferciug. Timișoara: Nepsis, 2017; Vocația istoriei: studii în memoria profesorului Nicolae Bocșan/ Ligia Boldea și Rudolf Gräf. Cluj-Napoca: Mega, 2017; Personalități ale Universității Babeș-Bolyai. Vol. I: Nicolae Bocșan. Istoria sub semnul generozității și umanității/ volum coordonat de  Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan și Mihaela Bedecean.- Presa Universitară Clujeană, 2018.

Fiu al Banatului, specialist de marcă al istoriei moderne a României, întemeietor de direcții de studiu în domeniul istoriei ecleziastice, profesorul Nicolae Bocșan s-a stins în data de 19 iunie 2016 la Cluj. Trecut prematur în veșnicie, savantul și omul Nicolae Bocșan rămâne astăzi prezent în memoria colegilor și, mai ales, a numeroaselor generații de studenți pe care i-a îndrumat și format de-a lungul carierei sale academice.

„…Toți cei care îl cunosc pe profesorul și omul Nicolae Bocșan, studenți, colegi, colaboratori, prieteni, au avut parte de sprijinul său necondiționat. Dacă am pune doar un minut din viața lui pentru fiecare dintre noi, rezultatul ne-ar înspăimânta, poate: câți ani din viața sa i-a petrecut pentru noi toți ceilalți! Trebuie să recunoaștem că fiecare îi datorăm ceea ce suntem, că nu am fi întregi și deplini fără larga sa generozitate.” Sunt rânduri scrise de membrii Catedrei de Istorie Modernă de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 24 septembrie 2007, atunci când magistrul împlinea 60 de ani.

Din păcate, timpul n-a mai avut răbdare și, peste nici zece ani, profesorul Nicolae Bocșan se stingea la Cluj-Napoca, orașul carierei sale, orașul împlinirii sale din multe puncte de vedere, orașul pe care l-a văzut mai întâi prin ochii dascălului său de la Bocșa, profesorul Grecu, despre care și-a amintit întotdeauna cu plăcere și recunoștință: „…șansa a fost profesorul Grecu, moș Grecu, cum îi ziceau elevii, un om foarte instruit, pătruns de patima profesurii de istorie și cu școală foarte bună, făcută în anii grei ai refugiului la Sibiu a Universității din Cluj. […] Dânsul m-a îndreptat spre Cluj, spunându-mi: „dacă vrei să faci carte trebuie să te duci la Cluj”[…] Așa am ajuns istoric, grație profesorului Grecu, căruia am să-i port toată viața o amintire frumoasă…”[4]

Întreaga sa viață, profesorul Nicolae Bocșan a purtat în inima sa, pretutindeni în lume, Banatul său și Bocșa sa! „Pentru mine, Bocșa este o stare de spirit!” mărturisea istoricul cu emoție, completând magistral: „Iubesc Bocșa mea și bocșenii!”

În „Mesajul de condoleanțe” transmis în 2016, la trecerea în veșnicie a Dlui. prof. univ. dr. Nicolae Bocșan, „fiu al Banatului Montan și cercetător neobosit al trecutului Bisericii Ortodoxe Românești, fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj”, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului evidenția, prin cuvinte alese și sincere, profesionalismul istoricului, dăruirea acestuia pe tărâm științific și didactic,  dar și imensa sa modestie și generozitate:

”Născut în Bocșa Română, la confluența Banatului de Munte cu cel de câmpie, profesorul Nicolae Bocșan a crescut în duhul creștinesc al locului. Urmându-și vocația culturală, a plecat pentru studii la Universitatea din Cluj și a rămas în orașul de pe Someș pentru a împlini un destin măreț. A fost un cercetător ambițios, un profesor de vocație și un dascăl cu o adevărată harismă paternală. A fost decan, prorector și rector al renumitei universități ardelene, creionând cu cinste un portret nemuritor în elita intelectuală a Clujului.

Noi, toți cei care l-am cunoscut, putem mărturisi verticalitatea științifică și profesională de care a dat dovadă în toate împrejurările pe care viața i le-a adus înainte. A condus cu competență instituții prestigioase și a îndrumat cu acribie și dragoste generații întregi de studenți și doctoranzi, oferind tuturor un sfat înțelept. A cercetat cu timp și fără timp trecutul neamului și al Bisericii noastre, creând, prin exemplu personal și implicare, un model educațional și moral în școala clujeană, un model apreciat și urmat de universitarii clujeni.

Ani la rând a studiat istoria Episcopiei Caransebeșului și, în general, istoria noastră bisericească, scoțând în evidență personalități și mentalități care dau înțelegere și sens trecutului. Și-a împlinit ostenelile prin apariția unor volume, care,  prin exigență științifică și prin meticulozitatea scrierii, sunt și vor rămâne normative pentru studierea istoriei bisericești din România. Nu trebuie uitată aici nici contribuția pe care a avut-o la evidențierea marelui mitropolit, Sfântul Andrei Șaguna. Toate aceste mărețe realizări au fost dublate de modestie, principala caracteristică a oamenilor de cultură autentici.

În orașul Bocșa și în întreaga Episcopie a Caransebeșului Profesorul și Istoricul Nicolae Bocșan a lăsat o frumoasă și mândră amintire. Banatul s-a dovedit și de această dată un spațiu care, prin diversitatea sa culturală, a oferit României conștiințe intelectuale inegalabile.[…]”

„Frumoasă și mândră amintire” a lăsat Nicolae Bocșan și Clujului, mediului universitar și academic clujean. Astfel că, numele acestui profesor, care cu acribie și pasiune a deslușit episoade relevante și interesante din istoria neamului românesc, este acordat Institutului de istorie ecleziastică din cadrul Facultății de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Și nu doar un Institut de istorie îi poartă numele, ci și o bursă.

La inițiativa familiei Dana și Corina Bocșan, s-a instituit o bursă anuală de cercetare „Nicolae Bocșan” „acordată în amintirea istoricului și profesorului Nicolae Bocșan, cu scopul de a stimula interesul pentru cercetarea și cunoașterea istoriei moderne în rândurile studenților Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Bursa „Nicolae Bocșan” reprezintă o recompensă morală și materială pentru studenții care s-au remarcat în cadrul Cercului de Istorie Modernă sau în alte manifestări cu caracter profesional și au realizat lucrări de licență originale, care valorifică documente de arhivă și alte izvoare istorice primare, înscriindu-se totodată pe direcțiile de teme cultivate de-a lungul carierei sale științifice de către profesorul și istoricul Nicolae Bocșan.”^[5]

Și orașul Bocșa se străduiește să cinstească cum se cuvine memoria unei astfel de personalități și, alături de acordarea Titlului de Cetățean de Onoare, administrația locală, la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu, a demarat procedurile pentru cel mai frumos și indicat gest cuvenit acestui eminent dascăl: cel de atribuire a numelui „Dr. Nicolae Bocșan” unei instituții de învățământ. Și nu oricare! Ci una de prestigiu, Școala Gimnazială din Bocșa Română, ale cărei cursuri le-a frecventat și istoricul Nicolae Bocșan.

„Cu siguranță, ni-l amintim cu drag pe istoricul Nicolae Bocșan, ne gândim cu dragoste și recunoștință la omul Nicolae Bocșan, și, fiecare dintre noi putem aprecia memoria unei astfel de personalități complexe măcar prin astfel de gesturi pe care eu le propun astăzi: confecționarea, amplasarea și dezvelirea unei plăci omagiale pe Școala Generală nr. 1 Bocșa Română, cu textul: prof.dr. Nicolae Bocșan 1947-2016 și atribuirea numelui de Dr. Nicolae Bocșan Școlii Generale nr. 1 Bocșa Română. Apelez la înțelegerea dumneavoastră și vă rog să-mi fiți alături în demersurile de a realiza un minim gest prin care să-i păstrăm vie memoria și să-l prezentăm pe istoricul Nicolae Bocșan și celor care n-au avut șansa de a-l cunoaște, așezându-i numele la loc de cinste pe una dintre instituțiile școlare de bază ale urbei noastre.” precizeză edilul Mirel Patriciu Pascu în expunerea sa de motive.

Astăzi, când ar fi trebuit să fim împreună și să aniversăm cei 75 de ani de viață ai profesorului, ai istoricului, ai colaboratorului, ai omului Nicolae Bocșan, va trebui să ne mulțumim cu amintiri dragi, să-i răsfoim cărțile și să-i citim numeroasele articole și intervenții în și mai numeroase publicații și cărți. Să spunem o rugăciune și să-i mulțumim lui Dumnezeu că am avut bucuria și onoarea să cunoaștem un astfel de om! Dar și să-l rugăm pe Dumnezeu să ne îndrume și să ne ajute să realizăm proiectele propuse întru cinstirea și promovarea personalității istoricului prof. dr. Nicolae Bocșan.

Veșnică fie-i memoria și în veci pomenirea lui!

---

[1] Biserică, Societate, Identitate. In honorem Nicolae Bocșan/ Sorin Mitu, Rudolf Gräf, Ana Sima, Ion Cârja (coord.).- Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2007

[2] Bocşa culturală. Anul X. Nr. 1(64)/ 2009. P.3-6

[3] Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-2009. Reşiţa. TIM.2009

[4] Vasile Bogdan. Bocșa din inimă. Vol. III.- Reșița: TIM, 2008 (Bocșa, istorie și cultură)

[5]  http://webmail.hiphi.ubbcluj.ro/Public/File/burse/Regulament_bursa_Bocsan.pdf)