Mesaje primite

Sub egida UZPR și Ars Vivat a apărut nr.10-11, An IV, 2022, al revistei de cultură, tradiție și atitudine civică ,,Mărturii Maramureșene” (218 pagini). Spicuim din vastul cuprins: 

Editorialul Amprenta condeiului pe albul hârtiei (Mărturii Maramureșene) este semnat de Ionica Bandrabur, mai amintim: Roadele mântuirii (Radu Botiș), Traduceri (Elisabeta Botan), Maramureșul în inima mea (Luninita Cornea), Plantele abandonului (Cleopatra Lorințiu), Din istoria locului nost’ CASTELUL BLOMBERG, Gârdani, Maramureș (Ioan Andrei Botiș), Nevoia de Divinitate și refugiul în ține însuți (I.R.Rosiianu), Gânduri dedicate unei frumoase aniversari (Protos. dr. Maxim (Iuliu Marius) MORARIU ), Marius WAGNER-BUCUR: Friedrich von Alvensleben, VISCRI – satul cu aer medieval (Mariana Moga), PORTRET DE ROMÂN Smaranda Cazan-Livescu – Atlanta, USA, Cu gândul la cei care ne-au îndrumat cândva pașii… Familia de dascăli Valeria și Vasile Oros din Someș-Uileac (Radu Botiș), Semnale…(Vasile Bele), Al. Florin TENE sau dragostea față de cultura română (Gelu Dragoș). ,,Isus” de Eugen Cojocaru, un roman cinematografic și o provocare teologica! ( (Ionuț Țene), Nucleară nu-i soluție, este doar suicid planetar! (Vasile Tivadar), Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Așezările din Maramureș de-a lungul istoriei: lucrări monografice, LECȚIA DE POEZIE a Răsăritului (Gabriella Costescu), UCENICIA în cultura tradițională(Grigore Leșe),Încă un proiect cultural-artistic sub egida UZPR. „Eminescu, un vis în așteptare”, ediția I, 2021-2022, Radu BOTIȘ – Premiul I ,,EMINESCU, UN VIS ÎN AȘTEPTARE”, ediția 2021-2022,REMEMBER, Revista „SLOVA CREȘTINĂ”, izvor de lumină,etc.

 Pagini de poezie semnează: Elisabeta BOȚAN, Dumitru BUȚOI, Nicolae SILADE, Radu BOTIȘ, Ioan-Pavel AZAP, Elena ARMENESCU, Ana URMĂ, Eugen COJOCARU, Carmena BĂINTAN , Marin DUMITRESCU,Cornel LAR, Claudiu-Liviu ONISOARĂ, Olimpia MUREȘAN, Puiu RĂDUCAN,Vasile HATOS,Gelu DRAGOȘ, Olga VĂDUVA (GRIGOROV), Maria Tomita CORINI , Nicolae STANCIU, Maria FILIPOIU.

Apariții sub egida „Mărturii Maramureșene”: Bodone Raluca-Maria, Evaluarea anxietății și a stimei de sine a adolescenților instituționalizați (2021); Bodone Raluca-Maria, Percepția socială a consumului de droguri în rândul adolescenților (2021); Botiș Sorina Mihaela, Mântuirea universală și personală (2021); Florian Victoria Cecilia, Influența statutului socio[1]economic al familiei asupra abuzului și dezvoltării inteligenței emoționale la copii (2022); Crișan Rodica Melania, Copiii și efectele violenței de la televizor (2022); Crișan Rodica Melania, Preșcolarul și școlarul cu autism: eficiența intervenției terapeutice (2022); Botiș Radu, Muhaxhiri Gentiana, În brațele luminii (2022).

Radu Botiș,UZPR

(dialog cu dr. Călin HOMORODEAN , medic născut pe plai hunedorean, căruia i se înclină mii de pacienți ale căror inimi au fost readuse la viață)

• Prezentați-ne câteva date biografice.
• Am urmat Școala Generală în Simeria, județul Hunedoara, am absolvit Colegiul Național „Decebal” din Deva, iar în anul 1996 am fost admis prin concurs la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
  În anul IV de facultate am intrat în grupul de cercetare de la Clinica Medicală I, condus de prof. dr. Dan Olinic, iar în anul V am câștigat o bursă ERASMUS în Franța la Spitalul Universitar Tours unde am fost inițiat în cardiologia intervențională de prof. dr. Luc Maillard. Am absolvit Facultatea de Medicină ca Șef de Promoție în anul 2002.
  Am intrat ca rezident de cardiologie în urma unui concurs național și în același an am fost integrat ca preparator universitar în Disciplina Medicală I. În anul 2004 am câștigat o bursă guvernamentală a statului român de 12 luni la Spitalul Universitar din Caen, perfecționându-mă în tehnicile de cardiologie intervențională într-un colectiv extrem de dinamic condus de prof. Martial Hamon și prof. Gilles Grolier. Am devenit medic specialist cardiolog în anul 2008 și mi-am susținut doctoratul în anul 2012 la Universitatea de Medicină din Cluj.
  Sunt căsătorit din anul 2006, soția mea, Romana HOMORODEAN, (foto 2) fiind medic neurolog și avem doi copii.
  În prezent sunt medic primar cardiolog la Spitalul Județean Cluj, unde coordonez Unitatea de Supraveghere și terapie avansată a pacientului cardiac critic (USTACC) și sunt șef de lucrări în cadrul Facultății de Medicină.
• Care v-a fost visul în profesia aleasă?
• Am visat întotdeauna ca munca mea să însemne ceva pentru cei din jur: o stare mai bună și o viață mai lungă pentru pacienții mei sau o contribuție cât de mică în evoluția științifică a domeniului meu de activitate. Obișnuiesc să îmi reprezint publicațiile mele științifice ca un „strop” adăugat de mine în oceanul dezvoltărilor științifice.
• De cine depindeți?
• În tot ceea ce întreprind îmi găsesc energia în suportul și dragostea familiei.
  Sunt căsătorit și am doi copii minunați, un băiat de 14 ani și o fetiță de 9 ani. Soția mea este tot medic, neurolog, pentru mine poate cel mai bun neurolog.
  Aș putea spune ca ne-a fost destinat să ne cunoaștem. Cu toate că suntem din orașe vecine din județul Hunedoara (soția este de loc din Deva, iar eu din Simeria), am urmat același liceu (Colegiul Național „Decebal” Deva) și aceeași facultate (UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj), ne-am cunoscut doar în Franța, la Caen, în timpul rezidențiatului, când fiecare făceam un stagiu de pregătire, la același spital – CHU de Caen.
  Atât pentru mine, cât și pentru soția mea, a fost o periodă intensă din punct de vedere profesional, lucram și în weekend-uri, posibilitățile de învățare de tip „hands-on” erau multiple, presupuneau doar disponibilitate din partea noastră, pe care noi o aveam din plin.
  Soția mea lucra ca FFI în Serviciul de Neurologie, condus de prof. Defer G., cu care a avut o foarte bună colaborare chiar și după revenirea în țară. Era un serviciu de neurologie generală cu multe urgențe, dar care reprezenta un centru de referință pentru tratamentul pacienților cu scleroză multiplă. Acest stagiu de aproximativ 2 ani, a constituit un punct important în cariera profesională. Ulterior, după întoarcerea în țară, și-a început lucrarea de doctorat în același domeniu al sclerozei multiple, sub coordonarea dnei prof. dr. Perju-Dumbravă Lăcrămioara, care i-a fost un mentor și un sprijin până în prezent. Și-a finalizat lucrarea de doctorat în 2016, iar în prezent este medic primar neurolog în cadrul secției Neurologie I din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.
  Eu lucram în laboratorul de Cateterism cardiac sub îndrumarea prof. Martial Hamon, din cadrul serviciului de cardiologie condus de prof. Gilles Grolier, serviciu responsabil de rezolvarea a numeroase urgențe cardiovasculare.
  Aș putea spune că perioada aceea petrecută în Franta a fost un moment de cotitură a vieții noastre profesionale și familiale. Având aceeași profesie cu soția mea, ne este foarte ușor să comunicăm, să ne povestim cazurile deosebite, să ne cerem părerea reciproc, să ne apreciem reușitele și să ne consolăm în cazul eșecurilor.
  Trebuie să subliniez că nu am fi ajuns unde suntem acum fără sacrificiile și susținerea părinților noștri pe tot parcursul formării noastre ca medici și ca „oameni”, în principal.
• Care sunt momentele hotărâtoare în activitatea profesională?
• Consider că următoarele momente au fost hotărâtoare pentru cariera mea medicală și științifică: 1 – în anul IV de facultate am fost inclus în grupul de cercetare de la Clinica Medicală I condus de conf. dr. Dan Olinic, 2 – în anul V de facultate am obținut o bursă ERASMUS în Franța la Spitalul universitar din Tours unde am intrat în contact cu cardiologia intervențională, 3 – în 2002 am devenit rezident de cardiologie prin concurs național și în același an am intrat în UMF Cluj-Napoca, Disciplina Medicală I ca preparator, 4 – în anul 2004 am obținut o bursă guvernamentală a statului român în Franța, la Spitalul univ. Caen unde am deprins și am aprofundat tehnicile de cardiologie intervențională.
• Aveti o viață agitată?
• Sunt un om extrem de ocupat, cu toate activitățile și responsabilitățile ce le implică meseria de medic. Cardiologia intervențională oferă extrem de multe satisfacții, cu prețul unor riscuri ale procedurilor pe care ni le asumăm zi de zi. O bună parte a zilei, o petrec în spital, unde încerc să îmbin activitatea din sala de cateterism cardiac cu activitatea clinică la patul pacientului și cu responsabiltățile ca și coordonator USTACC.
  Pe lângă activitatea clinică, sunt implicat în numeroase proiecte științifice și de cercetare, dar și în educația studenților de la medicină.
  De asemenea, aș putea spune că sunt profund implicat și în activitățile din familie. Soția mea, fiind tot medic, are de asemenea, o viață agitată, cu multe activități și responsabilități, astfel că încercăm să ne împărțim responsabilitățile familiale. Amândoi facem gărzi, uneori încercăm să ne potrivim zilele de gardă, pentru a mai câștiga ceva timp împreună în familie, pe cât posibil.
  Sunt angrenat în pregătirile școlare ale copiilor, problemele de matematică ale fiului meu fiind adevărate provocări. Activitățile extrașcolare ale copiilor necesită uneori trasee lungi cu masina prin aglomerația sufocantă din Cluj.
• Sunteți mulțumit de destinul dumneavoastră?
• Mă consider un om împlinit atât în viața profesională, cât și în cea familială.
• Cum ați răzbit în viața profesională?
• Sunt un om ambițios care nu a fost intimidat niciodată de eforturi mari necesare pentru atingerea scopurilor propuse. Am încercat să profit de oportunitățile care mi s-au ivit în cale indiferent de cât de dificile păreau, conștient fiind că cel mai adesea nu va mai fi o a doua șansă. De asemenea, nu mă las dominat de un succes, încerc să am întotdeauna noi inițiative, păstrând în minte ideea că „nimeni nu e de neînlocuit”.
• Sunteți lacom de succese?
• Orice succes îmi dă un impuls spre a progresa, iar orice eșec îmi întărește ambiția de a-l depăși.
• Care este riscul în munca dumneavoastră?
• Zi de zi realizez intervenții percutane asupra arterelor inimii, mulți dintre pacienți fiind în stare critică. Orice intervenție percutană vasculară se însoțește de riscuri de complicații, unele chiar vitale. Având în vedere că am afectuat în jur de 4000 de proceduri intervenționale în cariera mea, rezultă o imagine clară a riscurilor și a stresului. Deseori suntem confruntați cu situații medicale critice în care gestul imediat pe care îl întreprinzi face diferența dintre succes sau eșec, între viață și moarte. Toate gesturile tehnice din cursul procedurilor intervenționale au în spate ani lungi de pregătire și de sacrificii, în centre intervenționale prestigioase precum cele din spitalele universitare din Tours sau Caen Franța, o muncă susținută zi de zi și numeroase ore de gardă în Clinica Medicală I și Institutul Inimii Cluj.
• Vă considerați un medic invidiat?
• Probabil pentru succese, dar cu siguranță nu pentru munca asiduă și sacrificiile din spatele acestora.
• Decupați frumosul din munca dumneavoastră de medic.
• Meseria de medic, în general este o meserie frumoasă, care implică dăruire, efort și responsabiltate. Ca să mă exprim mai direct, frumusețea se regăsește până în cele mai mici aspecte ale meseriei mele.
  Pe plan medical, recunoștința din ochii pacientului pe care l-ai salvat de la moarte într-un infarct miocardic acut sau i-ai salvat piciorul de la amputație, lacrimile de bucurie ale fiului căruia i-ai redat părintele. Unul dintre primele cazuri care mi-a arătat satisfacțiile aduse de meseria mea a fost cel al unui tânăr de 40 de ani care a ajuns în laboratorul de cateterism în stare critică fiind în șoc cardiogen și intubat, căruia am reușit să îi dezobstruez două artere coronare (din trei). Evoluția a fost foarte bună, pacientul a fost detubat după 4 săptămâni, și ulterior, și-a revenit complet, fiind în viață la 10 ani post intervenție, venind la control periodic.
  Pe plan științific, atunci când datele obținute indică un rezultat surprinzător sau când articolul științific este acceptat spre publicare într-o revistă prestigioasă.
  Pe plan academic, un cuvânt de mulțumire din partea studentului căruia i-am deschis privirea asupra cardiologiei, a rezidentului pe care l-am condus prin profunzimile profesiei cardiologice sau a medicului specialist care a deprins tehnicile intervenționale.
• Ați fost cândva învins?
• Am fost învins de fiecare dată când nu am reușit salvarea pacientului, însă tocmai aceste momente tensionate mi-au întărit dorința de a continua și de a fi mai bun în meseria mea.
  Îmi amintesc de cazul unui bărbat în jur de 50 de ani cu infarct miocardic acut cu șoc cardiogen transferat în clinica noastră într-o noapte dintr-un alt județ, care a decedat în cursul tentativei de restabilire a fluxului prin artera coronară. În fața clinicii așteptau soția și trei copii. Îmi amintesc și acum deznădejdea din sufletul meu și disperarea de pe chipurile lor atunci când i-am anunțat moartea soțului și tatălui.
  Un alt caz este cel al unui pacient trimis în stare critică de la Spitalul Deva, căruia reușesc cu satisfacție să îi stentez o leziune de mare risc a trunchiului coronarian. Dezamăgirea a fost enormă când pacientul decedează la trei zile de la procedură și a trebuit să o anunț pe fiica sa, studentă în Cluj, pacientul fiind unicul ei sprijin.
  Un al treilea caz recent este al unui pacient cu multiple leziuni coronariene, fără o soluție chirurgicală cardiacă. Reușesc să stentez aceste leziuni printr-o intervenție extrem de dificilă și utilizând tehnici inovatoare, cu un rezultat coronarian foarte bun. Pacientul decedează la 24 de ore întrucât organismul extrem de fragil nu reușește să depășească stresul enorm postoperator.
• Vorbiți-ne ceva despre activitatea dumneavoastră științifică și de cercetare și efectele acesteia.
• Cardiologia intervențională este un domeniu dinamic, în continuă dezvoltare, cu efecte dramatice în scăderea mortalității în urgențele coronariene, un domeniu în care inovațiile diagnostic imagistice, dar și cele terapeutice se succed regulat. Aceste caracteristici fac ca cercetarea să fie dificilă, dar și plină de oportunități. În centrul de cardiologie intervențională de la Spitalul Clinic Județean Cluj ne-am orientat activitatea științifică în studiul aterosclerozei cu ajutorul unor tehnici imagistice intravasculare moderne de mare rezoluție precum tomografia de coerență optică și în dezvoltarea unor tehnici terapeutice percutane inovatoare în leziuni complexe de trunchi comun sau bifurcații coronariene.
  Activitatea mea științifică s-a concretizat în publicarea a peste 25 de articole în reviste de vârf în domeniu, indexate ISI (Thompson Reuters), care au fost citate în literatura de specialitate de peste 160 de ori.
  Lucrez de peste 20 de ani în Clinica Medicală I din Cluj, în cadrul unui colectiv valoros de cardiologie intervențională (condus de prof. dr. Dan Olinic), inovativ atât pe plan medical, cât și științific, având o continuă dorință de a se autodepăși printr-o muncă susținută și prin deschiderea spre a învăța. Am pregătit an de an specialiști în acest domeniu elitist. Unii dintre acești medici s-au alăturat în ultimii ani colectivului nostru.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Cercurile de creație literară din cadrul structurilor Palatului Copiilor Deva – după cum ne explica prof. Rodica Pleșa, în calitatea sa de director – completează cultura membrilor acestora cu pasiune literară.

Ele sunt un laborator de creație, un mijloc de completare a culturii literare. Sunt una dintre formele de activitate extrașcolară care sensibilizează și dezvoltă dragostea pentru limba literară.

Privind alte amănunte, am solicitat de la prof. Lavinia Ulmian, structura Orăștie a Palatului Copiilor Deva și care ne-a relatat: „Cercul de creație literară de la Orăștie se bazează pe stimularea creativității și dezvoltarea imaginației. Copiii au șansa de a se exprima liber și de a forma noi legături între ei. Fiecare oră petrecută cu ei îmi oferă șansa de a-i învăța ceva nou. 

Încercăm să îi învățăm că nu există răspunsuri greșite, fiecare are dreptul de a interpreta din perspectiva lui. Cei din învățământul primar au șansa să își dezvolte vocabularul, să exerseze arta povestirii, să învețe cum pot transcrie propriile gânduri pe hârtie într-un mod corect. Cu cei de la grădiniță lucrăm la dezvoltarea vorbirii. Cursul este gratuit. Textele și activitățile propuse sunt selectate în funcție de specificul de vârstă”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Constantin VLAICU/UZPR – redactor șef adjunct CRONICA MEHADIEI

(pentru arhivă, se poate accesa pagina de Internet la următorul link: https://cronicamehadiei.wordpress.com/ )

Ca în fiecare an, şi în anul 2022, ITM Hunedoara – ne spunea Adrian Florin BOZDOG (foto), inspector șef al acestuia – este implicat într-o serie de acţiuni cu caracter preventiv în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă.

Astfel, una dintre acțiuni se îndreptă către verificarea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă la angajatorii care desfăşoară activitatea în domeniul Comerţului cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete.

Campania are ca obiective specifice eliminarea neconformităților constatate în domeniul securității și sănătății în muncă în activitățile specifice din cadrul societăților comerciale care au ca obiect de activitate comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete și creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă.

Având în vedere statistica la nivel național, motivarea acțiunii este determinată de: numărul mare de lucrători din domeniu (peste 350.000); numărul mare al accidentaților în muncă care situează această activitate economică pe locul 2 la totalul accidentelor de muncă; accidentele din acest domeniu sunt în proporție de 98% accidente cu incapacitate temporară de muncă.

Situația accidentaților în muncă în acest domeniu se prezintă astfel: în anul 2017, din totalul de 228 de accidentați, 10 au decedat, iar 218 din aceștia au suferit răniri care s-au soldat cu incapacitate temporară de muncă; în 2018, din totalul de 238 de accidentați, 7 au decedat, iar 231 din aceștia au suferit răniri care s-au soldat cu incapacitate temporară de muncă; în 2019, din 218 de accidentați, 8 au decedat, iar 187 din aceștia au suferit răniri care s-au soldat cu incapacitate temporară de muncă; în 2020, numărul total al accidentaților a fost de 195, din care 8 decese și 187 au suferit incapacitate temporară.

Din analizele cauzelor care au produs accidentări, dar și cu ocazia controalelor efectuate în ultimii ani în domeniul securității și sănătății în muncă s-a evidențiat faptul că lucrătorii din domeniul comerțului cu ridicata sunt expuși la o gamă largă de riscuri de accidentare și îmbolnăvire la locul de muncă, cum ar fi: cele datorate manipulării unor mase grele și foarte grele, care conduc la o serie de probleme de sănătate asociate cu dureri de spate și dureri musculare; lucrul la temperaturi ridicate sau scăzute; risc de lovire prin răsturnarea mărfurilor greșit depozitate; risc de accidentare datorat manevrării necorespunzătoare a motostivuitoarelor; perioade lungi în care angajații stau în picioare; activități repetitive; stresul provocat angajaților datorită unui comportament neadecvat al clienților; risc de accidentare la operațiunile de încărcare-descărcare a mărfurilor; alunecări pe pardoseala umedă; ventilație insuficientă; echipamente de muncă incorect utilizate.

Având în vedere riscurile la care sunt expuși lucrătorii în domeniul comerțului cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete – CAEN 46 este necesară organizarea periodică a unor acțiuni de control privind modul în care lucrătorii conștientizează riscurile din unitate, ca primă condiție pentru adoptarea unor atitudini, comportamente și acțiuni adecvate în prevenirea producerii de accidente.

Pe raza județului Hunedoara, în perioada 2006-2021, au avut loc 19 accidente de muncă dintre care 8 de traseu sau rutiere.

Un număr de 17 accidente de muncă au fost urmate de incapacitate temporară de muncă, unul de invaliditate gradul 3 și unul de deces.     

Ca de fiecare dată ITM Hunedoara se implică în acţiuni de prevenţie pe linia sănătăţii şi securităţii în muncă sperând ca pe această cale să reducem la minim accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale, să contribuim la îmbunătăţirea mediului de muncă şi la conştientizarea riscurilor ce pot să apară.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovcici” Caraș-Severin a inițiat un concurs de creații literar-artistice dedicat elevilor de toate vârstele intitulat „Pro Lectura”. Au fost invitate să participe bibliotecile din județ, așadar Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa s-a alăturat acestui frumos îndemn spre lectură.

Juriul de la Bocșa a avut în componență cadre didactice și oameni de cultură, președinte fiind prof. dr. Liana Ferciug, iar între membrii amintim prof. Manu Lațcu, prof. Ionela Vuia și prof. Luminița Miloș.

La această primă ediție participarea nu a fost una numeroasă, deoarece elevii – și nu numai! –  au confundat, într-un fel, concursul „Pro Lectura” cu cel județean „Gânduri către Dumnezeu”, ambele derulându-se în aceeași perioadă.

Însă, dintre cei 19 participanți la concursul „Pro Lectura” ediția I, doar doi au primit diplomă de participare; ceilalți 17 elevi au fost câștigătorii premiilor I, II și III, atât la secțiunea literară, cât și la cea artistică.

La secțiunea literară au fost premiate cu locul I lucrările elevelor: Coste Irene, Silviana Maria Ferciug, Flavia Martonoș, Paula Drăgulescu și Cristian Emanuel Toma, elevi coordonați de prof. Gianina Mură, Liana Ferciug, Ștefania Taligaș și Andreea Gheorghe, iar la secținea artistică locul I i-a revenit elevei Gesica Iordache îndrumată de prof. Marius Câlniceanu.

Premiul al II-lea, la secțiunea literară, a fost câștigat de elevii: Rebeca Cega, Andreea Nichiteanu, Rebeca Dumitru, Gesica Iordache, Cristiana Bold și Alexia Vișan, aceștia fiind îndrumați de prof. Manuela Stăniloiu,  Maria Prodan, și Liana Ferciug; iar pentru premiul III, conform deciziei juriului, au fost lucrările elevelor Rebeca-Vanesa Dumitru, Rosalinda Adelina Todor și Cristiana Dumitru, eleve îndrumate de inimoasa profesoară Manuela Stăniloiu.

La secțiunea artistică, premiul II a revenit elevei Cega Rebeca (prof. Marius Câlnicean), iar premiul III, elevei Dumitru Rebeca (prof. Ștefania Taligaș).

Organizatorul concursului a fost Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, iar premiile au constat în diplome și cărți, asigurate cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa.

„Bocșa a fost pentru o zi capitala culturală a Banatului Montan!” consemna pe rețelele de socializare unul dintre participanții la evenimentul din 9 Mai 2022 de la Bocșa, distinsul domn Bogdan Andrei Mihele din Reșița. Și domnia sa avea dreptate!

Luni, 9 Mai 2022, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa, s-a desfășurat un eveniment special, cu oameni speciali, un eveniment la care au participat invitați din oraș și din alte localități, pentru a fi martorii unor întâmplări frumoase, de ținută și de excelență.

În această zi cu importante semnificații istorice, a avut loc și festivitatea  de înmânare a Titlului de Cetățean de Onoare unor personalități care aparțin orașului Bocșa sau care, prin activitatea desfășurată de-a lungul vremii, au adus onoare și au promovat această frumoasă localitate din Banatul Montan.

Evenimentul a debutat cu intonarea celor două imnuri – Imnul Europei și Imnul României – în interpretarea maiestuoasă a drei. Dariana Cocora de la Liceul de Artă „Sabin Păuța” din Reșița, însoțită și îndrumată de dna. prof. Cornelia Balogh-Remelei.

Apoi, elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, însoțiți de dir. Dragoș Vasile și îndrumați de prof. dr. Liana Ferciug, au susținut un recital de poezie dedicat Zilei Europei, dedicat României într-o Europă unită: Amelia Belgea (creații proprii), Silviana Maria Ferciug și Bianca Mură. Fiind și voluntare ale Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română, domnișoarele l-au avut alături și pe preotul paroh dr. Silviu Ferciug.

După aceste încântătoare momente artistice, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a făcut trecerea la momentul ceremonios al înmânării Titlului de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșadomnilor:Erwin Josef Țigla, bibliotecar, scriitor, editor și important promotor cultural; Gheorghe Jurma, scriitor, editor și important critic și istoric literar; Titus Emil Suciu, profesor și scriitor; iar post-mortem: sportivului pugilistIoan Mocanu și artistului plastic Viorel Coțoiu.

Au fost clipe de vădită emoție, atât din partea organizatorilor, cât și a participanților veniți în număr impresionant pentru a le fi alături celor omagiați și cinstiți de către orașul Bocșa.

„Ieri, 9 Mai 2022, într-o zi de sărbătoare, o zi cu semnificații diverse, am avut onoranta misiune de a înmâna Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, în semn de recunoaștere și prețuire a activității desfășurată, de-a lungul vremii, pentru promovarea orașului, aducând onoare și contribuind la ridicarea nivelului cultural, artistic și sportiv al urbei noastre, unor personalități care fac cinste întregului Banat și nu numai: scriitorilor și editorilor Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla și Titus Emil Suciu, iar, post-mortem, sportivului Ioan Mocanu și artistului plastic Viorel Coțoiu.

A fost o zi plină, bogată cultural-artistic, pentru care deoresc să mulțumesc cadrelor didactice implicate, precum și talentatelor eleve de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa (Silviana Maria Ferciug, Amelia Belgea, Bianca Mură) și de la Liceul de Artă „Sabin Păuța” din Reșița (Dariana Cocora însoțită de dna. prof. Cornelia Balogh-Remelei).

Mulțumesc, de asemenea colegilor de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” pentru organizare și tuturor participanților veniți de aproape sau de mai departe. Sperăm că am fost gazde bune.

Felicit, încă o dată, deținătorii Titlului de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa și sunt convins că vom avea o bună și fructuoasă colaborare!

Doamne ajută, să fim sănătoși, cu pace și înțelegere!” consemna pe blogul său primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu.

Așadar, în ziua de 9 mai 2022, Bocșa a fost într-un fel „capitala culturală a Banatului Montan”, reușind să adune scriitori și artiști, oameni de seamă și personalități din întreg Banatul, pentru a sărbători valori ale Bocșei de ieri, dar, mai ales, de azi, și, cu siguranță, această zi va rămâne înscrisă cu litere de aur în cartea de onoare a acestui mic „burg” multicultural și multiconfesional, constituind o veritabilă pagină de istorie locală.

(https://www.btv.ro/o-sarbatoare-pentru-bocsa/?fbclid=IwAR2iwgvq2YJjWYWvbor4_jTMvAGWkpZKHa7uoB_g0hhaOWJMI7O3buFCgsA)

În mijloc de primăvară, când natura și-a îmbrăcat veșmântul multicolor scăldat de razele soarelui, la Biserica Ortodoxă din localitatea Cinciș-Cerna (preot paroh APIETROAEI Cosmin Gabriel) s-a continuat implementarea proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” desfășurat sub egida Episcopiei Devei și Hunedoarei, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte a. i. Sorin STANCIU) și ziarul „Accent Media” (director Cornel POENAR).
Cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop NESTOR s-au înmânat diplome „Drag de Dumnezeu” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei – care este viață în Hristos, viață în duh și adevăr.
Cei prezenți au trăit o inedită mulțumire ascultând cântece religioase, momentul plin de o senină bucurie fiind susținut de Valerica IANOȘI MARIAN.
Cântecele acesteia au înrăurit sufletul celor prezenți, trezindu-i la o viață nouă, primăvăratică, cu o lumină caldă și binefăcătoare a credinței creștin-ortodoxe care a pătruns până în cele mai ascunse și sensibile taine ale sufletului.
Acestea au răsărit parcă și au rodit în sufletul celor prezenți – după cum susținea și Ioan TĂNASE, în calitatea sa de consilier parohial – ele fiind flori și dorințe de fapte și virtuți creștine.
Invitata momentului a primit diploma „Drag de Dumnezeu” care a fost înmânată de părintele paroh, însoțită de o iconiță – simbol al Ortodoxiei, iar din partea micuței și frumoasei ANAMARIA SĂLĂȘAN, flori multicolore strânse cu grijă de bunica sa.
Tot cu acest prilej și primarul comunei Teliucu Inf., ing. Gheorghe Daniel PUPEZĂ, a primit diploma „Drag de Dumnezeu”, el fiind în comună un adevărat stâlp al credinței ortodoxe, susținător și promotor al Bisericii noastre creștine.
I s-a oferit și acestuia o iconiță, iar din partea Asociației „Cincișenii” un Documentar al satului Cinciș.
…Așadar, la Biserica Ortodoxă din Cinciș-Cerna am notat momente în care cei prezenți au simțit în inimile lor dorința de fapte frumoase și virtuți luminoase atât de necesare pe cărările vieții și în desăvârșiri sufletești.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Foto: Nicolae Șișu

3 mai 2022, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală la Reșița“ (ediția a XX-a).

Nostalgii reșițene. 70 de ani de la inaugurarea Magazinului Universal din Reșița (4 mai 1952). Întâlnire cu istoria reșițeană.

 

3. Mai 2022, 16:30 Uhr, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XX. Auflage).

Nostalgisches Reschitza. 70 Jahre seit der Eröffnung des ersten Universal-Kaufhauses in Reschitza (4. Mai 1952). Begegnung und Erinnerung.

Duminică 01 mai 2022, la invitația Principesei Margareta și a Principelui Radu Duda,  membri ai UZPR Filiala Timiș „Valeriu Braniște” împreună cu membri ai Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului Timișoara – Oraș Martir, au efectuat o vizită la domeniul acestora din Săvârșin, cu ocazia deschiderii Casei ceaiului.

Frumosul castel, un loc drag reginei Elena, este situat într-un decor mirific. Un parc dendrologic în care regăsim numeroase specii de arbori seculari, rari, cu un mic lac animat de pești frumos colorați, înconjurat de plante ce dau o culoare aparte întregului peisaj, iar în mijloc se înalță semeț vechea clădire a cărei construcție, se pare că a început în jurul anilor 1850, fiind terminată la anul 1870, odinioară un conac, în prezent o clădire impunătoare, sau cum i se spune și prin partea locului, Castelul de la Săvârșin.

Câteva repere istorice a castelului: primul proprietar al conacului a fost familia nobiliară maghiară Forray. În timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan de la 1784, clădirea a fost incendiată, ulterior fiind refăcută. La 26 martie 1943, castelul este achiziționat de regele Mihai. După abdicarea acestuia la 1947, domeniul de la Săvârșin este confiscat și repartizat Ministerului de Interne. Astfel, devine reședință de vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu.

Din 1990 clădirea intră în stăpânirea Regiei Autonome a Protocolului de Stat, iar în  anul 2001 va fi retrocedată regelui Mihai I. Desigur, au urmat o serie de lucrări de restaurare, în prezent dându-i-se frumoasa înfățișare dinaintea anilor 1947.

După un regal de muzică clasică, interpreți fiind un grup al Filarmonicii din Arad, a avut loc festivitatea de dezvelire a unei plăci comemorative și inaugurarea Casei Ceaiului.

Dar, înainte de acest moment, reprezentanți ai UZPR Timiș și MNADOR Timișoara au oferit un frumos buchet floral, o plachetă, diplomă și medalie Principesei Margareta – Custodele Coroanei și Alteței Regale Principelui Radu. Ni s-a adresat invitația de a veni la Casa Ceaiului în vederea purtării unor schimburi de informații, opinii.

Dintre membrii UZPR Timiș, menționăm pe Remus Știr, Aurel Muntoiu, Adrian Bacoș, judecător Ion I. Ionescu.  Atmosfera a fost animată, în interiorul Casei Ceaiului am ciocnit câte o cupă de șampanie cu Altețele Sale Regale și s-au schimbat și câteva cuvinte protocolare dar nu numai. Totodată, s-au prezentat succint informații despre activitatea Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș UZPR, fiind felicitați de reprezentanții Casei Regale și adresându-ne invitația de a mai reveni pe Domeniul Săvârșin.

Ne-am despărțit de un loc frumos, fiecare păstrând amintiri plăcute.

             Aurel Muntoiu / UZPR Timiș

3 mai 2022, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Nostalgii reșițene. 70 de ani de la inaugurarea Magazinului Universal din Reșița (4 mai 1952). Întâlnire cu istoria reșițeană.

3 – 16 mai 2022, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Vernisaj: 3 mai 2022, ora 15.00.

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală la Reșița“ (ediția a XX-a). Ziua Europei 2022 (9 mai).

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XV-a). Expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Marița-Hlinka, Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.

3. – 16. Mai 2022, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Vernissage: 3. Mai 2022, 15:00 Uhr.

Europatag 2022. „Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XV. Auflage): Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen. Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina Marița-Hlinka, Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean und Tatiana Țibru.