5 aprilie 2022, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:
Anul jubiliar „150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2022”. Discuții cu invitați la bibliotecă: Andrei Florin Bălbărău, coordonatorul Muzeului Cineastului Amator Reșița, și colecționarul reșițean Bogdan Andrei Mihele.
Editura UZP a fost înființată în 2017 la inițiativa regretatului nostru Președinte, Doru Dinu Glăvan, cel care a și coordonat activitatea primelor apariții editoriale sub egida Uniunii. Până în prezent, Editura a editat peste 130 de titluri, din care 45 doar în anul 2021. Coordonatorii Editurii, Teodora Marin și Ovidiu Zanfir, ne mărturisesc că majoritatea celor care își publică creațiile la Editura UZP sunt membri ai Uniunii, aceștia intrând în contact prin email la adresa editura@uzp.org.ro sau direct la sediul UZPR.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Fundația Ion I. Brătianu organizează în perioada 30 martie – 2 aprilie Salonul Cultural, ediția 2022, la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion nr. 4-6 din București. Evenimentul amintit – marca premium – aduce în atenția cititorilor toate volumele apărute la Editura UZP până acum, arătând dimensiunea creației membrilor UZPR, fiind prezente totodată și publicații apărute la alte edituri. În aceeași ordine de idei, lansările cu fast din cadrul Salonului au fost prezentate detaliat pe site-ul nostru, desfășurarea de forțe fiind actualizată permanent.
UZPR are în derulare proiectul „Clipa de lectură” prin care autorul are prilejul să-și prezinte cartea, înregistrarea fiind promovată apoi pe site-ul UZPR, și își propune inițierea unei Gale a Editurii UZP.
Neagu Udroiu, Corneliu Vlad, Ion Marin, Mihai Milca, Nicolae Dan Fruntelată, Ioan C. Popa, Nicolae Rotaru, Viorel Popescu, Pavel Lică, Dumitru Țimerman, Eugen Doga sunt doar câțiva din monștrii sacri ai jurnalismului sau culturii cu lucrări tipărite la Editura UZP.
Editura UZP este un veritabil succes și dovada potențialului uriaș al jurnalismului românesc contemporan, aducând în atenție o amplă diversitate de teme și de subiecte, calitatea scrisului și mai ales interesul cititorilor față de această organizație de jurnaliști profesioniști.
Până în prezent, numărul cărților tipărite la Editura UZP a fost în fiecare an ascendent. Marea lor majoritate, cărțile amintite sunt o bogată resursă pentru istoria jurnalismului din țara noastră, autorii fiind cunoscuți ziariști, cu state vechi de activitate.
Editura UZP a participat în anii trecuți la Târgul de carte Gaudeamus, unde a prezentat o listă de titluri de succes, iar anul acesta, după cum se știe, are loc la Palatul Brătianu un adevărat festin de carte.
Tanța Tănăsescu / UZPR
,,O carte scrisă sau citită este ca o boală învinsă”- spunea filozoful Lucian Blaga. Așadar, cartea istoricului Costin Feneșan- Diplome de înnobilare și blazon din Banat, apărută la Editura de Vest, Timișoara, 2007 are menirea de a-l vindeca pe cititor de boala ce planează asupra poporului român- pericolul de a se pierde identitatea- dovedindu-se a fi o rezistență a gândului și a bunului simț în vremurile de azi.
Apariția cărții este un gest recuperator, dar și de justiție pentru nobilimea română din secolele XIV- XVII, în Banat. Ea demonstrează continuitatea românilor în spațiul bănățean, ca și în țară și că elementul țărănesc era dominat de români în Banatul evului mediu.
Figură proeminentă a istoriografiei contemporane- istoricul Costin Feneșan se dovedește a fi o impresionantă personalitate culturală, cu o uimitoare perspicacitate, un cărturar umanist multilateral, de formație enciclopedică. Este un savant și un gânditor autentic preocupat de descifrarea misterului originii și continuității poporului român în spațiul dintre Carpați și Dunăre, care ține la adevăr și este străin de orice lingușire.
L-am cunoscut cu prilejul simpozioanelor de istorie națională organizate în județul Caraș- Severin de către profesorul Gheorghe Magas- inspector școlar de specialitate, cât și din cărțile Domniei Sale și am constatat că are o ținută ce exprimă măreție și demnitate, sugerând în persoana lui un spirit luminat, care aduce vederi înaintate, în epoca fripturiștilor, menite să împrospăteze cultura și să deschidă societății românești noi perspective.
Cartea conține 59 diplome de înnobilare și blazon, fiind astfel întocmită încât să intereseze publicul cultivat, dar este folositoare și stimulativă pentru studenții, profesorii și cercetătorii interesați de istoria Banatului. Ea este una dintre cele mai originale apariții ale culturii noastre în această zonă. Este o lucrare istorică în care autorul redă obiectiv faptele și fenomenele istorice, prin cercetarea cât mai complexă a izvoarelor inedite, analizându-le critic și apreciindu-le fără părtinire, lucid și imparțial.
Scrierea este de un înalt nivel științific, cu argumente temeinice și un aparat critic bine pus la punct.
Prin apariția acestei cărți, în ansamblul lor, cunoștințele noastre asupra evului mediu bănățean au făcut însemnate progrese, prin izvoare noi, uneori fundamentale, cu o metodă de lucru bazată pe erudiție și critică severă. Din ea aflăm că voievozii și cnezii români aveau o puternică bază românească, disociată de migratori și destul de puternică încât să-i poată asimila. Ei au obținut nobilitatea pentru serviciile militare și civile aduse regalității maghiare, ori principilor ardeleni. Astfel, pătura feudală a românilor era continuitatea poporului român, pe pământul țării sale și corolarul ei necesar: unitatea sa etnică, lingvistică și politică. Așa că în secolele XIV-XVII ,,nobilimea bănățeană era românească în mare parte și își păstrează limba și etnia”- ne spune autorul.
,,Dar noi locului ne ținem
Cum am fost așa rămânem.”
Cartea comunică, în același timp că, ,,prin înnobilare, românii din părțile Caransebeșului și Lugojului nu s-au desprins de comunitatea din rândurile căreia proveneau și nu și-au pierdut conștiința de neam, credința și nici tradițiile românești și locale.
Poporul român a fost mai întâi și a ajuns să fie și cel din urmă stăpân al pământului său și va fi în veci.
Banatul de munte a fost, în aceste vremuri, o punte de legătură între est și vest. Așadar- strămoșii sunt ei înșiși substanța vitală a poporului, iar a pierde identitatea este totuna cu a pierde ce este mai scump pe Pământ.
Cartea prezentată este un argument al continuității și sensibilizării conștiinței etnice ce conservă tradițiile de cultură și simțire românească esențiale pentru istoria românilor. În ea se oglindește cerul nostru sufletesc, axa lumii noastre, ne învață iubirea care preface vorbele în rază de lumină, ce încântă și purifică. Cu atât mai mult se cade să exprimăm gratitudinea noastră pentru carte și autor.
Prof. Pavel Panduru/UZPR
Oraș cu buze de cleștar, vezi? E primăvară! Orbecăind prin tine, mai mult ca oricând, astăzi ne încălzim sentimentele obosite cu raze fecioare, în carnea lor roșie scriem despre aceia care ți-au fost odată aproape, au cântat pentru tine și ți-au dus numele peste mări și țări, sunt mulți oameni curioși, dar și iubitori de sport, cultură, istorie, religie, pășesc pe drumurile pe care ai pășit tu misteriosule, tenorule- Traian Grozăvescu. Spiritul tău demn intră și iasă în fiecare clipă din minunatul Teatru Municipal ce-ți poartă numele, ești mereu la brațul spectatorilor încântați, fericiți, ești mereu la brațul actorilor iubiți, ascultă tenorule, acum suntem atât de îmbujorați în bătaia vântului, suntem atât de grăbiți în pașii de pe Podul de Fier, atât de înfometați de timp și salutăm târziu Ceasul Electric, calmul din el, ticăitul, parcă ar plânge, parcă ar râde, parcă ar cânta duios… Suntem fermecați de tine, oraș cu ochi de crin și obraji de catifea, suntem îndrăgostiți de clipa trăită ascultând clipocitul Timișului, tânăr voinic, străjerul tuturor speranțelor născute într-un palat în care servitorii pești aruncă stropi de entuziasm pe malurile tale, oraș cu oameni buni și frumoși, oraș al îndrăgostiților, oraș al prezentului, al viitorului, născut pentru a strălucii sub cerul curcubeu, Lugojule, ți-ai dat cu parfum de cireși, sau de magnolie, te miros…îmi dai voie să te sărut? Mia ROGOBETE-01.04.2022-Lugoj
UZPR CARAS SEVERIN 