Asta trăim, asta vedem, asta simțim, distrugere! Se dorește distrugerea psihicului, fizicului, se dorește distrugerea sufletului, însă aici nu au șanse acești odioși, și nu mă refer doar la ai noștri, mă refer la toți cei care conduc întreaga lume dorind cu toată forța lor să subjuge omenirea. E într-adevăr trist, se atacă credința, încrederea, suveranitatea, se atacă dorința, citesc în ochii multora cum se vaită dorința, este bolnavă și țipă după tratament, țipă după iubirea cu care s-a hrănit de mii de ani. Recunoaștem măreția lui Dumnezeu și îl rugăm să ne dea sănătate și înțelepciune, atât ne-a mai rămas în aceste vremuri tulburi, după care ne îmbărbătăm să ne trăim viața așa cum am făcut-o până acum, foarte mulți se prefac și se culcă în alt corp, în altă minte, ștergând pur și simplu prezentul, alții conștientizează ce se întâmplă în jur și se luptă cu toate falsurile, minciunile, invențiile și mai sunt acele persoane care acceptă orice, unii chiar cred tot ce li se pune în față, alții nu cred, dar se conformează din comoditate, nu mai vor să lupte, din păcate…
De doi ani apar ca ciupercile sute de eroi, așa cum erau considerate unele cadre medicale ce au tratat în pandemie bolnavii de ”precipitatul coronavirus”, dar au fost uitați adevărații bolnavi, au fost uitați bătrânii, au fost uitați copiii în fața ecranelor, au fost uitați săracii, impactul pandemiei asupra unora este distrugător, mă uit la fețele oamenilor pe stradă și văd tristețe, câți oare se întreabă: Încotro lume?
După doi ani de zile sumbre, izolare, restricții, vaccinare obligatorie, televiziuni plătite pentru a distruge psihicul oamenilor vulnerabili, apare un război la porțile țării noastre. Ce căutăm noi în acest război? Nu destul a suferit poporul ăsta în trecut? Chiar trebuie să încercăm marea cu degetul legați la ochi? Ne trezim și noi la realitate? Nu avem ce căuta în această poveste, așa cum nu mai avem ce căuta în manipularea cu viruși, hepatite, boli vechi, dar totuși noi, cu nume dubioase. Mai are cineva încredere în politicienii care ne conduc țara, mai are cineva încredere în politicienii care conduc lumea? Nu cred, poate doar cei care au un interes, cutremurul psihologic este produs în întreaga lume. Aceștia care conduc țara au dat și dau în continuare dovadă de indolență, indiferență, lipsă totală de empatie, nu am crezut niciodată în ei pentru că au distrus tot ce era bun, nu am crezut niciodată că acești oameni pe lângă faptul că au plătit televiziunile, au plătit și ”oameni specialiști” care să distrugă și mai tare inima românului, mai mult de atât, și-au vândut sufletul străinilor pentru câțiva arginți ca să ce? Să îl aduci pe fratele tău în pragul nebuniei, sărăciei, neputinței, să-l închizi în casă, să-i pui botniță? Să-l bagi în izoletă? Să îl oblige la tratamente ce nu au nicio legătură cu suferința?
E odios ce se întâmplă și astăzi. A fugit virusul ce a creat haos doi ani, mai bun exemplu de manipulare nu este, a fugit pur și simplu într-o zi, iar acum, când războiul intereselor se duce spre final, ce credeți? Apare ca o boare o hepatită, adică o Mărie cu altă pălărie. Interesul diabolicilor a fost și este să fie poporul înspăimântat, câte nu s-au făcut în acești doi ani. De ce au ținut oamenii în case? Ca să ce? Vă întrebați ce făceau acești hoți de psihic pe cer și pe pământ? Vă întrebați ce urmează, ce mai inventează și cum se gândesc să mai distrugă puținul care a mai rămas în țară, dar și în noi? Suntem oare actorii unui film de groază, închiși și speriați, sedați, așteptând moartea. Dar nu ne pune nimeni să jucăm, putem să trăim realitatea și să ne bucurăm de viață, de o îmbrățișare, de un sărut, de iubire!
Gata cu propaganda! Fie ea comunistă, capitalistă, fie ea de orice culoare, nu mai trebuie să acceptăm lanțul, Dumnezeu ne-a făcut la naștere liberi, inteligenți și puternici, buni și fericiți, de ce să acceptăm astăzi subjugarea? Știm cine sunt acești sclavi ai banului?
Fiecare clipă este un dar, trebuie să o iubim și să avem puterea să spunem –Nu- celor care vor să ne distrugă, suntem un popor inteligent și ne putem hotărâ singuri soarta așa cum trebuie, trăim Epoca Marii Distrugeri, am trăit și Epoca lui Ceaușescu, ghinion, dar important este că astăzi conștientizăm și nu trebuie să ne mai lăsăm prostiți, îmbolnăviți, manipulați, mințiți, astăzi avem parte de globalizare, astăzi este marea resetare, marea subjugare, marea înfometare, Doamne iartă-i că nu știu ce fac! Și este atât de frumoasă viața…

Maria ROGOBETE/UZPR – Lugoj – 28.05.2022

29 aprilie 2022, ora 17.00, Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai” Cluj Napoca:

Jubileu „150 de ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României, 1872 – 2022” și 50 de ani de la inaugurarea la 29 aprilie 1972 a Muzeului de Locomotive cu abur Reșița.

Vernisajul expoziției de filatelie necompetitive, cu participanți din România (Baia Mare – Alexandru Leonard Pop, Reșița –  Gustav Hlinka & Erwin Josef Țigla, Satu Mare – Tiberiu Lörincz, Sibiu – Nicolae Salade) și Germania (Regensburg – Anton Schulz), a expoziției de artă plastică „Locomotivele cu abur”, cu lucrări ale artiștilor plastici din Stuttgart / Germania (Adriana Hermle), Bocșa (Nik Potocean), București (Luciana Cristina Ionescu), Reșița (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) și Timișoara (Lia Popescu), a unei expoziții a artistului fotograf Petre Dalea (Reșița) și a unei expoziții cu piese din colecția lui Bogdan Andrei Mihele (Reșița).

(dialog cu prof. dr. Maria ȘTEFĂNIE, inspector școlar general al ISJ Hunedoara)

– Se vorbește că sunteți „omul potrivit la locul potrivit”. Cum comentați?

– Această sintagmă mă onorează și mă bucură în același timp, însă, sunt conștientă de responsabilitățile și atribuțiile pe care le am în calitate de inspector școlar general. Indiferent de postul sau funcția pe care am ocupat-o de-a lungul carierei mele profesionale, tot timpul m-am străduit să îmi fac datoria cu seriozitate și responsabilitate. Și de această dată îmi voi orienta activitatea după aceleași principii de corectitudine și transparență decizională și voi coordona, cu toată priceperea și experiența mea, învățământul preuniversitar hunedorean. Elevii, cadrele didactice și întregul personal din unitățile de învățământ din județ trebuie să știe că noi, reprezentanții inspectoratului școlar, suntem alături de ei, dorim să îi îndrumăm și să îi ajutăm să performeze și să își îndeplinească obiectivele.

-Cum vă împăcați cu propria persoană?

– Mă împac foarte bine cu mine însămi. Indiferent de momentele sau provocările pe care le întâmpin, cel mai important este să am eu conștiința împăcată și curată. Până acum am reușit acest lucru, respectând câteva principii și valori de la care nu mă abat. Îmi ghidez viața și activitatea după următoarele valori: sinceritate, corectitudine, respect, curaj, empatie și toleranță. Dintre principii, amintesc: nu îi cere cuiva să facă ceva ce tu nu poți să faci, mă refer la atitudine și comportamente, nu la competențe profesionale, sau fii bun ori de câte ori  poți – adică tot timpul (Dalai Lama). Valorile și principiile ne fac ceea ce suntem noi ca oameni, iar informațiile pe care le obținem sunt filtrate conform viziunii noastre.

-Care vă este visul în funcția pe care ați preluat-o, dar în profesia aleasă?

– Atât în calitate de profesor, cât și în calitate de inspector școlar general doresc un singur lucru – să văd că cei din jurul meu ating culmi înalte.

Visul unui inspector școlar general nu poate fi altul decât cel legat de elevii, profesorii și toate unitățile de învățământ din județ. Vorbesc atât despre elevi, cât și despre profesori pentru că cele două categorii nu pot fi despărțite. Nu putem face referire la elevi fără a ne raporta la cadrele didactice, și, totodată, nu putem vorbi despre dascăli fără a ne raporta la educabili. Doresc ca toți copiii din județ să beneficieze de dreptul la educație, în grădinițe și școli, să găsească un mediu atractiv și optim pentru pregătire, fiecare elev să performeze în funcție de nevoile și interesele sale și să fie suficient de bine pregătit pentru a face față, cu succes, nivelului următor de pregătire sau din viață. Putem realiza acest lucru cu sprijinul autorităților locale și județene și a tuturor partenerilor educaționali.

Pe termen lung, doresc ca județul Hunedoara să devină o opțiune pentru absolvenții învățământului preuniversitar, dar și pentru absolvenții din învățământul superior. Doresc ca tinerii să rămână la noi în județ, să pună în practică ceea ce au învățat, să contribuie la dezvoltarea și progresul comunităților și să ducem mai departe valorile și tradițiile locale.

Reprezentanții sistemului de educație trebuie să conlucreze cu autoritățile locale și județene, precum și cu mediul economic pentru a identifica soluții și strategii pe termen lung, care să ofere tinerilor motive și oportunități de dezvoltare profesională și personală.

– Punctați-ne o satisfacție profesională inedită.

– Din fericire, în cei 26 de ani de activitate, am avut parte de foarte multe satisfacții profesionale care m-au motivat să merg mai departe. Cele mai frumoase momente în cariera unui dascăl sunt cele în care află că elevii cu care a muncit au reușit la un examen, au obținut un rezultat bun la un concurs sau la o olimpiadă sau, după ani de zile, vezi că s-au afirmat în diferite domenii de activitate și că au realizări remarcabile profesionale și personale.

O mulțumire recentă a mea este rezultatul obținut de elevul Marin Tiberiu Mihai din clasa a VIII-a, de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orăștie, care, la Olimpiada Națională de Chimie – etapa națională, s-a clasat pe un onorabil loc 15 din 35 de participanți din toată țara. De asemenea, am coordonat trei echipe a câte doi elevi care au participat la Concursul EcoSmarTim, organizat de Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului din cadrul Universității Politehnica Timișoara, care au obținut un premiu I și două mențiuni.

– Decupați frumosul în viața Dvs.

– Cu certitudine, dacă aș decupa frumosul din viața mea aș lua aproape toată „aria”. Spun acest lucru deoarece, în general, am reușit să fac ceea ce mi-am propus și pot afirma că am o viață frumoasă. Am o familie frumoasă, sunt foarte mulțumită de realizările fiului meu, am părinți și prieteni, am o profesie pe care o iubesc și de care sunt mândră. Am învățat că suntem autorii propriei vieți, știu când să fac un pas înapoi, știu când trebuie să „accelerez” și, în general, nu caut vinovați, caut soluții. Sunt un om care dorește să „construiască” și întotdeauna, am încercat să las ceva bun în urma mea.

– De cine depindeți?

– Mă repet, însă am această convingere, și anume că suntem autorii propriei vieți. Le spun acest lucru, destul de des, și elevilor mei. Prezentul fiecăruia dintre noi nu este altceva decât o sumă a deciziilor luate de-a lungul timpului. Fiecare individ poate să aleagă să rămână în zona lui de confort sau să caute, continuu, o versiune a sa mai bună, să se dezvolte, să învețe mereu lucruri noi. Toată viața învățăm și cu cât știm mai multe, realizăm cât de puțin știm. Credem că depindem mult unii de alții, este mai ușor să dăm vina pe alții, când e cazul, însă realitatea este că fiecare decide modul în care își trăiește viața.

– Sunteți o femeie fericită?

– Răspunsul este afirmativ. Sunt recunoscătoare pentru ceea ce sunt și pentru ceea ce am. Nu sunt perfectă, însă sunt încrezătoare în propria persoană, gândesc pozitiv, sunt perseverentă, aleg să fac ceea ce contează cu adevărat pentru mine și pentru cei din jurul meu.

– Aveți o viață agitată?

– Nu consider că viața mea este agitată, chiar dacă programul este foarte încărcat, iar neprevăzutul îmi ia mult timp. De multe ori, trebuie să îmi modific programul și prioritățile, însă nu uit niciodată datoria pe care o am. Încerc să păstrez un echilibru între viața profesională și cea personală.

– Care vă sunt calitățile, abilitățile?

– Nu îmi place să vorbesc despre calitățile mele. Cred că aș fi subiectivă. În general, orice persoană trebuie apreciată în funcție de faptele sale, de atitudinea pe care o are față de muncă și față de cei din jur. Țin foarte mult la cinste și corectitudine.

– Ați avut vreodată un eșec profesional?

– Nu am acest „capitol” în cartea mea referitoare la cariera profesională. Am 26 de ani de experiență în învățământ, dintre care 16 ani am ocupat funcții de conducere și funcții de îndrumare și control. Fiecare etapă din cariera mea profesională a contat la fel mult pentru mine. De fiecare dată, m-am străduit să îmi îndeplinesc atribuțiile de serviciu cât mai bine. Am învățat multe în toată această perioadă și, cu siguranță, mă vor ajuta în activitatea mea de inspector școlar general.

– Cu ce vă ocupați în timpul liber?

– În puținul meu timp liber îmi place să călătoresc, să citesc o carte, să urmăresc un film bun și să stau cu familia mea.

– Care vă sunt defectele?

– Nu am vorbit nici despre calitățile mele și, recunosc, îmi este dificil să răspund la această întrebare. Categoric, ca orice persoană, am și calități și defecte. 

– Care vă este agenda de lucru pentru o bună finalizare a anului școlar 2021 – 2022?

– La această întrebare răspund cu bucurie. Agenda este foarte încărcată și amintesc în acest sens următoarele: monitorizarea și îndrumarea unităților de învățământ în vederea încheierii anului școlar 2021-2022 în condiții optime, pregătirea elevilor pentru examenele naționale, pregătirea din timp a tuturor examenelor și a concursurilor, monitorizarea modului în care se derulează înscrierea copiilor la grădiniță și a elevilor la școală, derularea tuturor etapelor referitoare la mișcarea personalului didactic, consolidarea relațiilor cu mediul economic și autoritățile publice locale și județene, asigurarea resurselor financiare și materiale pentru școli, consolidarea măsurilor referitoare la siguranța și securitatea elevilor și a cadrelor didactice, implementarea proiectelor aflate în derulare, inițierea și scrierea unor noi proiecte care să aducă plus valoare învățământului hunedorean.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

27 aprilie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Anul jubiliar „150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2022”. Discuții cu invitați la bibliotecă: dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Carol Walter Fleck (partea a III-a).

Pentru a marca împlinirea a două luni (24 februarie – 24 aprilie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în a treia zi de Paști, în data de 26 aprilie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 26 aprilie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.

În primăvara anului 2015 am avut ocazia să vizitez, în capitala Ucrainei, la Kiev, cu prilejul participării la un congres internațional, Muzeul Memorial al Cernobîlului. Acest muzeu a fost înființat la 26 aprilie 1992 și se adresează unui număr mare de vizitatori din Ucraina, dar mai ales din lumea largă, având ca tematică, așa cum spune însuși numele său, uriașa tragedie petrecută în urmă cu 36 de ani, când, la 26 aprilie 1986, avea loc accidentul nuclear de la al patrulea reactor din cadrul Centralei Atomoelectrice din Cernobîl, cu urmări până în ziua de astăzi. De fapt, este unul dintre cele mai vizitate muzee din Ucraina. Motto-ul muzeului reprezintă un citat din Cicero: „Est dolendi modus non est timendi – există o limită a suferinței, dar nu și o limită a fricii.” Vizitând acest loc unic în lume am înțeles mult mai bine ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 36 de ani, despre injustețea ținerii sub controlul comunist de atunci a transferului de informații care, dacă circulau liber, poate mai salvau vieți…

Când am ieșit din muzeu, după două ore și mai bine de vizitat, am fost un alt om: mai aproape de suferințele semenilor noștri de atunci, mai înțelegător față de nevoia de a face tot posibilul ca o astfel de tragedie să nu se mai repete niciodată…

Și astăzi mă cutremură și mă sperie faptul că ne jucăm cu tehnologii care, dacă nu sunt întru totul securizate, pot fi fatale pentru viața noastră, a tuturora, chiar a planetei noastre în general. De multe ori nu suntem destul de conștienți de urmările unor astfel de tehnologii, dacă ele nu sunt întrebuințate conform normelor sau cad în mâinile oamenilor fără discernământ.

Cernobîlul a reprezentat pentru omenire o cotitură. Fie ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple aici, acolo, niciunde… Și cu toate acestea, Cernobîlul a fost din nou în atenția mondială, acum, în timpurile de început ale războiului din Ucraina anului 2022… Oare am învățat ceva din istorie?

La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna 26 aprilie Ziua internațională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. Astăzi ne amintim de acea zi de 26 aprilie 1986…

Erwin Josef Țigla

26 aprilie 2022, ora 11.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, online:

Ziua internațională a cărții și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie). O întâlnire online cu bibliotecari și scriitori din Reșița, Bocșa, Panciova (Serbia) și Chișinău (Republica Moldova), în organizarea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. Din program:

·      dna Mariana Stratulat din Panciova / Serbia, directorul săptămânalului LIBERTATEA și a Casei de Presă cu același nume. Lecturare din creația poetică proprie;

·      Biblioteca Municipală „Hasdeu” din Chișinău / Republica Moldova, prin Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu. Poetul Traian Vasilcău va lectura din creația propie;

·      Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, prin Gabriela Șerban;

·      Din Reșița va participa poetul Cristian Bistriceanu;

• Moderator: Erwin Josef Țigla.

De urmărit în direct pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

Marți, 25 aprilie 2022, se împlinesc 147 de ani de la nașterea, în anul 1875, a fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița.
Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.
În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă tot post mortem titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița.

Erwin Josef Țigla

Mereu în inima mea, mereu cu mine, de când m-am născut îl cunosc pe Fiul Domnului. Mama mă legăna și îmi făcea Semnul Crucii, pentru a fi sănătoasă, pentru a crește mare și pentru a da ascultare părinților și oamenilor cu credință, în libertate și adevăr. Apoi am putut să pășesc, ce fericire! De mână cu bunica mergeam la biserica din sat, la început a fost o joacă, printre scaune și printre picioarele oamenilor abia mă mai găsea biata bunică, dar îmi amintesc mirosul lemnului vechi din biserică, dar și mirosul de mâncare prins pe hainele gospodinelor, sarmale, friptură, puțini miroseau a parfum… aud și acum zgomotul sertarelor închise și deschise de slujitorii lăcașului, văd lumina sfântă a lumânărilor, pe atunci erau zeci de lumânări aprinse în biserică, puține becuri, din când în când glasuri stinse în șoapte cuprinse de smerenie, speranțe, dorințe, totul scăldat în lacrimi. Plângeam, dar nu înțelegeam de ce, nu pentru că eram copil mic și mă plictiseam, în niciun caz, ci pentru că era atâta bucurie în jurul meu, pe toți pereții Casei Domnului era lumină și bucurie, apoi râdeam la sfinții pictați de mâinile artiștilor, aceia care au existat odată numai pentru a da strălucire locului sfânt, râdeam pentru că și ei râdeau la mine, ba mai mult, mă invitau în lumea lor, acolo unde îmi puneam aura pe cap și cu Maica Domnului de mână dansam într-o grădină unde se fericeau și se jucau o mulțime de copii, erau ca mine, cu gura la urechi și cu ochi strălucitori, peste tot flori și iarbă. Se auzeau corurile peste lunci și văi, cântecele păsărilor cuibărite în mâinile oamenilor, am ridicat capul și cerul mi l-a trimis pe Hristos în ochi, se uita la mine și îmi zâmbea. Știam că mă iubește, doar eram prieteni de mici copii, i-am făcut și eu cu mâna. Din când în când vocea preotului bătrân mă făcea să strâng tare mâna bunicii, Doamne, cât de mult am iubit acele mâini muncite, bătătorite, îi simțeam bătăturile adormite pentru totdeauna. Încet, încet mă deconectam de mulțimea din jur, picturile mă invitaseră în lumea lor și nu voiam să revin pe pământ cu totul, acolo îmi erau picioarele, însă inima era la picioarele lui Hristos. În mâna bunicii mele se ondula o flacără, acolo puteam să văd întreg universul, glasurile coriștilor mă înveseleau, în tremurat de voci și din suflete se auzea: ”Hristos a Înviat din morți cu moartea pe moarte călcând…” Doamne, era Noaptea de Înviere, de aceea Fiul Domnului îmi zâmbea de pe Bolta Cerească, de aceea flacăra lumânării îmi arăta drumul spre casă și bunica cânta într-una ”Hristos a Înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din mârmânturi viață dăruindu-le..dar atunci nu am știut ce înseamnă aceste cuvinte, eram un copil care vorbea cu sfinții, astăzi, după zeci de ani, astăzi când văd că există rău și bine, bucurie și durere, tristețe și fericire, ură și iubire, minciună și adevăr, astăzi, mai mult ca oricând, am înțeles, cred și sper că într-o bună zi Hristos va veni pe pământ salvând lumea, pentru că omenirea este la marginea prăpastiei, mulți oameni nevinovați au picat pentru că au fost legați la ochi sau pentru că nu au vrut să vadă drumul. Astăzi, vorbesc în gânduri cu toți cei care au existat odată în viața mea, m-au ținut de mână, încă ridic capul spre cer și îl văd pe Fiul Domnului făcându-mi cu mâna, El este mereu acolo pentru noi, cei care credem în El, în Învierea Lui și în revenirea pe pământ pentru a face o lume mai bună, mai credincioasă, mai frumoasă, pentru a ne ierta păcatele și a ne îmbrățișa oferindu-ne numai iubire.
Cu Lumina Învierii în mâini, cu credință și dragoste în suflet pășesc pe drumul copilăriei mele, imaginar, caut mâna brăzdată a bunicii și o rog să îmi asculte gândurile, îi spun că trăim vremuri grele, de peste doi ani de zile, omenirea a luat o întorsătură la care nimeni nu se gândea, pământul este trist chiar dacă anotimpurile par a fi la fel de fericite în rolul lor de prințese îndrăgostite de viață, dar cum să fie pământul vesel când oamenii răi fac tot posibilul să fie atacat de boli, răutate, minciună, bombe, distrugere, un război în care mulți oameni nevinovați mor, mor și copii…în flacăra lumânării bunica îmi spune că pleacă și vocea unui gând îmi scrie în palmele transpirate de emoții: Să nu uiți niciodată spusele Mântuitorului Nostru Iisus Hristos către Ucenicii Săi: ”Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice muntelui acestuia: Mută-te de aici colo, și s-ar muta, nimic nu v-ar fi imposibil. (Matei 17:20 VDC)
Cred într-o lume mai bună, cred în ajutorul lui Dumnezeu pentru revenirea pământenilor la viața normală și frumoasă pe care au avut-o și o merită, cred în conștiința românească și mai cred în noi, ca ființe inteligente, puternice, doar suntem copiii lui Dumnezeu cu lumină în suflete.
ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Maria ROGOBETE * 24.05.2022 * Lugoj

Școala Primară din satul Cinciș-Cerna face parte din cadrul Școlii Gimnaziale din comuna Teliucu Inferior.
Învățământul la această școală – după cum spunea prof. înv. primar Cristina BOBARIU (foto) – este cu predare simultană de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. Aici elevii sunt conștiincioși, atenți la informațiile primite, ambițioși, dornici să participe la cât mai multe competiții și concursuri, cum ar fi Micii olimpici, Comper la matematică, limba și literatura română etc., parteneriate cu diferite școli din județ și din țară, pe teme legate de sărbători (Crăciun și Paști), de toamnă sau primăvară. Elevii sunt antrenați la diferite activități extracurriculare, precum excursii în aer liber și festivități cu ocazii diferite. De asemenea, fiind o școală cu un număr redus de elevi, legătura și comunicarea dintre aceștia, părinți și învățătoare este una foarte strânsă. Și la școala noastră accentul se pune pe buna pregătire a elevilor atât în planul educației școlare, cât și a celei din viața de zi cu zi, munca învățătoarei de la clasă fiind continuată acasă pentru aprofundarea cunoștințelor dobândite la orele de curs.
Urmează să lansăm un concurs de jurnalism rezervat elevilor din ciclul primar la care invităm iubitorii de creație literară, tema fiind „Mândria de a fi copil în lumea satului”. Nu va lipsi un schimb de experiență cu elevi din ciclul primar al unei școli din municipiul Hunedoara.
În concluzie, Școala Primară aflată în satul Cinciș-Cerna nu oferă doar un mediu educațional, ci reprezintă o „a doua casă” pentru fiecare elev care îi calcă pragul, genericul acesteia fiind „Școală pentru toți, educație pentru fiecare”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Recent, comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu au efectuat un număr total de 258 inspecţii, planificate cât și neplanificate.
Inspecţiile planificate (13) – după cum ne-a relatat comisarul șef, Dorel Ovidiu BRETEAN, (foto) – au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.

În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 245 controale după cum urmează: 49 controale în urma autosesizării; 32 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 27 efectuate în urma sesizărilor; 3 pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului; 98 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 26 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; 5 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior; 5 pentru identificarea de obiective noi.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: lipsa solicitării/obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizației integrate de mediu/acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002.
În urma acestor controale, au fost aplicate 52 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 18 avertismente și 34 amenzi (cele mai mari au avut valori cuprinse între 60 000 lei și 80 000 lei), în valoare totală de 390 500 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

BULETIN DE PRESĂ

AL  FORUMULUI  DEMOCRATIC  AL  GERMANILOR  DIN  JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

ŞI  AL  ASOCIAŢIEI  GERMANE  DE  CULTURĂ  ŞI  EDUCAŢIE  A  ADULŢILOR  REŞIŢA

Ne mai desparte puțin timp de Ziua cea mare, prin care primim speranță. Speranță în mântuire!

Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!

Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de coronavirusul care ne-a invadat planeta și de tot ceea ce implică aceasta într-o lume în permanentă căutare și neliniște!

Vă dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care sărbătoresc Duminica Intrării Domnului nostru Isus Cristos în Ierusalim, Duminica Floriilor la creștinii răsăriteni, le adresăm de asemenea aceleași gânduri curate!

Cristos a înviat, aleluia!

Frohe Ostern!

Kellemes Húsvétot!

Happy Easter!

Buona Pasqua!

Feliz Pascua!

Erwin Josef Ţigla,

președintele

 Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin

Joi, 21 aprilie, 2022, orele 12, în incinta clădirii pavilionare corp A, parter, sunteți invitați să vizionați o expoziție de icoane pe sticlă din Banat, din patrimonial Muzeului Satului Bănățean Timișoara.

Prezintă: critic de artă, conf. univ. dr. Gabriel Kelemen-Universitatea de Vest Timișoara-Facultatea de Arte și Design și vicepreședinte UAPT

Atelier demonstrativ

Tehnică de execuție a icoanei pe sticlă cu meșterul iconar Nicolae Munteanu, Tezaur Uman Viu

Lansare de carte-Pomul sacru al tradiției românești, autor: Gheorghe Secheșan

Prezintă: dr. Maria Hadiji

Drd. Laura Gheorghiu-la Universitatea Karl Franzens Graz, Austria

Moment musical:

Prof. coordonator de pian și canto, Ingrid Nicolaescu, alături de elevii de la Colegiul Național de Artă ”Ion Vidu” și studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara

Coordonator eveniment: Șef secție, dr. Maria Hadiji,

Muzeograf Marius Matei,

Secția Expozițională Pavilionară,

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

PROGRAMUL MUZICAL ARTISTIC *** EXPOZIȚIA***

ICOANE PE STICLĂ DIN BANAT

Ana Maria Moldovan- clasa a VI-a Liceul de Artă Ion Vidu

Priceasna: Jos sub crucea răsturnată

Leonard Stoian – student la Medicină Veterinară, anul IV, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara.

La Obreja într-o grădină

Cântă cucu într-un vârf de prun pe coastă

Cât îi lumea în lung și-n lat

prof.dr. Ingrid Nicolaescu

Până când nu te iubeam (Maria Tănase)

Plânge iubirea (Dragana Mircovic, adaptare în limba română- Placi Zemlio)

Amazing Grace

Oamenii își doresc lucruri frumoase pe drumul vieții lor, mulți ne naștem cu un talent pe care îl udăm la rădăcină pentru a crește cât mai mare și a bucura multe suflete, alții își purifică ființa cu lucruri realizate de binefăcătorii pământului, mai mult de atât îi ajută să se dezvolte în mersul lor spre perfecțiune, dar toate acestea vin de la Dumnezeu. El înzestrează oamenii, tot El îi scoate la suprafață pentru a fi cunoscuți, pentru a dărui, pentru a înfrumuseța locul, într-un cuvânt pentru o lume mai frumoasă. Printre oamenii care ne ajută să vedem altfel viața sunt cei care pictează pe sticlă, cei care ating cu atâta migală suporturile, cei care simt culorile, tehnica, primesc surse de inspirație numai ei știu de unde, apoi înrămarea, toate au un rol important în finalizarea unei picturi pe sticlă, dar cel mai important rol este cel sufletesc, atunci când pui suflet în ceea ce vrei să faci cu siguranță va ieși bine.

Data exactă când au apărut primele icoane pe sticlă nu se cunoaște, dar se știe că erau pictate de către ucenici în atelierele meșterilor populari, sau ucenici țărani intrați la biserici, calfa, din spusele unor specialiști. Se picta „după ochi”, iar rezultatul se vedea la final, foarte mulți dovedindu-și măiestria.

Pentru mulți, icoana pe sticlă, reprezintă o expresie a sufletului românesc, acest suflet trăiește în palma lui Dumnezeu hrănindu-se cu bunătatea Divinității.

Maria ROGOBETE 15.04.2022 Lugoj

Anual, la 22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului, o inițiativă care marchează actul de naștere al mișcării pentru protejarea mediului înconjurător. Născută în 1970, inițiativa a crescut în amploare odată cu agravarea problemelor de mediu, fiind declarată de ONU ca sărbătoare oficială a planetei și expresie comună a dorinței tuturor de a construi un viitor mai curat și mai verde.
În vederea marcării acestei zile în România, Inițiativa Ecologistă Europeană va organiza, în data de 19 aprilie 2022, ora 13,00, o conferință destinată dezvoltării durabile, protejării mediului și conservării naturii. Pornind de la situația României și contextul internațional tensionat din această perspectivă, evenimentul își propune să contureze soluții pentru accelerarea tranziției la un model sustenabil de dezvoltare.
Conferința va avea loc la Camera Deputaților – Comisia de Învățământ și va aduce împreună factori de decizie din mediul guvernamental, non-guvernamental și antreprenorial pentru un schimb de opinii privind schimbările pe care România trebuie să le facă în actualul model de dezvoltare și consum.
În acest sens, experiențele invitaților la nivel local, regional, național și european vor constitui punctul de plecare pentru un demers care să contureze un mix corect de măsuri și politici pe care România trebuie să le aplice pentru a promova atât energia curată și eficiența energetică, cât și o conduită responsabilă în privința protejării naturii.
Conferința se va desfășura pe durata unei zile (marți, 19 aprilie) și va include sesiuni de dezbatere și prezentări. De asemenea, vor fi prevăzute momente de networking care să permită relaționarea informală a participanților cu background diferit (legislativ, executiv – administrație centrală, regională și locală, mediul de afaceri, societatea civilă, mass-media).
Evenimentul va fi transmis live în mediul online și va fi reflectat de partenerii evenimentului din media scrisă și audio/vizuală.
Organizatorul evenimentului este Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană care, din 2013, încurajează iniţiativele vizând protejarea mediului în România prin organizarea de evenimente și campanii tematice. Este organizatoarea celui mai mare festival de film ecologist din România – ECOFEST (aflat la a XII-a ediție, în anul 2022) și a celui mai amplu demers de educație non-formală în domeniul mediului (Zona liberă de indiferență, la care au participat de-a lungul timpului peste 10.000 de elevi) din România.
AIEE organizează evenimentul în parteneriat cu MovingFrame și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

(https://uzp.org.ro/)

Prima ediție din acest an a prestigiosului eveniment al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Seratele „Eminescu, jurnalistul”, o tradiție binecunoscută, aduce în atenția publicului un nou episod de excepție, de această dată dedicat marelui I.L. Caragiale, de la a cărui naștere s-au împlinit recent 170 de ani.
Sub genericul „Monșer, se mai poate glumi?”, evenimentul punctează uriașa personalitate a celui care a schimbat pentru totdeauna dramaturgia românească și a fost, în același timp, un redutabil jurnalist.
Despre anvergura celui supranumit cu drag de toată națiunea română „nenea Iancu” va vorbi, în cadrul Seratei, prof. Univ. Dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, invitat special al evenimentului.
O secvență inedită va oferi Teatrul Nostrum, al UZPR, care, în stilul care l-a consacrat, va puncta, spre delectarea publicului, întreaga încărcătură a scriiturii celui care a fost, printre altele, și director de teatru și care spunea cândva: „Cinste și gramatică, acestea sunt cele dintâi condițiuni ale unei prese bune”.
De asemenea, evenimentul include momentul „De la Eminescu cetire”, susținut de Miron Manega, vicepreședinte al UZPR, care va dărui din nou publicului din nestematele „poetului nepereche”, care a fost, în același timp, și cel dintâi redactor în deplinul înțeles al cuvântului din presa românească.
Seratele „Eminescu, jurnalistul” din seara zilei de luni, 18 aprilie, ora 16:00, o vor avea ca invitat de onoare pe soprana Arlinda Morava, acompaniată la pian de Adriana Alexandru și Adina Corcageanu și se anunță un adevărat regal de momente culturale de ținută.

Departamentul Comunicare