UZPR – Regal de carte la Salonul cultural de la Palatul BrătianuUniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Fundația Ion I. Brătianu vor organiza ediția din 2022 a salonului de carte al fundației, devenit tradiție la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion nr. 4. Proiectul inițial a căpătat amploare, devenind un SALON CULTURAL și se va desfășura în perioada 30 martie – 2 aprilie.
Ediția de anul acesta, dedicată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va fi însoțit de o expoziție de pictură, sculptură și caricatură, în cadrul căreia vor fi expuse și două retrospective: Rudolf Schweitzer-Cumpăna și Tia Peltz.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, căreia îi este rezervată, așa cum am spus, ediția din acest an a salonului de carte al Fundației Ion I. Brătianu, va fi reprezentată de cărțile apărute la Editura UZP, de publicațiile Uniunii, dar și de cărțile membrilor UZPR, apărute sub egida altor edituri.
În cele patru zile cât va dura SALONUL CULTURAL, sunt estimate 15 lansări de carte, din totalul de peste 150 de autori înscriși.

Gazda evenimentului, Ion I. Brătianu, președintele fundației cu același nume, va face deschiderea Salonului cu lansarea a trei cărți: „În așteptarea eternității”, „Seniorii literaturii noastre” și „Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă din Țările Române și cugetările sale despre această revoluție”. Aceasta din urmă este o carte bilingvă (română-franceză), a apărut la Paris la Editura Laumond și este prezentată pentru prima dată în România.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pe lângă expunerea celor peste 100 de titluri apărute la Editura UZP, va avea și patru lansări editoriale.
Una este cartea intitulată „Ideile fundamentale ale dreptului Presei” de Dimitrie Gusti, lucrare apărută la Berlin în 1908 și publicată pentru prima dată în românește în 1969. Și republicată, iată, de Editura UZP, la inițiativa regretatului Doru Dinu Glăvan (care are și cuvântul de încheiere al cărții), sub îngrijirea lui Ioan C. Popa, Mihai Milca și (de asemenea regretatul) Neculai Trandafir.
O altă lansare va fi cea a cărții lui Adrian Fetecău, „TOKYO 2020. Jurnalist în pandemie” dedicată lui Doru Dinu Glăvan, cel care l-a provocat pe autor să devină corespondent al UZPR din Japonia, la Jocurile Olimpice din 2020.Cartea este recompusă din corespondența către UZPR a lui Adrian Fetecău, publicată zilnic, la momentul acela, pe site-ul Uniunii.
O a treia lansare va fi una de-a dreptul spectaculoasă, căci e vorba de un best-seller apărut de curând în Turcia, unde a luat unul dintre cele mai mari premii pentru literatură, The best of Time. Spectaculozitatea vine din faptul că autoarea e o româncă din Teleorman, iar cartea se numește „Elena, fata de Ghiaur”. Este povestea autobiografică a Elenei Mantu, o fată crescută într-un mediu ostil, respinsă de familie (pentru că n-a fost băiat!), cu o mamă care s-a sinucis când fetița avea doar cinci ani, cu un tată care a murit bolnav, cu o soră și restul familiei care au izgonit-o, pur și simplu, de acasă. Obligată de context să se întrețină singură, fata apucă pe căi greșite și ajunge în cele din urmă în Turcia, unde are norocul să cunoască un turc care se îndrăgostește de ea și o ia de nevastă. Au împreună doi copii frumoși, un băiat și o fată.
Toată experiența ei începută dramatic și terminată oarecum bine (chiar dacă soțul ei a decedat) este expusă în cartea „Elena, fata de ghiaur”, care are acum, în Turcia, un succes fulminant, obținând, din partea instituțiilor culturale, cele mai înalte distincții și premii. Cartea apare acum în limba română, cu același titlu din limba turcă, la Editura UZP.
Ion Văduva își va lansa ultimul său volum, intitulat ”Literatură și atitudine”, o carte de interviuri realizate cu mari personalități ale literaturii și culturii române.
De asemenea, la sala de festivități a Palatului Brătianu, va avea loc și lansarea volumului 2 al Antologiei CERTITUDINEA, apărută recent la Editura Uranus.
Printre cei peste 150 de autori de carte se află și jurnalistul/scriitorul Mihai Traistă de la comunitatea Ucrainenilor din România din partea căreia vor expune și alți autori. Tot din partea ucrainenilor va prezenta unul sau mai multe momente artistice violonista prim-concertistă Natalia Pancec Colotelo de la Filarmonica din București.
Un alt moment artistic va fi susținut și de cunoscutul violoncelist Adrian Naidin, care va avea și lansare de album.
Participarea publicului e gratuită dar limitată, în funcție de capacitatea spațiului alocat și evoluția situației sanitare.

Departamentul de Comunicare

Cu sau fără iubire, cu sau fără tristețe, cu sau fără nebunie, cu sau fără bucurie, cu sau fără dragoste de viață, cu sau fără dor, cu sau fără dezamăgire, cu sau fără liniște sufletească, cu sau fără împlinire, cu sau fără entuziasm, cu sau fără trăire, cu sau fără sentiment, cu sau fără extaz, viața merge mai departe, are picioare lungi, când vrea sare peste dealuri pline de vorbe, când nu vrea nu sare nici măcar un șanț, se oprește la marginea unui an și acolo rămâne, are un nume, de aceea se tot spune: „A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti.”
Și putem fi orice și oricine, nu are nimeni putere asupra gândurilor noastre, în noi ținem spectacole pentru întreaga lume, când suntem fericiți, dar totodată putem să închidem ferestrele camerelor sufletului și să bocim timpul odată prețios, dar scăpat de sub control, Doamne, câte nu putem face în ființa noastră, doar noi și gândurile ce năvălesc într-una.
Astăzi, mai mult ca niciodată, căutăm stropii de bucurie uitați în ceștile de cafea, urmele lăsate de ruj au scris întâlnirea noastră cu prietenia, acolo, la masa din centrul orașului ”Forfotă”, am râs și ne-am întristat, acolo am sărutat ziua spunându-i să nu se mai grăbească, acolo ne-am uitat de atâtea ori gențile cu amintiri, la masa albă din centrul orașului ”Forfotă”, ce nume!
Și a venit din nou primăvara, și viața merge mai departe, nu mai sunt aceiași oameni, dar au rămas aceleași momente, nu mai este aceeași poveste, dar a rămas aceeași masă albă, ia te uită ce scrie pe caleașca albă de la geamul cu prăjituri, e numele orașului în care trăiesc, peste apa Timișului se aud clopotele, sunt atât de vii pașii grăbiți sau mai puțin grăbiți de pe Podul de Fier, undeva în stânga se odihnește un ceas mare, dar să nu credeți că nu vă răspunde la salut, întotdeauna e cu ochii pe faleză, în dreapta stă mereu treaz tenorul Traian Grozăvescu, vrea să trăiască în noi. Umbre și mâini, picioare și strigăte, zâmbete în flori abia sădite, clădiri scuturate de frigul fantomă, pescari buimăciți de dimineți răcoroase, căței fericiți lăsați în drumul razelor de soare, tocuri zglobii cu sunete de începuturi, tineri, bătrâni, claxoane și scârțiituri de roți, cozi imense la…diverse…ziare uitate pe dig și muguri ce ne strigă din pomi ținuți în curți, existăm, existăm, odată cu voi renaștem, unde ați fugit pământenilor, chiar credeți că soarele este singurul supraviețuitor adevărat din ultimii ani? Suntem toți adevărați, numai că nu vrem să recunoaștem și nici să deschidem cutia magică, ne este frică de strălucirea interioară, dacă nu ne contopim cu universul ce rost are atunci viața? Ce ziceți? Pe locuri, sunteți
gata? Start la trăire! Atât de multă iubire este pe pământ, să culegem, să îmbrățișăm cerul și să-i spunem bun venit fiecărui anotimp, pentru că toate acestea sunt daruri de la Dumnezeu și sunt multe!

Anotimp de catifea, pierdut în nea,
Ai trecut iar și iar pe strada mea,
Nu te strig, te las să pleci, nu te opresc,
Primăvara-n suflet vreau să o primesc!

Mia ROGOBETE- Lugoj- 25.03.2022-