GEN. DE BRIGADĂ (RTR.) DR. GHEORGHE VĂDUVA, MEMBRU AL CONSILIULUI DIRECTOR AL UZPR: „JURNALIȘTII TREBUIE SĂ RELATEZE CU LUCIDITATE CE SE PETRECE ÎN ZONA DE CONFLICT DIN UCRAINA”

  • Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România transmite un mesaj de încurajare jurnaliștilor care se află în Ucraina afectată de invazia Federației Ruse
  • Este vorba despre prețuirea valorii umane, a actului comunicării și a schimburilor dintre oameni
  • Ce se întâmplă în Ucraina este ca un uragan și cei care îl suportă trebuie să fie solidari, să găsească resursele de a depăși momentele grele; jurnaliștii trebuie să privească și să relateze cu luciditate ce se petrece în zona de conflict. Așa cum am arătat în Strategia UZPR pe următorii patru ani, dacă o singură dată un jurnalist susține sau întreține cu bună știință un neadevăr, se descalifică din punct de vedere profesional pentru tot restul carierei sale
  • Acest incident de proporții foarte mari se va tempera în timp, dar toate evenimentele dramatice, în special pentru civili, pot oferi condeielor avizate ocazia de a reflecta un moment istoric la adevăratele dimensiuni. În aceste împrejurări, jurnalistul are datoria de a arăta reaitatea așa cum este
  • Jurnalistul trebuie să găsească înțelepciunea în toată situația complicată din țara vecină. Cei care au harul de a relata și de a transmite ceea ce văd și ce se întâmplă sunt primii chemați să facă apel la această însușire, să poată face analize profunde și să explice cauzele care au generat această escaladare, să aibă cunoștințe istorice solide, să explice ce a determinat cele două părți să se comporte așa cum o fac
  • Marele nenoroc al ucrainenilor este acela că se află în zona de proximitate strategică a unei puteri care nu dorește în coasta ei NATO. Această invazie nu este de secol XXI – așa ceva se întâmpla pe vremea lui Napoleon. Lumea se află pe altă treaptă de civilizație
  • Nu este vorba doar despre câțiva lideri cărora le-a venit chef să se joace cu armele; la mijloc este soarta a milioane de oameni. Marile puteri se joacă prea mult cu țările din jurul lor, iar în Ucraina astăzi sunt drame pe care jurnaliștii trebuie să le reflecte în reperele lor adevărate, de la refugiați la casele spulberate și de la moarte la disperare
  • Ceea ce se întâmplă astăzi demonstrează că în fosta apartenență a Ucrainei la defuncta URSS n-a fost vorba nici despre conviețuire, nici despre consens; când Ucraina s-a desprins și a dat semne că vrea să se îndrepte spre Vest, a intervenit pedeapsa. În acest context complicat, jurnaliștii trebuie să fie extrem de atenți la ce transmit
  • Pe flancul estic al Uniunii Europene este necesară o viziune foarte bine articulată în legătură cu securitatea zonală, pentru că toți oamenii au drepturi egale
  • Într-un context cum este cel actual din Ucraina, știrile false și chiar partizanatele din partea jurnaliștilor pot fi de cel mai rău augur
  • Jurnaliștii pot să arunce lumina obiectivității pe astfel de evenimente dramatice și, riscându-și viața, să arate lumii adevăratele consecințe ale acțiunilor celor care schimbă frontiere după cum le convine

a consemnat Mădălina Corina Diaconu

Pavel PANDURU: Putna – Almăj – 445 de ani de la prima atestare documentară

Pavel PANDURU

În spațiul Arian Carpatin dintre Nistru, Tisa și Dunăre, Creștinismul timpuriu prin Apostolul Andrei, a creat o civilizație supremă a României Orientale în secolele IV, V și VI. ”Prin textele călugărilor sciți, învățătura Părinților Capadocieni și a Sfinților Ierarhi, această civilizație influențează hotărâtor lumea și epoca noastră”. (prof. Titus Filipaș)

În partea de sud-vest a României, Grădina Maicii Domnului, județul Caraș-Severin, este o depresiune intra-montană, între munții Semenic la nord și munții Almăjului, la sud, numită “Țara Almăjului”. Ea dispune de un colier cu 15 perle, formate din satele almăjene, de-o parte și de alta a râului Nera care izvorăște din munții Semenic și o străbate de la nord la sud. Cel mai dosnic sat din colierul satelor almăjene este Putna, amplasat pe valea cu același nume la o altitudine de aproximativ 400m, mai ridicată decât vatra depresiunii. Putna este așezat în Estul depresiunii și la Nordul munților Almăjului, în buza munților, la confluența pârâului Putnița cu râul Putna, care tocmai aici a ieșit dintre culmea Bealcovățului (895m) si Botu’ Gărâștiului (854m) dintr-o cheie lungă și extrem de îngustă.

Ca o taină, Putna este cuprinsă în arcul Carpaților într-un triunghi al spiritualității românești – numit fenomenul “Putna” – cu un vârf în Țara de Sus – la nord – Putna Bucovina, cu altul în Țara Vrancei – la sud-est – Putna Vrancea și ultimul în Țara Almăjului, la sud-vest-Putna Almăj, fenomen ce reprezintă un triunghi cu vârfurile Putna, pe pământ românesc iar unghiurile simbolizează “Ochiul lui Iisus” în acest spațiu. Ca și despre Carpați “despre Putna nu este de trebuință a se spune că există pentru că, de fapt, certitudinea că există face parte din însăși firea lucrurilor”. (prof. dr. Artur Silvestri) Ea este “sediul miraculosului spațiu simbolic maximal și aproape o coloană a cerului”, așezată acolo “printr-o conjuncție astrală de Potriviri nenumărate”. (prof. dr. Artur Silvestri)

Putna, potrivit filozofiei lui Noica, “Unul de-o ființă și Trei persoane reprezintă matricea sensibilității noastre, un arhetip care se va multiplica în toată istoria neamului. Potrivit crezului creștin, rezultatul e o “unitate sintetică” (trei în unul) care este veritabilul Unul – Multiplu, pe calapodul căruia se ridică etosul românesc. În concluzie, România stă pe trepiedul celor 3 Putna, trei persoane de-o ființă, iar cine renunță la trepied abdică de la spiritul românesc.

La Putna Almăj, unde se găsește una din cele mai frumoase priveliști din lume și unde se află puterea de a fi curajos și conștient, s-a construit o mănăstire din inițiativa enoriașului Zăvoianu Luca, ca loc unde sufletul găsește iluminare, liniște și pace, mântuire, pentru a putea fi ferit de înstrăinare și degradare. Aici oamenii trebuie să găsească credința în Dumnezeu pentru a spera la normalitate.

Acesta este satul Putna din Țara Almăjului, așezat pe apa cu același nume, între două spinări de deal, unde omul găsește esența vieții: dobândirea mântuirii și îndumnezeirea ființei umane, imitarea modelului Cristic.

Prof. Pavel Panduru

Dacă aș fi soare, voi ați fi stele

Dacă aș fi pământ, voi ați fi poiene de narcise

Dacă aș fi vânt, voi ați fi floarea-soarelui

Dacă aș fi râul Putna, voi ați fi păstrăvi

Dar nu,

Eu sunt părintele vostru spiritual, voi trebuie să fiți stâlpii societății

Voi trebuie să fiți oameni, oameni adevărați

Iubitori de limbă și neam

Creștini – Ortodocși.

Iubirea  se află în noi  și așteaptă să fie descoperită! 

V-ați întrebat vreodată  de ce se tot spune să îți iubești aproapele? Cum  să îl iubești când în  realitate e atâta ură și  dezbinare în jur? Cum să dăruiești iubire când tu însuți te simți neiubit? Ei bine iată ca a venit momentul descoperirii de sine!

Omule, a venit vremea sa fii bun! A venit vremea să dai la o parte toată negura din sufletul tău și  să-ți cauți nimbul  acela de iubire pe care îl ai  adânc inserat în sufletul tău  de însuși Dumnezeu  la venirea ta pe lume. Dumnezeu  nu a creat oameni răi, el a creat numai oameni buni. Atunci de unde au apărut oamenii răi? Ei bine aici  se află secretul de-dumnezeirii omului, al îndepărtării de spiritul divin de însuși Tatăl,  Creatorul său. 

Lupta între Bine  și Rău a existat întotdeauna  așa cum spuneam și într-un alt articol  însă a fost mai mult sau mai puțin vizibilă și observabilă  de omul de rând care a lăsat sa fie acaparat și condus de curentele impuse de  elitele care ne conduc. Începând cu fapte aparent banale precum minciuna, goana după bani  și până la ascunderea adevărului divin toate au apărut ca ispite asupra omului care a căzut în plasa SATANICĂ ce părea inofensivă la prima vedere. Oamenii au devenit tot mai indolenți, mai leneși, mai puțin implicați și mai comozi. Comoditatea  care pare la prima vedere la fel de inofensiva ca și indiferența  este una dintre armele  celui Rău  asupra omului. De câte ori ați întâlnit oameni care  spun : Nu mă bag, Nu mă interesează, Nu mă complic!?  Ei bine această  atitudine este la fel de dăunătoare ca și practicarea și acceptarea răului în sine pentru că nu este suficient să nu te bagi  ca să fii un om bun.

Exemplele ar putea fi multiple  căci nu e suficient ca să nu faci rău  ca să fii  cu adevărat un om bun. Iată  în acest sens câteva  exemple care  explică   cât de mică este portița între  bine și rău care de multe ori este foarte greu de observat: Acceptarea tacită a abuzurilor/agresivității  înseamnă aprobarea acestora. Indiferența în fața discriminării  înseamnă aprobarea tacită. Minciuna sau tăcerea  aparent inofensivă  dar spusă/nespusă  în contextul unei crime sau  împotriva unui nevinovat duce la condamnarea acestuia. Ca să fii un om bun trebuie să iei atitudine,  să expui râul și să încerci să înveți, să  explici,să-i îndrumi  pe cei care greșesc. 

Răul  se poate manifesta și sub alte forme, ca de exemplu:  Vedem un om necăjit care nu are picioare sau nu are o mână, dar nu sărim să îl ajutăm, preferăm să întoarcem capul  să privim în altă parte și să spunem ”Doamne ferește”  deci ne gândim  imediat la persoana noastră  nu ne punem nicidecum în pantofii celuilalt. Concentrarea asupra propriei persoane  și individualismul a dus la înrăirea omului universal care este mai degrabă un  luptător  ce vrea să cucerească lumea, să adune bogății și admirația celor din jur  decât  să facă un bine celor din jurul său. 

Dacă vom privi cu atenție în sufletul nostru vom realiza  cât suntem în realitate de răi  chiar fără să știm și fără să ne dăm seama. Avem mult mai mult decât avem nevoie, avem case mari cu multe camere care stau goale și nedeschise  cu lunile dar nu am primi în casa noastră să  găzduim un om care  nu are unde locui. Avem bani mărunți în portofel dar atunci când un nevoiaș  ne oprește la semafor ne este prea incomod să dăm jos mănușile de pe mână ca să ne căutăm portofelul și să dăm un bănuț dar  lăsăm un  bacșiș gras frizerului. Avem haine pe care nu le îmbrăcăm cu anii dar atunci când plecam undeva ne cumpăram altele pentru  că  vrem sa fim  deosebiți, însă nu am lua la magazin să îmbrăcăm un copil sărman și desculț. 

Câți dintre noi facem muncă comunitară gratuită? Câți dintre noi ne oferim să îi învățăm pe cei neînvățați?  Câți dintre noi ne oferim să susținem o cauză nobilă fără a avea un beneficiu direct? Câți  ați făcut donații  unui  artist, unei organizații care susține scriitori sau câți dintre voi ați  făcut donații  unei asociații   care oferă cursuri  de muzică sau de religie? Exemplele ar putea continua… 

Mai mult de atât, dacă aflăm că cineva în jurul nostru e bolnav sau răcit ne  depărtăm imediat în contextul bolii induse psihologic în creierul nostru  îl considerăm deja  absolut vinovat  și chiar un pericol  deci îl izolăm  doar pentru că a îndrăznit sa fie  răcit! Devenim maniaci  și dependenți de o gândire negativă  indusă, care nu ne aparține, îi izolăm de noi pe cei dragi, răpindu-le  bucuria îmbrățișărilor și devenind fără să vrem răi si cruzi,  căci în esență noi oamenii   suntem buni. Așa  am fost creați. 

Revenind la momentul descoperirii de sine,  căutând binele care stă ascuns în interior, dacă veți căuta adânc în inima și în sufletul vostru  veți descoperi  că sunt mii de lucruri pe care ați putea să le faceți  ca să fiți mai buni  începând chiar de azi. Analizându-vă veți descoperi valorile reale și adevărate  care trebuie să vă conducă spiritul și inima: Întrajutorarea, bunătatea, spiritul de echipă, dăruirea, altruismul și iubirea aproapelui.Făcând bine celor din jur  și dăruind iubirea necondiționată  veți găsi liniștea din sufletul vostru, veți găsi uniunea cu spiritul divin, veți găsi lumina și iubirea infinită a Creatorului sădită în interiorul vostru. 

În contextul actual, planul diabolic al globaliștilor care doresc să subjuge omenirea în totalitatea ei, nici nu există altă șansă de a câștiga acest combat  decât prin exemplul personal al fiecăruia dintre noi, prin luarea de atitudine, un exemplu care va ridica motivațional dar și  vibrațional forța benefică a binelui. Fără  această conștientizare absolut necesară societatea nu va putea fi pe deplin vindecată!     

Să învingem așadar Răul  care s-a infiltrat în lume prin descoperirea Binelui din noi! Iubirea  se află în noi  și așteaptă să fie descoperită! 

Mihaela CD 

Uniunea Scriitorilor Canada  TWUC